„Mortalul” virus din China, despre care s-a făcut atâta vâlvă, este de fapt o simplă răceală.
Nu că nu am fi știut deja acest lucru.
La fel cum știam, de exemplu, că înainte de „pandemie”, numărul specialiștilor în PCR-RT era extrem de redus, iar efectuarea corectă a unui număr imens de teste într-un timp scurt era practic imposibilă. Nu poți transforma, peste noapte, orice persoană fără pregătire în expert capabil să efectueze analize de o complexitate atât de mare.
Sau că testele rapide disponibile, achiziționate la prețuri modice, nu aveau nici o șansă să facă diferența între un coronavirus precum SARS-CoV și altul precum HCoV, mai ales că cei doi cam seamănă.
*
Cardurile de sănătate sunt aproape de nefolosit.
Problema nu este cu cardurile de sănătate în sine, ci cu întregul sistem informatic din spatele lor. Acesta nu doar că nu funcționează cum ar trebui, dar nici măcar ceea ce reușește să facă nu o face bine. Și nu a funcționat niciodată așa cum ar fi trebuit.
Motivul? La fel ca în cazul ANAF sau al altor sisteme similare, informatizarea nu a fost gândită pentru a simplifica munca utilizatorilor, ci mai degrabă ca un pretext pentru a direcționa sume colosale de bani către anumite firme de IT.
*
Un sindicalist avertizează asupra riscurilor măsurilor de austeritate: polițiștii ar putea să-și facă singuri dreptate.
Aceasta nu poate fi o soluție, deoarece deschide un precedent periculos. Dacă polițiștii ar recurge la astfel de gesturi, alte categorii sociale ar putea urma exemplul. De pildă, pensionarii, nemulțumiți că nu au beneficiat de majorări similare cu cele din Ungaria, ar putea ajunge să-i aștepte pe polițiști la colțul străzii, în ziua în care aceștia vin acasă cu salariul.
*
Andrei Caramitru ridică o întrebare esențială, una pe care mi-au adresat-o și mie mai mulți oameni și la care am reflectat mult: în condițiile în care inteligența artificială și roboții vor prelua tot mai multe sarcini, ce se va întâmpla cu oamenii?
Un răspuns există, dar el nu implică măsuri rapide sau radicale, ci o tranziție treptată. Haideți să analizăm posibilele direcții:
Pe măsură ce resursele naturale devin tot mai limitate, provocarea nu va mai fi să producem obiecte – roboții vor putea fabrica orice, oricât de repede. Problema reală va fi lipsa materiilor prime necesare pentru producție.
Așadar, soluția evidentă va fi refolosirea și repararea lucrurilor existente.
Aceasta deschide o cale de utilizare a forței de muncă umane: specializarea în domenii care să sprijine economia circulară. De exemplu, oamenii ar putea lucra în recondiționarea bunurilor sau în întreținerea echipamentelor. Sau chiar a oamenilor, pentru că, în fond și medicina este o formă de întreținere și reparare.
Dar acest lucru presupune calificare.
Primul punct ne duce spre cel de-al doilea:
Un pas esențial pentru viitor este modificarea radicală a educației.
Sistemul actual produce prea mulți absolvenți care, la finalul studiilor, nu au nici un fel de abilități practice.
Trebuie să transformăm educația astfel încât să formeze specialiști în meserii esențiale, adaptate la nevoile viitorului: instalatori, tehnicieni de întreținere, reparatori de dispozitive electronice, medici și multe altele.
Un model educațional flexibil, bazat pe nevoile reale ale pieței muncii, poate asigura tranziția de la forță de muncă necalificată la o societate în care fiecare individ are o utilitate concretă.
Un exemplu bun în acest sens ar fi chiar tânărul român dintr-un articol de mai jos, care a terminat o facultate șî nu reușește să se angajeze pentru că nu știe să facă nimic.
Poate că dacă ar fi făcut o școală de instalatori, sau ar fi învățăt să mufeze cabluri de rețea, la ora asta nu ar fi avut o astfel de problemă.
Un alt aspect sensibil, dar crucial, este demografia.
Nu este util să creștem populația fără limite, mai ales într-o lume cu resurse finite. Pur și simplu nu vom fi mai fericiți dacă vom fi mai mulți, ci, dimpotrivă, dacă vom fi mai puțini felia de tort care ne revine fiecăruia va deveni mai mare.
Dacă nu ne adaptăm la capacitatea planetei de a ne susține, riscul de a ajunge la colaps social și economic devine iminent.
Aceasta nu înseamnă restricții dure, ci mai degrabă o schimbare de mentalitate: încurajarea planificării familiale, educarea oamenilor despre importanța echilibrului demografic și alocarea resurselor într-un mod responsabil.
În concluzie, nu cred că într-o lume dominată de roboți și IA, oamenii vor dispărea.
Se vor împuțina, vor fi mai fericiți și vor trăi ceva mai bine.
