1671: Giovanni Domenico Cassini descoperă satelitul Iapetus, o lună a planetei Saturn.
Originară din Italia, familia slui Giovanni Domenico Cassini, cunoscut și ca Gian Domenico Cassini sau Jean-Dominique Cassini s-a stabilit în Franța în timpul regelui Ludovic al XIV-lea.
A studiat la Vallebone, apoi la colegiul iezuit din Genova, unde l-a avut ca profesor pe Caselli. Lucrarea sa de doctorat a fost condusă de matematicianul iezuit Francesco Maria Grimaldi la Universitatea din Bologna.
A fost profesor la Bologna și la Paris și primul director al Observatorului din Paris (între 1671-1712), construit de Jean-Baptiste Colbert. A fost membru al Academiei de Științe a Franței.
A descoperit patru sateliți ai lui Saturn și Jupiter, a studiat traiectoriile acestora. și a dat prima definiție valabilă a paralaxei Soarelui. A participat la o expediție în Cayenne pentru determinarea paralaxei planetei Marte și, împreună cu Jean Richer, a determinat distanța Marte – Pământ.
Cassini a descoperit, de asemenea, golul dintre inelele lui Saturn care acum îi poartă numele
Ca și Giovanni Alfonso Borelli și Robert Hooke, a susținut că forma traiectoriilor cometelor este eliptică sau parabolică.
A studiat cometele care au apărut în anii 1577, 1665 și 1680 și a presupus că este vorba de una și aceeași, adică ceea ce ulterior va fi denumită cometa Halley.
A descoperit curba numită ulterior casionidă, ca loc geometric format din două ovale, din care, în caz particular, se obține lemniscata.
1858: Este dată în folosință calea ferată Szolnok–Arad. Aradul devine al doilea oraș de pe teritoriul actual al României, după Timișoara, conectat la rețeaua feroviară.
Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei austro-ungare). Construirea traseului Szolnok–Arad s-a făcut după un plan de dezvoltare a rețelei de căi ferate din estul Câmpiei Panonice, ea urmând după punerea în funcțiune a căii ferate de la Budapesta la Szolnok (în 1847) și a celei de la Szolnok la Debrecen (în 1857).
La 10 noiembrie 1856 guvernul austro-ungar a concesionat, începând cu 1 ianuarie 1857, companiei Căile Ferate ale Tisei (în germană Theißbahn-Gesellschaft și în maghiară Tiszavidéki vasút) – o companie feroviară privată – construcția și exploatarea acestei căi ferate și a altora pe o perioadă de 90 ani.
Calea ferată se conecta în satul Szajol, aflat la câțiva kilometri est de Szolnok, la calea ferată Szolnok–Debrecen, deja-existentă. În procesul de construcție, s-au executat 37 poduri de lemn, dintre care cel mai lung este cel de peste râul Criș
Traseul feroviar Szolnok–Arad a fost pus în funcțiune la 25 octombrie 1858[3] și exploatat la început de compania Căile Ferate ale Tisei. După Compromisul austro-ungar din 1867 o parte din acțiunile societății au fost preluat de statul ungar; în 1880 a urmat naționalizarea completă și transferul către compania feroviară ungară de stat MÁV.
După sfârșitul primului război mondial și recunoașterea Unirii Transilvaniei cu România prin Tratatul de la Trianon, partea de est a traseului a ajuns pe teritoriul României și a fost preluată de compania feroviară română de stat CFR. Gările din Lőkösháza și Curtici au ajuns stații de frontieră.
1971: Cu Rezoluția ONU 2758, Republica Populară Chineză se alătură Organizației Națiunilor Unite. De atunci Taiwanul nu mai este reprezentat în ONU.
1983: Forțele militare americane au invadat statul Grenada, șase zile după ce primul ministru Maurice Bishop și câțiva susținători ai acestuia au fost executați în timpul unei lovituri de stat.
Granada a devenit independentă în 1974 față de Regatul Unit al Marii Britanii. Mișcarea de stânga Noua Bijuterie a preluat puterea în 1979 printr-o lovitură de stat condusă de Maurise Bishop, acesta a abolit constituția, a arestat mulți opozanți politici. În 1983, în urma unui conflict intern, Bishop a fost executat și puterea a fost preluată de guvernul militar al lui Hudson Austin. Instabilitatea care a rezultat a afectat politică externă a SUA în zonă. Administrația Reagan a decis să lanseze imediat o intervenție militară.
Acțiunea militară (Operation Urgent Fury) a fost declanșată la cererea primului ministru de Dominica, Eugenia Charles. Mai târziu, guvernatorul-general al Grenadei, Paul Scoon, a recunoscut că a cerut invazia. Invazia s-a încheiat cu capturarea sutelor de muncitori cubanezi la situl aeroportului finanțat de Cuba. Construcția aeroportului a fost încheiată după multă vreme de americani.
În 1984, după invazie, Statele Unite au acordat 48,4 milioane $ ca asistență economică Grenadei. În același an, în cadrul alegerilor, CIA a sponsorizat cu 650.000 $ un candidat pro-american.
2001: Microsoft a lansat sistemul de operare Windows XP.
