Pe doctorul Monica Marc l-am cunoscut în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș din Timișoara și ne-am revăzut la Maratonul Vaccinării, făcându-ne fiecare partea în lupta cu Covidul. Dar, dacă acea luptă pare să se fi domolit, noi ieșind câștigători, o altă problemă majoră ține medicii pneumologi mereu în gardă: fumatul.
Ultima moarte esențială a cuiva drag a fost din cauza cancerului pulmonar – și da, cea care s-a dus era fumătoare. Un alt prieten drag face dâră acum la spitalul unde lucrează și dna Marc, făcând ce se poate pentru cancerul lui de plămâni. Da, e fumător. În fine, era. Un alt prieten drag e medic, dar se agață de țigări lucrând pe o ramură a medicinei foarte stresantă. Promite că se lasă de fumat la primul infarct. Dar dacă… nu va mai fi timp ?
Fiecare știe pe cineva care încă fumează. Poate pe unii îi batem la cap să renunțe, poate ne spunem că nu e de datoria noastră să intervenim. Dar un lucru e cert: e util să ne informăm. De aici, un dialog cu dr. Monica Marc, care e și șef de lucrări la UMF Timișoara, și preşedintelele Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie. Așadar, ce facem cu fumatul?
• Eu sunt medic pneumolog, din 2000 am început rezidențiatul, ce pot să spun e că nu m-am născut cu stegulețe anti-fumat în mână, am considerat că toți fac cu viața lor ce vor, până la stagiul de la pneumologie, unde profesorul Tudorache a făcut anamneza la vizita mare și toți pacienții aveau un numitor comun – consumul de tutun. Parte dintre ei aveau BPOC (boală pulmonară cronică obstructivă), sau suspiciune de cancer pulmonar. De atunci, optica mea față de consumul de tutun, ca tânăr medic, s-a schimbat radical, mi-am dat seama că dincolo de sloganul ”tutul dăunează grav sănătății” se acunde un adevăr trist și că oamenii mor precoce din cauza acestei dependențe.
• Adică treaba cu moartea din cauza tutunului nu e așa rară cum ar părea.
• Se estimează că 8 milioane de persoane mor anual din cauza consumului de tutun – 1 milion din cauza consecințelor expunerii la tutun. Patologia pulmonară e una vastă, dar consecințele consumului de tutun sunt negative, indiferent de boală. Sunt patologii în care tutunul e, poate cel mai important factor de risc, sau altele, ca astmul bronșic și tuberculoza, unde consumul de tutun duce la forme mai severe de boală (la astm) și la vindecări mai greoaie sau încetinite (cum ar fi la TBC).
• Cu ce patologii lucrați?
• Astm, pneumonii, TBC, pleurezii, bronhectazii, cancere bronho-pulmonare – patologii legate de somn – sindrom de apnee în somn. Asupra tuturor bolilor pulmonare fumatul are un efect negativ. Cred că nu există patologie pulmonară la care fumatul să nu aibă un efect negativ. Se estimează că 90% din pacienții cu cancer bronho-pulmonar sunt actuali sau foști fumători, de asemnea, pentru BPOC, fumatul reprezintă principalul factor de risc.
• E o adicție. Ce facem?
• Vorbim de o dependență. La nicotină. Ea e pe picior de egalitate, la nivel de dependență, cu heroina și cocaina, deci cu drogurile tari. Odată inițiat acest comportament, probabilitatea să ducă la dependență e foarte mare pentru cei care consumă tutun și de foarte multe ori, după mulți ani, în spatele unui ”nu vreau” se ascunde ”nu pot”. Pentru că renunțarea la tutun nu e una ușoară, din cauza acestei dependențe.
• Și atunci ce ar trebui să se întâmple?
• E foarte importantă această consiliere, sfaturile pentru pacient. Dar eu cred foarte mult în programe de prevenție, care lipsesc destul de mult. Această prevenție, sau educare a populației, ar trebui să se facă de la cele mai mici vârste, pentru că inițierea consumului de tutun se face în adolescență, în cele mai multe cazuri.
• Adolescenții se iau după un părinte, sau prin fumatul din cercurile lor?
• Pentru un adolescent vorbim foarte mult de cercuri și de spațiul familial. Părinții uneori încercau să strângă relațiile familiale cu adolescenții la o țigară. Alții dădeau un sfat cu țigara în mână – „tu să nu te apuci”. Contează modelul parental, dar anturajul are rolul său, pentru că întotdeauna comportamentul rebel e mai atractiv decât cel al tocilarilor, cum îmi place mie să spun, e mai atractiv.
• A fuma încă intră la rebeliune?
• În unele cercuri, da. Nu se spune că nu e voie sub 18 ani? Și, de o faci, faci ceva interzis.
• Deputatul Adrian Wiener vorbește despre o lege care să permită vânzătorilor din magazine să și verifice vârsta celor care vor să cumpere tutun. Ce părere aveți de asta?
