Știrea principală a zilei este greva angajaților din sistemul de învățământ.
Nu voi discuta aici despre această grevă, este dreptul fiecăruia să ceară un salariu cât mai mare, la fel cum este și dreptul angajatorului să nu-l dea.
Ceea ce voi comenta se referă strict la cifre și în primul rând cum acestea pot să fie folosite pentru a ne dezinforma.
Încă odată, comentariul meu nu are nici o legătură cu actuala grevă sau cu sistemul de învățământ, dacă mă refer la acestea este numai pentru a oferi niște exemple care sunt la fel de valabile și pentru cei din poliție sau cei din atelierele de strungărie.
Într-un articol de mai jos veți găsi o afirmație a unui lider sindical care spune că în Germania salariul anual al unui cadru didactic este de 60000 de euro, în timp ce la noi un cadru didactic cu vechime de peste 40 de ani primește 16800 de euro.
În primul rând, nu așa se compară.
Fundamental banii nu sunt decât o promisiune a statului că în schimbul acelei hârtii vei primi o anumită cantitate de produse sau servicii.
Nu contează ce scrie pe ei, pe o bancnotă poate să scrie 1 și să fie mult mai valoroasă decât alta pe care scrie 1000000, sau că o cheamă Euro sau Popescu.
Ceea ce este important este ce poți obține în schimbul acelei bancnote în locul în care ai câștigat-o în schimbul a ceea ce faci pentru societate.
De aceea, această abordare, că într-un loc se câștigă o anumită sumă și în alt loc se câștigă o altă sumă, după care se compară cele două sume, este complet greșită.
De fapt contează ce poate cumpăra într-un anumit loc în Germania angajatul care câștigă 60000/an și ce poate cumpăra un angajat care face exact aceeași muncă într-un loc din România cu 16800 de euro.
Pentu că dacă angajatul român poate cumpăra mai multă locuință, mâncare, transport, sănătate și tot ce mai are nevoie decât angajatul din Germania, înseamnă că trăiește mai bine decât cel din Germania (nu este cazul, dar aici discutăm despre principii).
La fel, este o mare diferență între ce se poate cumpăra la Slobozia, de exemplu, cu o anumită sumă, și ce se poate cumpăra cu aceeași sumă la Cluj sau la Düsseldorf.
În al doilea rând trebuie să mai ținem cont și de ceea ce se înțelege prin salariu în fiecare țară.
În Germania, de exemplu, când cineva vorbește despre salariul pe care-l primește se referă de regulă la salariul brut. Adică leafa pentru care a negociat cu angajatorul, dar din care i se reține o anumită sumă pentru sistemul de sănătate, impozit, pensie și ce mai plătesc ei acolo. Este o chestie culturală.
La noi când se vorbește despre salariu, ne referim la salariul net, adică suma rămasă după ce toate impozitele, taxele și contribuțiile au fost reținute.
De aceea salariul de 60000/an din Germania s-ar putea să însemne mult mai puțin, de fapt înseamnă vreo 41360 Euro.
O altă eroare des întâlnită, mai ales în cazul angajaților la stat, este că se vorbește despre salariul de încadrare. Dar la acești angajați mai există și tot felul de sporuri despre care nu prea spune nimeni.
De exemplu, am în față un fluturaș de salariu al unui profesor.
La un salariu de încadrare de 4066 lei se adaugă sporuri în valoare de 1592 lei. Nu e chiar puțin, cu banii ăia poți să-ți cumperi lunar un laptop, sau un televizor cu un ecran imens, vreo 15 perechi de bluejeans destul de spălați sau multe alte lucruri.
Vor spune unii că și sporurile astea, ca și salariul de încadrare sunt impozitate.
Da, așa se întâmplă. Pentru că și profesorul copiilor pe care-i are angajatul trebuie plătit din ceva, trebuie plătit și polițistul, medicul și mulți alții. Și din moment ce mărim salariile din pix, vom plăti mai mult. Adică, de câte ori mărim salariile, cresc și impozitele, crește și prețul pâinii, că și acolo există niște salarii ale agricultorului care culege grâul, ale celor care fabrică și vând acea pâine și al multor altora.
Deci, întotdeauna creșterile de salarii fără ca acestea să fie justificate de o creștere a calității și cantității muncii depuse pentru obținerea lor generează inflație.
