Nu vreau să spun că cei pomeniți în articolul de mai jos nu poartă o parte din vină în povestea vaccinurilor. Ba da, o poartă. Unii chiar una zdravănă.
Dar, dacă vrem să fim cinstiți până la capăt, ar trebui să încetăm cu obiceiul românesc de a pune toată mizeria istorică în cârca a doi-trei țapi ispășitori și să recunoaștem că responsabilitatea trebuie împărțită la un număr mult mai mare de oameni.
Pentru că, în perioada aceea, nu doar niște politicieni au greșit.
A greșit o întreagă atmosferă publică.
A greșit o societate care, sub pretextul grijii față de sănătate, a alunecat cu o viteză suspect de mare spre conformism, intoleranță și obediență.
Mulți n-au mai vrut să gândească. Au vrut doar să se alinieze. Să fie în tabăra „bună”. Să poată arăta cu degetul. Să se simtă superiori moral.
Și aici e partea cea mai neplăcută: nu doar conducătorii au împins lucrurile în direcția aceea, ci și o parte consistentă a populației – manipulată de o mare parte a presei – care a primit cu o poftă aproape obscenă ocazia de a se comporta ca un mic activist de bloc, cu pretenții de salvator al omenirii.
De fapt, atunci, o bună parte a poporului român s-a purtat exact ca mulțimea de la un Cenaclu Flacăra la care am participat cândva.
Adrian Păunescu a început „Eminescu, Eminescu, Escu…”, iar mulțimea a continuat imediat și perfect reflex: „Escu, Escu, Ceaușescu!”.
Acolo era tot mecanismul: emoție colectivă, sugestie, reflex de turmă și abandon al gândirii personale. Nu conta ce se spusese înainte.
Nu conta sensul. Nu conta ridicolul. Mulțimea simțise ritmul și intrase în el.
Așa a fost și cu vaccinurile. S-a dat tonul, iar mulți au intrat imediat în cor.
Nu pentru că ar fi înțeles în profunzime datele, studiile sau limitele științei din acel moment, ci pentru că li s-a oferit o melodie simplă și confortabilă: „noi suntem cei buni, ceilalți sunt pericolul”.
Iar de acolo până la stigmatizare n-a mai fost decât un pas.
Unii au cerut excluderi, alții au cerut restricții, alții au cerut umilirea publică a celor care ezitau.
S-a vorbit despre „solidaritate”, dar adesea s-a practicat linșajul moral.
Să fim serioși: într-o societate matură, îndoiala, întrebarea și prudența ar trebui să fie semne de inteligență civică, nu motive de execuție publică.
Dar la noi, în prea multe cazuri, s-a întâmplat exact invers.
Oricine nu repeta lozinca zilei era tratat ca un eretic sanitar. Parcă nu mai lipseau decât afișele cu „dușmanul poporului”.
Și, din păcate, turma nu a dispărut atunci. Doar a așteptat următorul refren.
*
M-am gândit de mai multe ori la chestia asta: ce s-ar întâmpla dacă am face și la Timișoara ce au făcut cei de la Arad și am coborî prețul unei călătorii cu transportul în comun la 1 leu?
Sau, dacă tot deschidem discuția, să mergem până la capăt și să punem pe masă ideea care sperie automat contabilii și înfurie automat automobiliștii: transport public gratuit.
La prima vedere, pare o idee foarte bună.
Numai că eu cred că există există o problemă: dacă faci doar gratuitatea, fără să schimbi orașul, riști să obții doar o gaură în buget și foarte puțin trafic în minus.
Pentru că problema principală nu este că timișoreanul nu merge cu STPT fiindcă îl ruinează biletul.
Nu. Timișoreanul nu merge cu STPT mai ales fiindcă nu are chef să-și piardă viața așteptând, schimbând, ocolind și stând în același trafic cu mașinile.
Aici e toată discuția.
Dacă transportul public este gratuit, dar vine rar, face mult, stă blocat în coloană și îți mănâncă timpul, atunci omul nu va spune: „Excelent, las mașina acasă”.
Contabil vorbind, gratuitatea ar însemna o pierdere reală de bani.
Nu apocaliptică, fiindcă transportul public este oricum subvenționat masiv și acum, dar suficient cât să lase o gaură serioasă în bugetul local.
Numai că povestea nu se termină la bilete, pentru că un oraș sufocat de mașini costă enorm și în alte feluri:
In asfalt peticit la nesfârșit, în timp pierdut, în combustibil ars degeaba, în nervi, în ambulanțe blocate, în poluare, în accidente, în oraș sufocat de parcări.
