Oricine dorește să își exprime o părere pertinentă despre viața în Ungaria ar trebui să trăiască, să muncească și să cheltuie acolo pentru a înțelege realitatea de zi cu zi. Chiar dacă nu am această experiență directă, îmi permit să discut câteva dintre politicile promovate de Viktor Orbán, mai ales obsesia sa legată de creșterea natalității și demografie.
Consider că această politică bazată pe ideea că o populație mai numeroasă ar garanta o viață mai bună este greșită. Dacă privim un oraș, nu putem spune că nivelul de trai se îmbunătățește doar pentru că numărul locuitorilor crește. La fel, la nivel global sau național, simplul fapt de a fi mai mulți nu ne aduce automat o existență mai fericită sau mai prosperă.
Totuși, este adevărat că există o preocupare legitimă: sustenabilitatea sistemului de pensii. Dacă numărul contribuabililor scade, cine va finanța pensiile generațiilor vârstnice? Soluțiile, însă, nu trebuie să depindă exclusiv de creșterea populației. Un mod eficient de a rezolva această problemă ar fi investirea inteligentă a fondurilor colectate de la asigurați. De exemplu, statul ar putea construi locuințe care să fie închiriate la prețuri sustenabile. Veniturile din aceste închirieri ar putea, în timp, să finanțeze pensiile. Sau, banii s-ar putea investi în proiecte productive, cum ar fi fabrici de panouri solare sau tehnologii de energie verde, care să creeze valoare pe termen lung și să aducă venituri suplimentare. Se poate schimba sistemul de impozitare astfel încât să se mențină o economie stimulativă dar în același timp prăjitura să ajungă tuturor.
Pe lângă aceste soluții, trebuie să ne gândim și la structura forței de muncă. În România, de exemplu, avem peste 1,2 milioane de angajați în sectoare considerate neproductive, alături de 200.000 de oameni în uniformă și probabil 100.000 de contabili. Acești angajați, cel puțin 30-40% din populația ocupată a țării, nu generează valoare adăugată semnificativă, dar au venituri mai mari decât ceilalți. Simplificarea aparatului de stat și reducerea numărului de astfel de posturi cu 50% ar putea elibera forță de muncă pentru industrii productive, precum producția de mașini, energie regenerabilă sau, de ce nu, fabrici de roboți. Astfel, am putea reduce cheltuielile și crește veniturile.
Un alt aspect este legat de informatizare. În loc să simplifice viața oamenilor, în multe cazuri, digitalizarea a complicat-o. Dacă un proces, cum ar fi contabilitatea, devine mai dificil din cauza informatizării, acea soluție trebuie imediat reevaluată. Factorii responsabili ar trebui să analizeze ce s-a greșit și să propună alternative mai eficiente.
Mai există un paradox important: în fiecare zi, mașinile înlocuiesc oamenii în locurile de muncă unde acest lucru este posibil. Dacă această tendință continuă, s-a gândit cineva unde vor munci copiii care ar trebui să se nască conform politicilor de creștere a natalității? Pentru că nu cred că numărul instalatorilor, al celor care îngrijesc persoane în vârstă sau al reparatorilor de frigidere poate fi infinit. Cum ne vor plăti acești copii pensiile dacă nici măcar ei nu vor avea locuri de muncă și venituri sigure?
Concluzia, cred eu, nu poate fi decât una singură: Scopul unei țări nu ar trebui să fie creșterea numărului de locuitori, ci îmbunătățirea calității vieții pentru cei care trăiesc deja acolo.
*
Declarațiile domnului Ciolacu mi-au sugerat o metodă interesantă pentru a evalua corect un candidat la funcția de președinte, iar cheia se află în ceea ce spune acesta despre bugetul apărării. În contextul unei societăți moderne, unde prioritățile ar trebui să fie educația, sănătatea și infrastructura, opinia unui politician despre finanțarea armatei poate spune multe despre viziunea sa generală.
Sistemul este simplu: dacă un candidat afirmă că intenționează să reducă bugetul apărării, îi acordăm 10 puncte. Această atitudine denotă curaj, înțelepciune și o viziune orientată spre pace și dezvoltare socială. Este un semn că liderul respectiv înțelege că prosperitatea unei națiuni nu vine din arsenalul său militar, ci din bunăstarea și educația cetățenilor săi.
Dacă un candidat nu menționează nimic despre bugetul apărării, atunci nu primește niciun punct. În acest caz, fie el evită subiectul dintr-o prudență politică, fie nu are o viziune clară în acest domeniu. Deși o asemenea atitudine nu este neapărat condamnabilă, ea denotă o lipsă de poziție fermă sau o oarecare pasivitate în fața problemelor complexe.
În schimb, dacă un candidat susține că bugetul apărării ar trebui mărit, îi scădem 10 puncte. Această poziție sugerează o preferință pentru o politică de tip militarist, o gândire axată pe puterea de coerciție, poate chiar un apetit pentru naționalism exacerbat sau o dorință de a urma o agendă geopolitică agresivă. Astfel de decizii pot avea consecințe nefaste pe termen lung, punând presiune pe alte sectoare vitale ale societății și contribuind la o cultură a fricii și a tensiunii.
Prin urmare, evaluarea candidaților pe baza declarațiilor lor despre bugetul apărării devine o modalitate eficientă de a descoperi care dintre aceștia sunt cu adevărat orientați spre o politică de dezvoltare umană și socială, și care sunt, din păcate, mai atașați de vechile paradigme ale puterii brute.
