Revista presei – 26.11.2024

Elon Musk spune că ”Unii idioți încă mai construiesc avioane de luptă cu echipaj, ca F-35” în era dronelor”.
Și alții, și mai idioți, ne îndatorează pe toți pentru a le cumpăra, în condițiile în care țara asta are nevoi mult mai mari și mai urgente decât niște avioane de care nu numai că nu avem nevoie dar care care vor începe să sosească abia peste vreo 5-6 ani. Când vor fi deja uzate moral.

*

Philip Morris Romania lansează pliculețe cu nicotină.
Si despre ăstia de la Philip Morris Musk ar spune același lucru, că sunt niște idioți.
Pentru că oamenii ăstia nu au înțeles încă că nu nicotina este problema.

În ciuda percepției populare, nicotina în sine nu este principalul obstacol pentru cei care vor să renunțe la fumat. Desigur, este o substanță care creează dependență, dar problema reală este mult mai subtilă: adicția la gest.

Fumătorii nu simt doar dorința pentru nicotină atunci când încearcă să renunțe, ci și o lipsă acută a rutinei și ritualului care însoțește fumatul:
Aprinderea țigării.
Ținerea între degete.
Tragerile ritmice de fum.
Acestea sunt obiceiuri profund înrădăcinate, care creează o legătură psihologică puternică între fumător și țigară.

Singura metodă care s-a dovedit cât de cât eficientă pentru cei care vor să renunțe la fumat este vapatul. Și asta pentru că:
Imită gestul fumatului – utilizatorii își păstrează ritualul de a duce dispozitivul la gură și de a „trage” din el.
Oferă senzația fizică de „throat hit” – acel impact în gât pe care fumătorii îl asociază cu țigările.
Vapatul nu doar că înlocuiește nicotina, ci și întreg ritualul care vine la pachet cu fumatul. Acesta este motivul pentru care a câștigat teren ca metodă de tranziție.

În loc să lanseze produse precum pliculețele sau pastilele cu nicotină, care ignoră dimensiunea psihologică a adicției, companiile mari din industria tutunului, precum Philip Morris, ar fi trebuit să investească masiv în cercetare și dezvoltare pentru a perfecționa experiența vapatului.

Obiectivele ar fi trebuit să includă:
Reproducerea fidelă a senzației de fumat
Același gust.
Aceeași intensitate a „throat hit”-ului.
Crearea unor dispozitive accesibile și intuitive și mai ales servisabile.
Ușor de folosit și fără inconveniente tehnice.
Normalizarea vapatului ca alternativă sănătoasă
Campanii de educare a publicului despre diferențele fundamentale dintre fumat și vapat.

Dacă aceste companii ar fi fost capabile să imite perfect senzația oferită de țigări, astăzi am fi avut o lume aproape fără fumători. În schimb, ele continuă să piardă timpul pe produse care atacă doar o mică parte a problemei, ignorând nevoia reală a consumatorilor.

*

Marcel Ciolacu a dat dovadă de multă eleganță recunoscându-și înfrângerea și felicitând-o pe Elena Lasconi.

*

Am fost întotdeauna atent la popor, dar când din el se ridică unele grupe de proști, nu am grețuri să le indic – este și asta o sarcină a unei stângi oneste. Nu mă interesează mângâiatul pe cap al unor revoltați care votează chiar împotriva interesului lor.

Suveranismul de diaspora este și el un paradox tragic, dacă n-ar părea o farsă. Românii plecați vor o Românie izolată într-o Europă în care ei lucrează de decenii. Dar asta se întâmplă când, în ultimii 15 ani, tot ce poate produce românul frumos și liber ca discurs politic este „m..e”. Acei români nu sunt complet integrați nici acolo, nu au nici un stat protector la care să se întoarcă – și atunci visează la câte un guru-tătuc.

(Costi Rogozanu)

*

Toată lumea caută să înțeleagă cum de un candidat care în urmă cu două săptămâni era creditat de institutele de sondare a opiniei publice cu 3%, a obținut un scor de 20%.

Cred că există mai multe cauze:

1. O explicație simplă este că institutele de sondare a opiniei publice nu sunt infailibile. Sondajele pot greși, fie din cauza unor erori metodologice, fie, mai probabil, din cauza unor interese ascunse.
Oamenii ăia spun ceea ce doreesc să audă cei care-i plătesc, pentru că dacă ar spune altfel nu și-ar mai primi banii.
Este exact cum procedează și serviciile secrete, dacă Biden e de părere că rușii sunt răi, cei de la CIA sau de unde or fi vor spune la fel și vor mai spune că au și dovezi, cu toate că, așa cum ne-a învățăt istoria recentă, de multe ori nu le au. Pentru că dacă l-ar contrazice și-ar pierde posturile alea bine plătite.
Uneori, aceste institute nici nu caută să ofere o imagine reală a preferințelor electorale, ci funcționează ca „fabrici de influențare” care încearcă să manipuleze opinia publică în favoarea unor candidați.

