CTP-ul a fost reclamat că i-a comparat pe cei care stăteau la coadă la moaștele alea de la Iași cu teroriștii sinucigași Hamas.
De fapt, CTP-ul compara inteligența unora cu cea a celorlalți.
Și nu se poate spune că nu avea dreptate, inteligența cuiva care crede că pupând niște moaște va fi ajutat de o ființă supremă să-și rezolve problemele nu este mult diferită de cea a cuiva care crede că dacă se aruncă în aer luând și pe alții cu el va fi întâmpinat într-un univers paralel de 50 de virgine.
O judecătoare de la CCR trăiește cu 1000 de euro/zi.
Sunt convins că mulți români nu au văzut vreodată 1000 de euro la un loc decât la televizor sau în pozele din ziare.
Asta este una dintre problemele acestei țări, că cineva care cheltuie 1000 de euro/zi a fost pus să rezolve problemele unora care nu câștigă această sumă într-o lună.
E ca și cum cineva care circulă cu un Jeep ar fi pus să rezolve problemele transportului în comun dintr-un oraș.
O altă problemă este că femeia asta nu e un Elon Musk, nu crează ceva care poate fi folosit de către noi toți, case sau mașini, baterii electrice pentru mașini sau sateliți de telecomunicații. Nici pe departe, ea nu este Un Elon Musk autohton.
De fapt dacă vă gândiți bine, femeia asta nu face nimic concret, pune o ștampilă pe niște hârtii. De fapt nici pe aia nu o pune, probabil că are o subordonată care face asta.
Utilitatea ei socială este egală cu zero. Dacă mâine femeia asta dispare, noi nici nu vom sesiza că ne lipsește. Pentru comparație, ia imaginați-vă dacă mâine vânzătoarea aia de la Profi-ul din apropierea locuinței dumneavoastră nu are chef să vină la serviciu și magazinul nu se deschide.
Asta ar fi a doua problemă, că în România cele mai mari venituri le au oamenii care nu fac aproape nimic, pun o ștampilă, lucruri din astea de pe urma cărora dacă tragi linie nu rămâne nici un cui bătut în tocul ușii.
La Cluj se construiește încă o catedrală.
Pe zi ce trece realizez că ăia care vorbeau despre „Mileniul pierdut” cam au dreptate.
Nouă, românilor, chiar dacă din punct de vedere material suntem cam la zi, ne cam lipsește un mileniu de evoluție spirituală.
Acum suntem cândva în anul 1000-1200, când preoții vindeau indulgențe și fiecare biserică trebuia să aibă moaștele ei, ceea ce era o afacere pentru ținutul respectiv. Am început să facem catedrale într-o epocă în care alții le dărâmă.
Săbiile, sulițele, armurile și războiul de țesut încă nu știm să le facem, le cumpărăm de la fierarul de la moșia din vecinătate.
La un moment dat, peste sute de ani, vom descoperi revoluția industrială, o etapă în care mașinile muncesc mai mult și oamenii mai puțin, iar peste 1000 de ani vom descoperi că nisipul nu poate fi folosit numai la tencuieli, ci poți să faci din el și procesoare. Sau poți, în loc să omori lebede pentru a le mânca, să produci carne artificială.
***
Noi tendințe: societatea verticală devine orizontală
Cu mult înainte de Harari, Castells scria despre transformarea în societățile și locurile noastre de muncă adusă de tehnologia digitală Yuval Noah Harari merită citită, iar popularitatea cărților sale Sapiens, Homo Deus și 21 de lecții pentru secolul 21 nu este o surpriză. în timp ce scrie istoria viitorului omenirii cu o claritate spectaculoasă și o perspectivă unică. Mai puțin popular în rândul oamenilor de pe stradă, dar la fel de mult în rândul academicilor, care scrie cu mult înainte de Harari (începând din anii 1970), este spaniolul Manuel Castells, care merită, de asemenea, citit și este garantat că va extinde înțelegerea societăților noastre tehnologice moderne. . De la respectul bazat pe cunoaștere la prăbușirea ierarhiei Deși profesorul Castells a început să scrie la începutul anilor 1970, sociologul a început să abordeze tema Internet Society din 2001 încoace, cu The Internet Galaxy (La Galaxia Internet), înainte de a publica alte titluri. Ceea ce prezice el, înainte de a se întâmpla cu adevărat, a fost că societatea se va schimba de la o ierarhie verticală ancorată în accesul la cunoaștere, la una orizontală în care accesul mai larg la date subminează fundamentele piramidei ierarhice.
Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe de la Budapesta, a declarat, miercuri, la Beijing, că datorită investițiilor companiilor din est Ungaria se află pe locul patru la producția de de acumulatori electrici, iar în curând va deveni al doilea cel mai mare producător de acumulatori electrici din lume, transmite hirado.hu.
Războiul Israel-Hamas: Ce au rezolvat războaiele anterioare împotriva terorismului
Israelul promite să elimine Hamas într-un atac necruţător asupra Fâşiei Gaza, dar nu are în vedere un final de joc evident şi niciun plan clar de guvernare a enclavei palestiniene devastate, chiar dacă va triumfa pe câmpul de luptă, comentează Reuters.
Cazul judecătoarei de la CCR care trăiește cu 1.000 de euro pe zi, de nouă ani. De unde vin banii
Laura-Iuliana Scântei nu este judecător ”de meserie”, ci deține un cabinet notarial care i-a adus foarte mulți bani. Înainte să ajungă la Curtea Constituțională, în vara anului 2022, ea a fost senator PNL de Iași.