• Sunt absolut de acord – că, până la urmă, se duce unul din gașcă puțin mai mare, și cumpără tutun. Cum la fel de bine această lege ce interzice fumatul în spații publice se aplică doar de sunt polițiști în zonă sau de reclamă cineva…
• A fost binevenită legea împotriva fumatului în spații publice închise?
• E una foarte bună, clar.
• Există o statistică de după această lege, care să ne arate înregistrarea unei anumite scăderi a consulului de tutun?
• Nu știu ce să zic.
• Ar fi fost o dovadă a utilității legii.
• Statisticile devin elocvente după 15-20 de ani. Fumatul de ce e o dependență … trenantă – pentru că de nu face o anume patologie, tânărul nu o să simtă. Abia după 40 de ani, patologia dată de fumat debutează. Un tânăr o să fie foarte puțin motivat să renunțe. De merg la un adolescent să îi spun că face cancer de plămâni, de la fumat, la 50-60 de ani, îmi râde în nas.
• Ce pacienți tineri ați avut, la ce vârste?
• Am avut pacient cu cancer pulmonar la 47 ani, apoi diagnostic de BPOC, care e diagnosticat după 40, dar aveam deja la 45-50 de ani – și toate astea sunt datorate fumatului. Pacientul pneumologic cu patologie legată de fumat nu e un pacient tânăr, ci la mijlocul vieții.
• Cum a influențat Covidul patologia ce vine cu fumatul? Sau există interdependențe constatate?
• Aici lucrurile cred ca au fost în două direcții – pe de o parte pacienții fumători au redus fumatul pe baza temerilor legate de Covid, pe de alta au fost fumători care, stând acasă și nemaiavând loc de muncă și preocupare, au crescut consumul.
• Deci o autostradă cu dublu sens.
• Studiile au arătat că fumătorii au făcut forme mai severe de boală – deși inițial se spunea că dimpotrivă.
• Cum ați vedea prevenția?
• Cred că trebuie să vedem prevenția anti-fumat ca parte colectivă, e parte a medicului ce tratează patologia, e parte a guvernului ce inițiază legislație – nu permisivă – legată de consumul de tutun, și partea societății civile, a ONG-urilor care au rolul de a forța (industria tutunului e foarte puternică – e important să lupte cineva din societatea civilă pentru asta), și partea academică trebuie să vină cu studiile. Dacă aș fi în postura unui guvern, pe de o parte aș restricționa foarte mult accesul la tutun (acum avem această explozie de reclame la tutunul încălzit) și parte de educație (deci îngrădire și educare).
• Se practică fumatul… alternativ… Cu ce efecte?
• În România încă nu sunt statistici legate de consumul de produsele de tutun fără aprindere (țigară electronică și tutun încălzit).
• Dar din observațiile dumneavoastră?
• Foarte mulți tineri au aderat la acest consum, în special de tutun încălzit, e foarte la modă, posibil și din cauza unui marketing foarte agresiv. Aceste forme de tutun sunt prezentate ca fiind mai puțin nocive.
• Și sunt?
• Studiile care au început să apară internațional spun că nu sunt mai puțin nocive. Sunt poduse foarte noi pe piață și au fost etichetate ca fiind mai puțin nocive, dar noi nu avem îndeajuns de multe date.
• Care e munca dumneavoatstă în a trage un semnal de alarmă?
• De exemplu spitalul nostru are o platformă https://www.pneumocontrol.ro/ – am făcut 8 filmulețe despre ce înseamnă tabagism și cum să se renunțe la această adicție. Lupta să știți că e foarte inegală. Ei vin cu reclame stradale. Noi putem doar să venim să spunem că astea sunt studiile. De asta spun că e foarte greu pentru noi. E important ca presa să ne ajute. Dar sunt foarte mulți jurnaliști care acceptă burse finanțate de industria tutunului. Și printre medicii noștri există unii.
• Cum vă uitați la colegii fumători?
• Eu tot spun că nu am nimic cu fumătorul, ci cu fumatul. Dintre pneumologi foarte puțini fumează. Noi avem la anul IV un curs de tabacologie, dar foarte mulți studenți sunt consumatori de tututn încălzit. Dar tot informația e cheia succesului.
• Ați auzit remarci legate de eficiența imaginilor de pe pachetele de țigări, sugerând ajungerea la infarct, impotență etc?
• La început – acum deja s-au obișnuit fumătorii cu imaginile…
• Îmi vorbiți despre pățania cuiva?
• Am avut o pacientă, medic pensionar, care, când a venit la mine, mi-a spus direct că nu o sperii cu povești de cât de dăunător e tutunul, că le știe pe toate, dar o dărâma faptul că e dependentă – spunea că are fata mare, e singură, a făcut lucruri importante, dar nu s-a putut lăsa de fumat, ideea de dependență a deranjat-o. A reușit să se lase, ce e drept cu ceva tratament medicamentos – că există. Nu știu de a rămas în afara fumatului. Uneori renunțarea vine după trei-patru încercări. Terapiile pe piața din România de substituție nicotinică există, dar e preferabil să se ajungă la ele după sfatul medicului.
Ramona Băluțescu