2. Un alt factor major este lipsa unei educații istorice solide. În România, istoria predată în școli a fost deseori o versiune simplificată, patriotică, menită să formeze soldați, nu cetățeni critici. Ideea lui Nicolae Iorga, conform căreia istoria adevărată este destinată doar specialiștilor, iar ceilalți trebuie să învețe o istorie „adaptată” pentru a crea patriotism și spirit de sacrificiu, a lăsat generații întregi în întuneric. Se întâmplă și în prezent.
Legionarii sunt percepuți de unii ca eroi pentru că nimeni nu a spus clar și răspicat în căcaturile alea de cărți de istorie predată în școli că au fost niște bandiți, iar majoritatea lor nici măcar nu erau români ci niște gunoaie venite de aiurea, Antonescu a fost și el un criminal care a meritat cu vârf și îndesat ceea ce a primit, criminali de război sunt numiți „îngeri ai închisorilor”, iar perioade precum cea comunistă sunt reduse fie la o epocă de suferință totală, generațiile mai tinere imaginându-și că eram cu toții îmbrăcați în salopete și închiși în spatele gardurilor de sârmă ghimpată, fie la una de bunăstare generalizată, o altă parte a acestor generații crezănd că la împlinirea vârstei de 18 ani primeam fiecare câte o locuintă gratuită de la stat și un loc de muncă, bineînțeles într-un birou. Această lipsă de adevăr istoric alimentează confuziile și manipulările din prezent.

3. Războiul din apropierea granițelor noastre a creat o stare de tensiune, alimentată exact de cei care acum se vaită că a ieșit Georgescu. În acest context, oamenii au fost atrași de un candidat care a susținut ideea păcii.

4. Tinerii alegători, ca orice generație, la fel cum am făcut și noi la vârsta lor, își imaginează că ei sunt deștepți și ceilalți proști și ca atare tind să respingă presiunile venite din partea părinților sau autorităților. Într-un gest de sfidare sau „mișto”, mulți dintre ei au votat în mod contrar așteptărilor, fie din spirit de frondă, fie dintr-o dorință de a experimenta schimbarea.

Si, hai să fim realiști: Citeam astăzi într-un articol că o treime din tineri ar renunța mai degrabă la sex decât la telefon.
Ăștia vreți să voteze gândindu-se la binele tuturor?

5. „Dezvăluirile” făcute la adresa lui Marcel Ciolacu.
Ba o vilă în care acesta ar locui cu amanta, ba niște călătorii cu avionul, ba că nu are bacalaureatul, au contribuit și astea.
A pierdut pentru niște mărunțișuri despre care nici nu știm precis dacă erau adevărate, nu pentru ceea ce ar fi meritat să piardă, pentru că nu a eliminat acea pegră împuțită din partidul pe care îl conducea.

6. Diaspora de astăzi nu mai este formată din emigranții, de regulă educați, care au fugit pentru libertate, ci din oameni care trăiesc de mulți ani în afara țării, fiind deconectați de realitățile din România.
Iar multora dintre ei nici nu le pasă de cea ce se întâmplă aici.
Mulți dintre acești oameni nu votează din dorința de a contribui la binele țării pe care au părăsit-o și pe care o consideră vinovată de acest lucru, ci dintr-un amestec de frustrare generat de neîmplinirile personale și nevoie de validare.
Prin votul lor, încearcă să demonstreze că decizia lor de a pleca a fost corectă, iar cei rămași în țară au fost niște proști.

7. „Răspunsurile populare s-au amestecat cu furia anti-Covid, perioadă de măsuri dure fără explicații, fără un efort de a coagula rezistența cetățenească. Nu, pentru omul de rând COVID a fost doar parada cheltuielilor pentru marile companii farmaceutice și atât. S-a văzut încă o dată că viețile noastre erau puse pe piața liberă. Acest dispreț a produs o altă victimă: încrederea în știință și în binefacerile marilor inovații de care omenirea a beneficiat în modernitate” (Costi Rogozanu).

Tot spunem că lumea se schimbă, ei bine, poate și asta face parte din schimbare.
Sau poate că felul în care am votat alaltăieri are legătură cu codul nostru genetic.

Nu știu cine va câștiga și în acest moment cred că nici una din cele două variante nu este foarte bună. Știam că voi avea de ales răul cel mai mic dar nu credeam că cele două rele vor fi atât de mari.

Dar poate că ceea ce se întâmplă va avea un final fericit.

Sau poate că va scoate la iveală tot ce este mai rău în noi, așa cum s-a întâmplat cu cretinul acela care dorea ieri să dărâme statuile pentru că „nu sunt românești și acum românii sunt la putere”.
Sau poate că este doar focul care arde pădurea bătrână pentru a face loc uneia tinere. Din păcate noi suntem pădurea.

***

Elon Musk, nemulțumit de costisitoarele proiecte de apărare ale SUA. ”Unii idioți încă mai construiesc avioane de luptă cu echipaj, ca F-35” în era dronelor

Elon Musk a provocat din nou controverse, de această dată atacând direct programul F-35 al Pentagonului, unul dintre cele mai costisitoare proiecte de apărare ale SUA, într-o serie de postări pe rețelele sociale. Miliardarul american, care se pregătește să consilieze administrația Donald Trump în 2025 în privința eficienței guvernamentale, a comparat F-35 cu dronele, afirmând că producătorii de avioane cu pilot sunt „idioți” pentru că încă insistă pe construirea …