Cncluzia e simplă:
transport gratuit fără reformă = minus
transport gratuit cu reformă serioasă = investiție
Adică dacă vrei ca oamenii să lase mașina acasă, nu e suficient să ieftinești biletul. Trebuie să faci transportul public mai rapid, mai predictibil și mai comod decât mersul cu mașina.
Asta înseamnă benzi dedicate reale, nu linii decorative pe asfalt, prioritate la semafoare a mijloacelor de transport în comun, frecvență bună, legături inteligente între cartiere și parcări mai scumpe.
Dacă aș fi acel despot înțelept în pielea căruia mă plasez din când în când, atunci când am câte o idee, n-aș începe direct cu gratuitate totală sau reducerea prețului pentru biletele de transport în comun.
Aș începe dând prioritate reală mijloacelor de transport ale STPT prin adaptarea sistemului de semaforizare în acest scop, aș crea benzi dedicate transportului în comun și serviciilor publice care necesită transport de urgență (poliție, salvare, pompieri), aș reconfigura liniile de transport în comun, aș reduce timpii de staționare la capetele liniilor câștigând și de acolo câteva minute la fiecare cursă și aș achiziționa în continuare mijloace de transport în comun astfel ca în decurs de 10 ani timpul maxim de așteptare în stații să nu depășească 6 minute.
In paralel aș acorda cât mai multor zone de locuințe statutul de „Zonă rezidențială” cu toate restricțiile pe care le impune așa ceva.
Aș începe cu cartierele de case, unde practic există un loc de parcare în fiecare curte, iar în următoarea etapă aș trece și la cartierele de blocuri.
După aceea aș începe să fac transportul cu automobilul personal puțin mai incomod, prin desființarea unor parcări începând dinspre centru spre marginea orașului, eventual taxarea parcării la un preț corect.
Iar dacă ajungem acolo, gratuitatea poate fi cireașa de pe tort.
Nu tortul.
***
EVENIMENT: NASA a lansat misiunea Artemis II prin care oamenii se apropie de Lună pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol.
NASA a lansat misiunea Artemis II, care pentru prima oară după anul 1972 trimite un echipaj uman către Lună. Deși nu vor păși pe suprafața Lunii, cei patru astonauți vor ajunge cel mai departe de Pământ dintre toate misiunile spațiale. Călătoria celor patru va fi în total de 1,1 milioane km. Artemis II, în grafic, …
Rușii susțin că au eliberat Republica Populară Luhansk
Forțele Armate Ruse au finalizat eliberarea LPR, a anunțat miercuri Ministerul Apărării rus. „Unitățile grupării militare Vest au finalizat eliberarea Republicii Populare Luhansk”, a anunțat Ministerul Apărării într-un comunicat.
Mii de angajați Oracle din toată lumea au fost anunțați pe e-mail la 6 dimineața că sunt concediați: „Azi e ultima ta zi de muncă”
Gigantul IT Oracle a declanșat un val de concedieri la nivel global, mii de angajați fiind anunțați printr-un e-mail trimis la ora 6 dimineața că aceea este ultima lor zi de muncă.
România pierde procesul cu Pfizer și este obligată de un tribunal din Bruxelles să plătească 600 de milioane de euro pentru cele 28 de milioane de doze de vaccin pe care statul român le-a comandat, iar ulterior le-a refuzat, invocând cererea scăzută.
Un tribunal din Bruxelles a decis, miercuri, în primă instanță, că România și Polonia trebuie să respecte contractele semnate în timpul pandemiei și să plătească vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare totală de aproximativ 1,9 miliarde de euro.
Conform hotărârii, Polonia trebuie să achite aproximativ 1,3 miliarde de euro, iar România circa 600 de milioane de euro, reprezentând doze de vaccin comandate, dar nepreluate. Instanța a respins argumentele invocate de cele două state, care au susținut că evoluția pandemiei, stocurile existente și suspiciunile privind un posibil abuz de poziție dominantă al Pfizer ar justifica refuzul de a mai executa contractele. Judecătorii au concluzionat însă că aceste motive nu sunt suficiente pentru a anula obligațiile asumate.
Alexandru Rogobete: Decizia din procesul câștigat în primă instanță de Pfizer este executorie.
Statul român trebuie să achite suma de 600 de milioane de euro pe care Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis ca România trebuie să o achite către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Chiar dacă nu este definitivă, hotărârea este executorie, iar în prezent, suma nu este bugetată, a spus ministrul Alexandru Rogobete în conferința de presă de miercuri seara.