Iar rolurile lor se vor schimba fundamental.
Vom trece de la o societate bazată pe consum excesiv și producție rapidă la una care valorifică refolosirea, calificarea practică și sustenabilitatea. Însă toate acestea necesită o planificare atentă, reforme profunde și, cel mai important, o schimbare de paradigmă la nivel global.
***
„Mortalul” virus din China este, de fapt, o simplă răceală.
În ciuda isteriei create de așa-zisul virus „mortal” din China, mai ales după anunțarea „primului caz” din țara noastră, atât medici români, cât și experții Organizației Mondiale a Sănătății subliniază că este vorba despre un virus vechi, care circulă de mulți ani și prin România, și nu este nici pe departe atât de periculos cum se vehiculează.
Donald Trump a anunțat că se organizează o întâlnire între el și Vladimir Putin: „Este o mizerie sângeroasă
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a confirmat că se pregătește o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre încetarea războiului din Ucraina, însă nu a fost aleasă o dată exactă, relatează Reuters. Președintele Putin „vrea să se întâlnească, iar noi stabilim acest lucru”, a afirmat Trump în cadrul unei întâlniri la Mar-a-Lago, Florida. „A spus asta chiar și public și trebuie să terminăm cu acest război. Este o mizerie sângeroasă”, a mai declarat Donald Trump despre războiul Rusia-Ucraina.
Donald Trump şi-a aflat sentinţa în dosarul Stormy Daniels: Va fi achitat necondiţionat
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a fost achitat necondiţionat în dosarul Stormy Daniels.
Ursula von der Leyen nu a primit invitație la învestirea lui Trump
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a primit încă o invitație de a participa pe 20 ianuarie la Washington la inaugurarea președintelui SUA, Donald Trump, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a executivului comunitar.
‘Dacă primește o invitație, vom vedea atunci, dar în acest moment nu avem planuri’ de participare la învestirea lui Trump, a spus purtătoarea de cuvânt Paula Pinho.
Ungaria creste pensiile cu 3,2% in ianuarie și in februarie plătește a 13-a pensie
România, ţara cu 35 de cabinete stomatologice publice şi 17.
România este ţara cu 35 de cabinete stomatologice publice şi 17.000 private. Românii plătesc integral pentru serviciile de stomatologie, statul decontează doar 6% din cheltuieli, de zece ori mai puţin faţă de Franţa sau Germania, notează Ziarul Financiar.
Cardurile de sănătate, aproape imposibil de folosit în 2025: ore de așteptare pentru o singură rețetă, cozi uriașe la cabinete
Cardurile de sănătate, blocate în 2025. Începând cu 8 ianuarie 2025, sistemul unic integrat de sănătate (SIUI) a devenit o problemă majoră. Cardurile de sănătate, blocate în 2025. Platforma SIUI, utilizată pentru eliberarea rețetelor medicale și înregistrarea consultațiilor și datelor pacienților, a fost aproape inutilizabilă.
România are carburanți mai scumpi decât Cipru, Cehia, Luxemburg, Malta, Polonia, Spania
Un sindicalist susține că polițiștii ar putea fi nevoiți să ia șpagă din cauza Ordonanței „trenuleț”.
Dan Saltelechi, președintele Sindicatului Europol Giurgiu, a afirmat vineri, 10 ianuarie, că există o probabilitate mare ca polițiștii, afectați de dificultățile financiare generate de ordonanța „trenuleț”, să fie nevoiți să recurgă la acte de corupție.
Economistul Andrei Caramitru spune că birocrații sunt asistații social moderni: „Îi pui în birouri să frece hârtii, să producă reguli și dosare cu șină”
Andrei Caramitru atrage atenția asupra creșterii birocrației după revoluția industrială. Economistul îi numește pe birocrați „asistați social moderni”.
Tânăr român care a absolvit recent facultatea, ajuns la capătul puterilor după ce nu a reușit să se angajeze.
Tinerii absolvenți de facultate se confruntă adesea cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă, în ciuda pregătirii academice. Lipsa experienței practice reprezintă un obstacol major, întrucât angajatorii cer adesea competențe pe care proaspăt absolvenții nu au avut ocazia să le dezvolte.
Dominic Fritz: În primăvară-vară, B-dul Liviu Rebreanu intră în reparații capitale
B-dul Liviu Rebreanu, una dintre cele mai circulate artere din Timișoara, va beneficia de ample lucrări de modernizare, peste câteva luni. „Anul acesta vine rândul și b-dului Rebreanu. În primăvară-vară intră în reparații capitale, cap-coadă, carosabil și toate intersecțiile. La linia de tramvai vom avea intervenții punctuale. E una din prioritățile lui 2025 la drumuri”, […]
Ce facem astăzi, 11 ianuarie 2025, în Timișoara?
Sâmbătă puteți merge la mai multe proiecții sau petreceri cu muzică live.