Și întotdeauna inflația duce la o scădere a veniturilor reale. Adică, ne crește salariul și vom constata că vom cumpăra mai puțin cu salariul mărit decât puteam cumpăra cu cel vechi, mai scăzut.
Și astfel am ajuns și la calitatea muncii.
Într-o societate sănătoasă ar trebui evitate măririle de salarii pentru scopuri care nu au legătură cu calitatea muncii.
S-a făcut așa ceva la personalul medical, le-au mărit salariile până la cer. Și care a fost rezultatul? Ați observat vreo îmbunătățire a actului medical? S-au pus medicii cu burta pe carte ca să învețe medicină adevărată, așa, pentru că tot li s-a mărit salariul. Acum cu salariul mărit dau dovadă de mai multă compasiune față de cei aflați în suferință decât înainte? Nu mai prescriu medicii suplimente alimentare pentru care primesc comisioane de la distribuitori sau de la fabricanți?
Eu personal nu cred că este normal ca acea doamnă profesoară de istorie, simpatică, care ne dicta lecția exact cum era scrisă în manual, neuitând nici măcar o virgulă, merită același salariu cu profesorul de fizică care văzând că nu prea a înțeles nimeni chestia aia cu vectorii a pus doi elevi să împingă de două laturi ale catedrei și noi stăteam și ne uitam în ce parte se deplasează catedra. După care a reluat explicațiile folosind ca exemplu ceea ce s-a întâmplat cu catedra și în final ne-a dat și o mică lucrare de control cu o barcă care traversează râul care curge într-un anumit sens, și vântul bate în alt sens, ca să vadă dacă am înțeles cu toții ce e cu vectorii ăia.
Putea și profesoara de istorie să se așeze cu fundul pe acea catedră și să ne povestească cum era viața țăranilor la Bobâlna, ce mâncau, cum se îmbrăcau, cum trăiau, cum trăiau ceilalți, exploatatorii, și ne-am fi ales cu ceva din lecțiile alea. Așa, am învățat pe de rost niște numere, niște ani, pe care le-am uitat până la următoarea lecție. O mulțime de timp irosit inutil. Și la fel a fost și cu alte materii, iar cea mai bună dovadă este că nimeni, suntem în grupul nostru de Facebook peste 15000 de persoane, inclusiv o mulțime de cadre universitare, nu a știut să îmi spună o regulă după care să putem stabili de ce nu este corect “succesuri”, sau de ce se spune “complexuri” și nu se spune “cimitiruri”. Nu știu nici măcar ăia care știu cu câți de “i” se scrie “copiii”.
***
Doar 9% dintre britanici mai cred că Brexitul a fost un succes decât un eșec
Numai 9% dintre britanici consideră acum Brexitul mai mult un succes decât un eşec, indică un sondaj YouGov, informează luni PA Media/dpa.
În schimb, 62% descriu Brexitul ca fiind mai degrabă un eşec.
Potrivit companiei de sondare a opiniei publice, aşa-numitul ‘Bregret’ a urcat la noi cifre record, în timp ce numărul britanicilor care spun că a fost corect să se voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană în 2016 a coborât la cel mai scăzut nivel, 31%.
Un procent aproape dublu, 56%, spun că a fost un gest greşit.
Singurul membru republican negru al Senatului Statelor Unite, Tim Scott, a anunţat luni că va candida pentru nominalizarea Partidului Republican în alegerile prezidenţiale. Tim Scott, senator din statul american Calorina de Sud, promovează un mesaj de responsabilitate personală, securitate consolidată şi reforma educaţiei. „Anunţ astăzi că voi candida pentru preşedinţia Statelor Unite”, a anunţat Tim […]
Franța se pregătește pentru ce e mai rău din punct de vedere climatic ● Peste jumătate dintre marile lacuri ale planetei seacă în ritm alarmant ● Scutecele folosite, materialul de construcție al viitorului?
Greva din educație continuă și marți, iar procentul celor care participă este covârșitor, spune liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu. Sindicatele au transmis că resping oferta Guvernului, însă ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că așteaptă un răspuns și că Guvernul este „deschis la dialog oricând”, deși nu a mai chemat sindicatele la discuții.