Cristian Tudor Popescu a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Liga Studenților Iași, după ce jurnalistul i-a comparat pe cei 350.000 de pelerini care s-au închinat la moaștele Sfintei Parascheva la Iași cu teroriștii Hamas.
La Cluj-Napoca va fi construită Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX
La Cluj-Napoca se va construi Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului al XX-lea. Va fi un ansamblu arhitectural, iar proiectul legislativ în acest sens a fost adoptat de deputați cu majoritate de voturi. Va fi un simbol pentru recunoașterea rolului pe care Biserica Greco-Catolică l-a avut în realizarea Marii Uniri. Documentul prevede că anual va fi […]
Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului Ciolacu ar urma să fie modificat, conform unor surse oficiale. Legea a trecut miercuri de Curtea Constituțională și urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi, 19 octombrie, legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în urma punerii în acord cu solicitările Comisiei Europene. Legea a fost adoptată luni de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
„Eduard Raul Hellvig (born 27 October 1974) is a Romanian political scientist, journalist and politician who served as director of the Romanian Intelligence Service (SRI) from 2015 to 2023.“ Așa sună descrierea lui Eduard Hellvig pe Wikipedia, varianta engleză („Eduard Raul Hellvig (n. 27 octombrie 1974) este un politolog, jurnalist și om politic român, care a ocupat funcția de director al Serviciului Român de Informații (SRI) din 2015 până în 2023“). Variantele în română, franceză și germană sunt mai oneste, în ele spunându-se că Eduard Raul Hellvig este un politician român. Nu și om de știință, nu politolog, nu ziarist. Căci așa ceva n-a fost niciodată. Politician spre politruc, asemeni îndelungatului său șef, Klaus Iohannis, da, a fost și este, dar restul nu.
Istoria nu dă dreptate nimănui
Pe termen lung, poate că istoria nu dă dreptate nimănui. Și nici nu face dreptate. Tocmai de aceea, oamenii trebuie să fie mai importanți decât ideile și decât religiile. Și nu pentru că, pe termen lung, toți suntem morți, cum zice maestrul, ci pentru că istoria e plină de restaurări, reîntregiri, dispariții și decizii politice care au sens doar pe moment sau doar pentru unii. Ce rămâne însă e cum ne raportăm la acele decizii și la ce s-a întâmplat între timp. De aceea, simt o mare lehamite văzând politicianul român scandalizat de „inumanul“ prezentului, dar orb la istorie. Aș vrea să văd, spre exemplu, o abordare sinceră, limpede și cu mare sens pentru generațiile care vin în privința pogromului împotriva evreilor. Un exemplu. Aș vrea să văd asumări, comemorări, evenimente care să aducă acele tragice zile în mentalul colectiv. Aș vrea să văd abordări în manuale, discuții, un președinte de țară care iese din anonimatul unei declarații scrise trimise în neant o dată pe an.
Pentru economiști, piața este o modalitate eficace de alocare a factorilor de producție (capital, mână de lucru, resurse naturale) și de distribuire a bunurilor de consum și serviciilor. Această formă de organizare a vieții economice protejează, de asemenea, indivizii de acțiunea spoliatoare a grupurilor de interese („vânători de rente”), precum și de puterea discreționară a statului, caracteristice economiei planificate, în care alocarea factorilor de producție și distribuirea bunurilor de consum și serviciilor se face centralizat. Însă, manifestarea virtuților pieței necesită renunțarea, într-o anumită măsură, la mecanismele sale autoreglatoare specifice. De fapt, o mare parte a cercetărilor economice actuale sunt consacrate identificării „eșecurilor pieței” și corectării acestora prin diverse politici publice: dreptul concurenței, reglementarea de către autoritățile sectoriale și prudențiale, politica monetară și fiscală, furnizarea de către stat a unor bunuri publice (de exemplu, educația și sănătatea), asistența socială etc.
Comunitatea academică din Universitatea de Vest din Timișoara susține principiul prin care educația și cercetarea reprezintă energia necesară dezvoltării viitoare a comunității, astfel că devine vitală și dezvoltarea infrastructurii universitare, pentru o extindere rapidă a funcționalităților, oferind un cadru modern și util pentru viața academică.
Joi a avut loc într-un cadru festiv evenimentul de inaugurare a spațiului aflat pe strada str. Pestalozzi nr.16, în cadrul proiectului: „Reabilitarea acoperișului și fațadelor Facultății de Chimie, Biologie și Geografie”.
Sediul, aflat într-o clădire încărcată de istorie ce slujește învățământului de multe decenii, a avut parte de un moment inaugural. Reabilitarea a beneficiat e un proiect derulat de Universitatea de Vest din Timișoara împreună cu ADR Vest.
La eveniment a participat rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, alături de reprezentanți ai ADR Vest și din partea altor instituții partenere, studenți, cadre didactice și invitați.
Doi medici fără drept de practică și o juristă cu note de cinci și șase la licență au decis cine va supraveghea sănătatea publică în județul Timiș
Lebedele de la Uzina de Apă Timișoara au fost ucise
Un nou caz de cruzime la Timișoara! Cetățenii din zona Uzinei de Apă susțin că lebedele care și-au găsit popas pe râul Bega sunt braconate de unii indivizi lipsiți de orice umanitate.
Oamenii din apropiere au surprins aceste imagini cu lebedele plimbându-se pe apă și cu unele ucise, joi 19 octombrie. ”Este înfiorător că există așa ceva, cetățeni printre noi care să omoare aceste frumuseți de păsări, simbolul delicateței și eleganței!”, susțin cetățenii.
Ce facem astăzi, 20 octombrie 2023, în Timișoara?
Vineri vă puteți bucura de proiecții, conferințe, concerte și mai multe spectacole.