EXCLUSIV Reacția fostei ministre a Sănătății din 2021 după ce România a pierdut procesul cu Pfizer
„Eu o să vă răspund, în principiu, la întrebările care țin de mine și de deciziile pe care le-am luat la momentul respectiv”, a spus în exclusivitate pentru Cotidianul Ioana Mihailă.
Indicatorii timpurii sugerează că în T1 am avut recesiune, agravată de efectele războiului din Orientul Mijlociu
Indicele industrial PMI BCR România arată pentru luna martie o încetinire a contracției producției, o ușoară îmbunătățire la 46,6 de la 45,3 în februarie. Modesta revenire se datorează tuturor componentelor indicelui, cu excepția timpilor de livrare ai furnizorilor, dar al căror impact negativ a fost limitat, notează analistul BCR Ciprian Dascălu. Nivelul scăzut al cererii […]
Gangsterul Lumii și Știuca cu cârlig în buză
Din Gardianul Lumii, America a devenit Gangsterul Lumii. Europa trebuie să se apere nu numai de Rusia lui Putin, ci și de SUA lui Trump, care îi târnosește sistematic imaginea. Franța, Italia, Spania au abandonat strategia umilitoare: „Când te scuipă Trumpul, fă-te că plouă și întoarce și celălalt obraz”, refuzând net folosirea bazelor de pe teritoriul lor pentru războiul lui Trump cu Iran, ba chiar și survolul pentru avioanele militare americane.
Scandal la ANAF.
Pregătirile pentru lansarea portalului de vânzare de bunuri al ANAF au scos la iveală un număr semnificativ de probleme, cum ar fi lipsa din depozite a unor bunuri care apar în evidențele Fiscului.
Casele de marcat se digitalizează de la 1 noiembrie.
Guvernul vrea să modernizeze casele de marcat din magazine, restaurante și toate locurile unde primești bon fiscal. Schimbările intră în vigoare la 1 noiembrie 2026, potrivit unui anunț făcut miercuri de Ministerul Finanțelor. Ce se schimbă concret pentru clienți Bonul fiscal va arăta diferit — va avea un cod QR pe el, pe care îl …
A existat o epocă de aur?
Nostalgicii comunismului se apără cu rezultatele din sport (care au fost reale!), cu sistemul gratuit (și accesibil!) de învățământ, cu sistemul gratuit (și accesibil!) de sănătate, cu viața sigură, riguros planificată, cu locurile de muncă stabile, cu accesul facil la locuire.
La schimb n-au avut de dat decât libertatea. Atât că ea e totul.
Dar chiar este libertatea totul? Nu pentru atât de mulți oameni. Exclusiv pentru cei capabili să o prețuiască și să îi ducă greutatea. Mă tem că aceștia formează o minoritate.
Pentru milioane de cetățeni, libertatea e o povară, iar de libertate, indiscutabil, au profitat combinagiii și agresorii societății. Oamenii cuminți, care au stat la locul lor, n-au avut decât de decontat: crize, războaie, molime, foamete, nedreptăți, bombardamentul mediatic, nonstop, cu rahat. Au îndurat, au sperat și au fost permanent dezamăgiți.
Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul.
Trucul genial care oprește sughițul în 10 secunde
Sughițul apare întotdeauna în cele mai nepotrivite momente: în mijlocul unei ședințe importante, în liniștea unei săli de cinema sau la o întâlnire.
Lolita Cercel, vedeta AI: „Eu sunt doar o scuză”
În România virtuală, o artistă care nu există și cântă despre o viață pe care nu a trăit-o a strâns milioane de vizualizări pe TikTok și YouTube. După febra virală rămân multe întrebări cu prea puține răspunsuri.
Bilete de autobuz la 1 leu, ca la Arad, și la Timișoara? Primăria vrea „servicii de calitate la un preț corect”
În Consiliul Local Timișoara s-a discutat despre o posibilă reducere a tarifelor la transportul public, după modelul propus la Arad, unde un bilet de 24 de ore ar putea costa doar 1 leu. Municipalitatea spune însă că prioritatea rămâne creșterea calității serviciilor și reducerea călătoriilor fără bilet.
Primăria Timişoara păstrează piatra cubică recuperată din Piața Traian.
Piatra cubică recuperată din Piața Traian ca parte a procesului de revitalizare a zonei respective nu va fi înstrăinată de municipalitate. Aceasta va fi reutilizată în această investiție, iar ce rămâne se va folosi la alte șantiere, spune viceprimarul Ruben Lațcău. Prima operațiune desfășurată pe șantierul din Piața Traian a fost ridicarea pietrei cubice cu…
Ce facem astăzi, 2 aprilie 2026, în Timișoara?