Sindicaliştii sunt acuzați că fac grevă în favoarea PSD sau în favoarea PNL, însă acest protest a fost declanşat de nemulţumirile acumulate de peste 30 de ani, care au dus la subfinanțarea în sistemul de învățământ, a declarat luni preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, care a vorbit și despre „semnalul pozitiv” pe care cadrele didactice îl așteaptă de la guvernanți.
Ministrul Muncii Marius Budăi a anunţat luni, 22 mai, că printre principiile agreate cu reprezentanţii Comisiei Europene în discuţiile de la Bruxelles, se numără creşterea treptată a vârstei de pensionare pentru toţi românii până la vârsta de 65 de ani.
Proiectul de lege care ar trebui să desființeze pensiile speciale a fost depus în Parlament, la Senat, în luna decembrie 2022. În martie 2023 a fost adoptat de Senat și de atunci se află în Camera deputaților, forul decizional.
COMENTARIU Sorin Avram: Profesorul Iohannis, viitorul şef al Editurii Didactice şi Demagogice
Neplata TVA-ului va deveni, în anumite condiții, infracțiune
Neplata TVA-ului va deveni, în anumite condiții, infracțiune. Președintele României a promulgat, vineri, 19 mai 2023, legea prin care fraudele transfrontaliere (inclusiv tentativele de fraudare) prin care bugetul Uniunii Europene este „văduvit” de cel puțin zece milioane de euro…
Au mai rămas 4 zile până la depunerea Declarației unice (formularul 212) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, așa că acum, în pragul deadline-ului, un consultant fiscal răspunde, într-o analiză, la câteva întrebări utile privind DU 2023.
Cursa Rățuștelor revine pe Bega chiar de Ziua Copilului
Cursa Rățuștelor pe Bega, cel mai cunoscut și îndrăgit proiect realizat de Rotaract Club Timișoara, se întoarce chiar de Ziua Internațională a Copilului. Evenimentul ajunge anul acesta la cea de a XIV-a ediție, iar fondurile adunate vor fi îndreptate spre renovare şcolii din Brestovăţ. Cursa este organizată de clubul Rotaract Timişoara, în colaborare cu cluburile…
Narațiuni sonore, pe canalul Bega, zona Iosefin, cu artiști din 11 țări
TIMISOARA. Au fost montate de luni bune liniile de tramvai pe toata lungimea bulevardului, dar mai sunt lucrari insemnate de facut pe segmentul cuprins intre intersectia cu Gheorghe Lazar si capatul dinspre Torontalului. Santierul de pe Cetatii este cel mai avansat dintre cele majore deschise la Timisoara si trebuie incheiat pana la finele anului.
Președintele federal va călători în Banat, la Timișoara. Seara, el va fi gazda unui concert la Filarmonica din Timișoara, în contextul în care orașul este Capitala Europeană a Culturii în 2023.
În ultima zi a călătoriei, președintele federal va vizita, împreună cu primarul Dominic Fritz, centrul orașului Timișoara. În cadrul unui tur, președintele federal va afla mai multe despre importanța istorică, economică și culturală a orașului, precum și despre coexistența diferitelor grupuri etnice și comunități religioase din oraș.
El va vizita, de asemenea, Liceul Teoretic Nikolaus Lenau și se va întâlni cu reprezentanți ai minorității germane și ai celei evreiești.
Ce facem astăzi, 23 mai 2023, în Timișoara?
Dans Nomad Timișoara – în Parcul Lidia, de la 17:30. Accesul este liber.
- Spectacol de dans contemporan și muzică live care însumează experiența performativă dobândită de dansatori și muzicieni din cele 5 localități vizitate: Lugoj, Jimbolia, Cărpiniș (în loc de Kikinda), Dumbrăvița și Timișoara.
Spectacolul Il Draaago – în Piața Libertății, de la ora 21. Accesul este liber.
- Spectacolul este o adaptare după Dragonul de Evgenij Schwartz.
Atmosfera fantastică și infernală a basmului original este reprodusă prin utilizarea tehnicilor teatrului stradal: picioroange, bastoane aprinse, 7 măști uriașe, mașini de suflat foc, un dragon de 5 metri, un cal și alte mici obiecte de decor mobil. - Spectacol interpretat în limba italiană, cu traducere în maghiară, română și engleză.
