Astăzi ne lăudăm că într-o zi de 12 noiembrie Timișoara a devenit primul oraș din Europa continentală iluminat electric.
Probabil la televizor vom vedea cum cineva aprinde un bec, poate se organizează conferințe pe această temă, ziarele vor scrie și ele despre acest subiect și vor ilustra articolele cu o poză în care este felinarul acela din fața Muzeului.
Cel care a făcut posibil acest lucru a fost János Török, un primar căruia este imposibil să-i găsești un echivalent între primarii postdecembriști, nu numai în Timișoara ci în toată țara.
A construit rețeaua de canalizare din centrul orașului, a înființat școli, a ridicat un pod peste Bega, a înființat un fond de pensii, a finalizat Gara de Est, a început lucrările la rețeaua de telefonie urbană, a construit un orfelinat, a pavat străzi, a mărit spațiul destinat teatrului și multe altele.
Am căutat să văd unde se află în Timișoara strada János Török.
Nu se află.
Avem strada Baghetei, Intrarea G, Strada Fără Nume, Onoarei și nenumărate alte străzi cu denumiri care de care mai ciudate, dar nu avem strada János Török.
M-a amuzat articolul acela despre inginerul care a încercat, cu ajutorul unui emițător, să le ajute pe cele două candidate la Facultatea de Medicină, mai ales pentru că prin 1970, pe când eram membru al cineclubului de la Palatul Pionierilor, scrisesem un scenariu de film cu un subiect asemănător, un elev este ajutat în timpul unei teze de către un altul care îi dicta răspunsurile din exteriorul școlii cu ajutorul unui emițător.
Înainte de revoluție trăiam niște vremuri paradoxale. De exemplu, în nici un magazin din România nu puteai să cumperi o cască de telefon, “galenă” cum era incorect denumită. Nu puteai să cumperi nici telefoane. Dar în revista Tehnium, care era cam singura revistă destinată electroniștilor, găseai destul de des tot felul de montaje în care scria ceva de genul “audiția se va face cu o cască de telefon”. Cei care au trăit în acele vremuri cunosc rezultatele: la o mulțime de telefoane publice le lipsea receptorul.
La fel era și cu emițătoarele, posesia fără autorizație a unui emițător radio, chiar și o telecomandă simplă pentru o jucărie, era o faptă pedepsită penal. Puteai fi în posesia unui radioemițător numai dacă erai radioamator autorizat sau dacă acesta era folosit în cadrul unei întreprinderi sau a unei instituții. Totuși, în aceeași revistă “Tehnium” erau prezentate destul de des instrucțiuni de construire a unor emițătoare, unele mai simple, altele mai complicate.
Mult succes a avut un emițător cu un tranzistor, alimentat cu o baterie de 1.5 volți, care apăruse într-unul din numerele din anii ‘80 ale revistei.
Nu “bătea” la distanță mare, probabil cel mult 20-30 de metri, dar era simplu de făcut iar semnalul putea fi recepționat cu orice radio care putea recepționa posturile din banda UUS, sau chiar și cu un televizor.
Le folosea, după cum am văzut după revoluție, securitatea, astea erau de fapt “garoafele Philips”, probabil acest emițător a fost folosit și de inginerul din articol, cred că fiecare pasionat de electronică, inclusiv eu, a făcut o jucărie din asta.
Aveam un prieten, Vali Văleanu, era electronist la IEELIF.
Făcuse și el un emițător din ăsta în interiorul unei lanterne “Luminița”, microfonul era amplasat în locul becului, era și loc pentru baterie, ansamblul era frumos și îngrjit.
Într-o duminică merge Vali la bunici, în vizită. În buzunar avea emițătorul acela pe care la un moment dat îl pornise dar uitase să-l și oprească.
Mănâncă ei supa cu găluște de gris și ce au mai mâncat și la un moment dat bate cineva la ușă. Era cel care locuia în casa de lângă: “vecine, nu știu ce se întâmplă dar eu aud la televizor tot ce vorbiți în casă”.
***
Proprietarul Tesla și SpaceX, Elon Musk, a comparat războiul din Ucraina cu Primul Război Mondial pe podcastul lui Lex Friedman, spunând că niciuna dintre părți nu va putea depăși apărarea inamicului fără a suferi pierderi semnificative.
Cel mai mare spital din Gaza, Al-Shifa, unde se adăpostesc mii de persoane în prezent, a fost bombardat vineri. Cel puțin 13 persoane au murit și câteva zeci aflate în curte au fost rănite. Conform palestinienilor, israelienii au bombardat patru spitale și o școală, pe tot parcursul zilei de ieri.
