Psihologia socială se ocupă cu modul în care oamenii interacționează și se influențează reciproc. În acest context, există trucuri, efecte și secrete psihologice care te pot ajuta să obții aproape tot ce vrei de la oameni, fără să le lași impresia că i-ai manipulat.
În această serie de articole îți voi dezvălui aceste trucuri de bază pe care le poți folosi în diverse situații pentru a convinge pe cineva să facă exact ceea ce îți dorești. Aceste sfaturi funcționează în viața de zi cu zi, aproape în orice context, de la relațiile personale până la cele profesionale.
Efectul Cunningham: Acesta sugerează că pentru a obține adevărul sau informații corecte de la cineva, este mai eficient să-i prezinți o variantă incorectă sau greșită a informației, iar persoana o va corecta din impuls, fără să realizeze ce s-a întâmplat de fapt. Prin prezentarea unei variante greșite, poți să testezi și sinceritatea și nivelul de corectitudine ale interlocutorului. După ce persoana îți corectează informația greșită, vei obține de la ea și mai multe informații precise.
Exemplu: Ești într-o întâlnire de lucru și trebuie să obții informații importante de la un coleg. Cu toate acestea, colegul tău este rezervat și nu pare dispus să-ți împărtășească aceste informații.
În acest caz, poți să aplici Efectul Cunningham. În loc să-l întrebi direct ce vrei să știi, poți să începi cu o afirmație sau o presupunere greșită, dar credibilă. De exemplu, poți să spui: „Am auzit că ai fost implicat în proiectul X și ai obținut rezultate remarcabile acolo”. Dacă presupunerea ta este corectă, colegul tău îți va confirma acest lucru și va fi mai dispus să-ți dea și alte informații. Dacă presupunerea ta este greșită, el o va corecta din impuls și, în același timp, tot îți va oferi mai multe detalii despre subiectul discutat.
Efectul Pygmalion: Acest efect se referă la ideea că așteptările pe care le avem de la ceilalți pot influența comportamentul și performanța acestora. Cu cât avem așteptări mai mari, cu atât ceilalți pot avea tendința de a se ridica la nivelul acestor așteptări.
Exemplu: Un profesor care începe anul școlar cu așteptări înalte de la un elev. Profesorul îi acordă elevului mai multă atenție, îi oferă provocări mai mari și îi spune că are încredere în capacitatea lui de a reuși.
În această situație, Efectul Pygmalion intră în joc. Elevul, simțind încrederea și așteptările ridicate ale profesorului, începe să se simtă motivat să-și depășească limitele și să își crească potențialul. El lucrează mai asiduu, participă activ în clasă și începe să obțină rezultate mai bune decât ar fi făcut în mod normal. Acest lucru se întâmplă în mare parte datorită așteptărilor pozitive ale profesorului.
Efectul Zeigarnik: Acest efect se referă la tendința oamenilor de a-și aminti și de a se concentra mai mult asupra sarcinilor incomplete sau nerezolvate decât asupra celor finalizate. Acest efect poate fi folosit pentru a menține interesul sau angajamentul cuiva într-un subiect sau o sarcină.
Exemplu: Te afli într-o conversație cu un prieten și începi să-i povestești despre o experiență palpitantă pe care ai avut-o recent. Cu toate acestea, în mijlocul poveștii, alegi să întrerupi povestirea și să schimbi subiectul.
Prietenul va rămâne cu gândul la povestea ta. Se va întreba obsesiv ce s-a întâmplat în continuare și va fi curios să afle restul poveștii. Acest lucru ilustrează cum poți utiliza Efectul Zeigarnik pentru a menține interesul și curiozitatea cuiva, până când, mai târziu, îi vei dezvălui complet informația sau povestea.
Efectul Halo: Acest efect se referă la tendința oamenilor de a-și forma o impresie despre o persoană sau despre un lucru pe baza unui singur aspect sau caracteristică. De exemplu, dacă cineva este perceput ca fiind atrăgător, există tendința de a presupune că are și alte calități pozitive.
Exemplu: În publicitate, Efectul Halo este folosit pentru a crea o imagine pozitivă a unui produs prin asociere cu o celebritate. Dacă o vedetă apare în o reclamă pentru o anumită marcă de șampon, oamenii au tendința de a presupune că acel șampon va face minuni pentru părul lor, deoarece asociază celebritatea cu calitățile pozitive.
Efectul de Reciprocitate: Acest efect sugerează că oamenii au tendința de a răspunde la gesturile pozitive sau favorurile primite cu gesturi similare.
Exemplu: În viața de zi cu zi, Efectul de Reciprocitate poate fi observat când vă oferiți să ajutați un vecin să-și taie iarba din curte. Acest gest de generozitate îl va determina să vă ajute ulterior în altă situație poate mult mai importantă sau să vă ofere în schimb eventual un favor mult mai mare.
Efectul Spectacolului: Acest efect indică tendința oamenilor de a-și modifica comportamentul atunci când știu că sunt observați sau când se află într-o situație socială.
Exemplu: O petrecere cu mulți oameni și unde are loc un concurs de karaoke. La început nu prea au mulți curaj să se urce pe scenă și să cânte în fața tuturor. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece și oamenii încep să se relaxeze și să se distreze, Efectul Spectacolului intră în acțiune. Când o persoană observă că un prieten sau o cunoștință urcă pe scenă și începe să cânte, să se simtă bine acolo și să fie aplaudat de public, va fi mai dispusă să-i urmeze și ea exemplul. Cu cât mai mulți oameni se vor aventura să cânte, cu atât și alți invitați se vor simți mai motivați să facă același lucru.
Efectul Confirmării Cognitive: Acesta se referă la tendința oamenilor de a căuta și de a interpreta informațiile într-un mod care să le confirme credințele preexistente.
Exemplu: Atunci când cineva are convingerea fermă că dieta vegană este cea mai sănătoasă opțiune pentru oameni și este convins că ar trebui să renunțe la produsele de origine animală. Persoana respectivă citește articole de pe internet și urmărește videoclipuri care promovează avantajele dietei vegane, precum reducerea riscului de boli cronice și protejarea mediului.
Efectul Confirmării Cognitive intră în acțiune atunci când persoana în cauză caută doar informații care-i susțin convingerea despre dieta vegană și ignoră sau minimalizează informațiile care prezintă argumente împotriva acestei diete. De exemplu, s-ar putea să nu citească sau să nu urmărească articole sau videoclipuri care prezintă cercetări care indică potențiale deficiențe nutriționale asociate cu dieta vegană.
Acestea sunt doar câteva efecte și trucuri din psihologia socială care te vor ajuta să determini majoritatea oamenilor să facă ce vrei tu. În următoarele articole îți voi prezenta și alte trucuri la fel de interesante și de eficiente.
Un răspuns la “Psihologie socială. Cum poți să determini oamenii să facă tot ce vrei”