*
PSD vine cu o propunere „strălucită”: să le dăm țăranilor câteva miliarde de euro, în speranța că aceștia vor produce mai multă mâncare. O idee atât de simplă și de genială încât, dacă ar fi avut vreo șansă să funcționeze, probabil am fi trăit deja într-un paradis agricol.
Personal, nu pot spune că am prea multă încredere în astfel de măsuri. De fapt, sincer vorbind, nu am deloc încredere într-o economie privată construită cu banii celor mulți. Un fel de capitalism… dar doar pentru unii. Capitalism cu dedicație, să zicem, în care riscul e preluat de contribuabili, iar profiturile rămân bine ferecate în buzunarele „aleșilor”.
In privința agriculturii, chiar ieri a apărut un articol în The Guardian care sublinia o situație interesantă: subvențiile agricole au ajuns, inevitabil, la cei care aveau deja prea mult.
La noi în țară, avem exemple atât de convingătoare că nici nu mai e nevoie să căutăm dovezi. Agricultorii noștri au primit deja niște miliarde de euro, iar rezultatul este, într-adevăr, spectaculos: agricultura s-a „dezvoltat” atât de mult încât reușim să importăm cam 85% din ceea ce mâncăm. Deci, în loc să umplem mesele românilor cu produse autohtone, umplem buzunarele altora cu banii noștri.
Între timp, prin satele și orașele patriei în loc de tomate și alte produse agricole au răsărit niște palate uriașe. Așa de mari și impunătoare, încât, pe lângă subvențiile pentru agricultură, probabil că va fi nevoie și de subvenții speciale pentru ștersul prafului din acestea.
***
Cum pot alegerile din SUA să tulbure Europa.
Europenii o preferă în cea mai mare parte pe democrată Kamala Harris drept câștigătoare în alegerile prezidențiale de marți, 5 noiembrie, în detrimentul republicanului Donald Trump. Dar oricare ar fi învingătorul urmărește provocări în ceea ce privește democrația, apărarea și economia, spun analiștii citați de Financial Times.
Cum a ajuns Ungaria să aibă universități de top sfidând Bruxelles-ul
10.
Ungaria va oferi un credit destinat „oamenilor muncii”, permițându-le să acceseze suma de 10.000 de euro de la stat. Acesta va putea fi rambursat în 10 ani, fără dobândă, a declarat Viktor Orban. Conform acestuia, datoria va fi anulată dacă beneficiarii reușesc să aibă 3 copii în acest interval.
A murit un gigant al muzicii
Poliția îl arestează pe consilierul lui Netanyahu, în timp ce opozanții îl acuză de divulgare de informații pentru a împiedica încetarea focului în Gaza și acordul privind ostaticii.
Poliția israeliană a arestat un consilier de top al prim-ministrului Benjamin Netanyahu pentru presupusa scurgere de informații clasificate către presa străină, relatează CNN.
Germania s-ar putea confrunta cu alegeri anticipate
Georgia respinge o anchetă internațională privind desfășurarea alegerilor: „Niște unchi și mătuși vor veni și nu vor spune că nu suntem un Stat”
„O investigaţie internaţională ar însemna că nu suntem un Stat şi că suntem controlaţi din exterior”, a declarat preşedintele parlamentului de la Tbilisi, Şalva Papuaşvili.
Creșterea bugetului apărării la 3% din PIB nu eo necesitate pentru România, pentru Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu nu crede că un plan de creștere a bugetului apărării la 3% din PIB este, deocamdată o necesitate pentru România. Aflat la Salonul Euronaval din Paris, Ciolacu a declarat luni, 4 noiembrie, că prioritatea numărul 1 pentru țara noastră, în acest moment, este de a acoperi investițiile în infrastructură prin fondurile europene și prin PNRR.
Ilie Bolojan, cel mai dorit premier din România.
Toate cele trei partide, PNL, USR și PSD, sunt exprimă sprijinul pentru Bolojan ca viitorul premier al României, sublinii calități sale necesare pentru guvernare eficientă.
Csoma Botond, despre Bolojan, care a fost menționat ca posibil partener politic de Lasconi și Ciolacu: ”Foarte mulți au impresia că este un fel de Mesia”
Adrian Năstase, critic față de victoria Maiei Sandu: „Faptul că «diaspora» a determinat scorul final este un lucru preocupant”
PSD propune să mâncăm românește.
O femeie a murit în fața spitalului din Slatina, la câteva minute după extern.
O femeie din Radomirești, Olt, a murit în fața spitalului din Slatina după ce a fost externă. Incidentul a avut loc acum două săptămâni. Potrivit publicației locale Jurnalul Olteniei, femeia de 70 de ani a fost dusă la spital de familie, acuzând dureri în piept. Medicii nu au putut să o salveze după ce i sa făcut rău în fața spitalului, suferind un atac de cord.
Marian Nazat: Despre minciunile electorale
Au demarat lucrările de punere în siguranță a Sinagogii din Fabric/FOTO
„Noua gardă” la Consiliul Județean Timiș! Alfred Simonis a preluat mandatul de președinte FOTO
„Jur să respecte Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor județului Timiș. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”, a spus cu mâna pe Biblie președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, la ceremonia de învestire în funcție, de luni, 4 noiembrie. Sala multifuncțională a […]
”Cine iubește cu adevărat literatura iubește și scriitorii” Dialog cu poetul Robert Şerban, președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara
– Sa încheiat, de curând, Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara, ajuns, iată, la ediţia a XIII-a. Tu eşti liderul comitetului de organizare
Ce facem astăzi, 5 noiembrie 2024, în Timișoara?
Marți, 5 noiembrie, puteți lua lectii de dans gratuite sau să vizitați expozițiile Memorialului Revoluției.