Armata israeliană spune că va ajuta la evacuarea bebelușilor din spitalul Al-Shifa din Gaza
Armata israeliană a declarat sâmbătă că va ajuta la evacuarea bebelușilor din cel mai mare spital din Gaza, Al-Shifa, pe fondul luptelor intense dintre soldați și militanți palestinieni din jurul unității. Doi bebeluși prematuri au murit la spital, din cauza lipsei de curent electric.
Haideți să ne înțelegem: Israelul nu înseamnă doar guvernul Netanyahu, aflat momentan la putere. Așa cum nici România nu înseamnă doar Iohannis, Statele Unite nu-i același lucru cu Joe Biden, iar Uniunea Europeană este mult mai mult decât Ursula von der Leyen.
Egiptul şi Qatarul au criticat comunitatea mondială şi Consiliul de Securitate al ONU, cerând o anchetă internaţională asupra încălcărilor comise de Israel în Gaza.
Uniunea Europeană continuă să importe gaze rusești prin conducta Drujba
”Moleculele din conducta principală de gaz nu au culoare națională. Gazprom are un contract pentru a livra gaz în Europa către un hub austriac, de unde merge către alte țări din UE, precum și către țări din sud-estul Europei. Bineînțeles, gazul rusesc este prezent pe piața europeană în cantități mari. Și aș dori să subliniez încă o dată că și în acele țări care declară că nu există gaz rusesc pe piața lor internă. Nu este adevărat”
Guvernul Ciolacu a modificat Legea noilor taxe (L296/2023) în privința plafoanelor de numerar, în sensul că a revenit la situația anterioară. Totuși, sunt unele excepții care se aplică de sâmbătă – 11 noiembrie.
Presa: câtă putere, câtă răspundere?
Aud deseori în spațiul public vehiculată ideea că presa ar fi a patra putere constituită în stat. O astfel de afirmație este mai degrabă socio-politică și aproape deloc juridică. Pentru că mai toți juriștii știu că sistemul instituțional al unui stat exercită, în realitate, trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească. Astfel stând lucrurile, întrebarea la care ar trebui identificat un pertinent și, implicit, convingător răspuns este următoarea: ce fel de putere exercită presa? Evident, una informală, pentru că niciun jurnalist nu poate institui norme cu putere de lege, nu poate aplica sancțiuni și nici nu poate judeca pe nimeni, așa cum numai un magistrat o poate face.
Vocația presei este să informeze, adică să culeagă informații, să le analizeze veridicitatea și să le pună la dispoziția publicului. Așadar, cred cu tărie că presa realizează un serviciu public și satisface un interes general: nevoia, pe care cei mai mulți oameni o resimt cu acuitate, de a fi informați despre ceea ce se întâmplă în viața publică, fie ea politică, economică, socială sau academică. Puterea presei nu este una juridică, dar în mod evident o asemenea putere — impresionantă prin amplitudinea și impactul ei! — este una socială, pentru că orice material de presă (o simplă informație, un reportaj, un articol sau sinteza unei anchete), odată publicat, generează ori poate genera efecte devastatoare în privința celor la care un astfel de material se referă. O astfel de putere de care presa se bucură nu poate fi altfel exercitată decât în mod responsabil. Orice exces în exercițiul acestei puteri poate afecta ori chiar distruge destine, uneori în mod ireparabil. Iată de ce chiar și presa are nevoie de reguli, pentru că o putere nereglementată va ajunge foarte repede în situația de a fi exercitată abuziv. Dacă și în măsura în care o informație este relatată de presă fără ca, în prealabil, respectiva informație să fie verificată sub aspectul originii (a provenienței) sale, sub cel al veridicității și, implicit, al credibilității sale, jurnalistul care plasează în spațiul public o astfel de informație, riscă să-i fie angajată răspunderea penală și/sau civilă (patrimonială) pentru eventualele daune cauzate celor afectați.
O aeronavă MApN trimisă în Egipt pentru a repatria al doilea grup de cetățeni români care au reușit să fugă din Fâșia Gaza s-a stricat, potrivit unor surse Digi24. Un alt avion a fost trimis, ulterior, cu piese de schimb pentru remedierea problemei și pentru a repatria cei 41 de oameni.
ANI cercetează averea președintelui ANPC, Horia Constantinescu
Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au deschis un dosar de evaluare a averii secretarului de stat Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), demnitar promovat de Liviu Dragnea şi susţinut de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă. Demersul este umare a unei sesizări depuse de către deputatul USR Mihai Badea. „Declaraţiile de avere depuse […]
Metode de fraudare a examenelor au existat în România și înainte de Revoluție. Un inginer electronist din Cluj poate fi considerat inventatorul fraudei de la distanță, prin intermediul unei stații de emisie-recepție.
Ce facem astăzi, 12 noiembrie 2023, în Timișoara?
Duminică, 12 noiembrie, puteți alege dintr-o serie de spectacole de teatru, dans, film sau stand up comedy la care să mergeți.
