Infostoria: Ce s-a întâmplat în 6 noiembrie

1796: Moartea împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei și urcarea pe tron a fiului ei, Pavel I al Rusiei

Ecaterina a II-a, cunoscută și ca Ecaterina cea Mare, a fost una dintre cele mai influente și de succes împărătese ale Rusiei, domnind din 1762 până la moartea sa în 1796. A fost o reformatoare ambițioasă, extinzând granițele imperiului și modernizând structurile administrative și economice. Când a murit la 17 noiembrie 1796, fiul ei, Pavel I, a urcat pe tron. Pavel a fost cunoscut pentru tendințele sale autoritare și reformele conservatoare, uneori chiar excentrice, care au contrastat puternic cu politicile mamei sale. Domnia sa a fost marcată de o distanțare de nobilimea care a beneficiat sub Ecaterina, ceea ce a generat tensiuni majore în rândul aristocrației.

1860: Alegerea lui Abraham Lincoln ca al 16-lea președinte al Statelor Unite

Într-un moment de diviziune acută între Nordul și Sudul Statelor Unite, Abraham Lincoln, candidatul Partidului Republican, a fost ales cu 40% din votul popular. Lincoln, un avocat autodidact, a promovat politici împotriva extinderii sclaviei în teritoriile de vest, ceea ce a stârnit ostilitatea statelor sudice. Alegerea sa a catalizat criza care a dus la secesiunea unor state sudice și, în cele din urmă, la Războiul Civil American. Victoria sa a fost semnificativă nu doar pentru că a fost primul republican care a deținut funcția, dar și pentru că a fost o confirmare a schimbărilor sociale și politice în curs în SUA.

1917: Izbucnirea Revoluției Bolșevice din Rusia

Revoluția Bolșevică, declanșată pe 7 noiembrie (25 octombrie pe stil vechi) 1917, a reprezentat un moment de cotitură în istoria Rusiei și a lumii. Conducerea provizorie a lui Aleksandr Kerenski a fost răsturnată de bolșevicii lui Lenin, care au preluat controlul asupra Petrogradului (astăzi Sankt Petersburg). Revoluția a marcat sfârșitul regimului țarist și a deschis calea pentru crearea Uniunii Sovietice. Bolșevicii au promis „pace, pământ și pâine”, atrăgând susținerea maselor de muncitori și țărani, dar instaurarea unui regim autoritar condus de Partidul Comunist a avut consecințe de amploare în deceniile următoare.

1928: Colonelul Jacob Schick patentează primul aparat de ras electric

1947: Demisia miniștrilor PNL – Tătărescu

În contextul tulburărilor politice postbelice din România, miniștrii Partidului Național Liberal – aripa Tătărescu au demisionat din Consiliul de Miniștri la 6 noiembrie 1947. Această demisie a subliniat consolidarea puterii comuniștilor, susținuți de Uniunea Sovietică, și a marcat un pas important spre instaurarea regimului totalitar. PNL-Tătărescu colaborase anterior cu guvernul comunist, dar în acel moment, influența liberalilor devenea irelevantă, iar România se îndrepta cu pași repezi către o dictatură comunistă.

1962: Adunarea Generală a Națiunilor Unite adoptă o rezoluție prin care condamnă politicile rasiste de apartheid ale Africii de Sud și solicită tuturor membrilor săi să pună capăt relațiilor economice și militare cu această țară.

În vigoare din 1948 până în 1993, apartheidul, care provine din cuvântul afrikaans pentru „aparte”, a fost o segregare rasială și o discriminare politică și economică aprobată de guvern împotriva majorității non-albe din Africa de Sud. Printre multe nedreptăți, sud-africanii negri au fost forțați să trăiască în zone segregate și nu puteau intra în cartierele numai pentru albi decât dacă aveau un permis special. Deși sud-africanii albi reprezentau doar o mică parte din populație, ei dețineau marea majoritate a pământului și a bogăției țării.

1984: Realegerea lui Ronald Reagan ca președinte al Statelor Unite

Ronald Reagan a câștigat al doilea mandat la 6 noiembrie 1984, obținând o victorie zdrobitoare împotriva candidatului democrat Walter F. Mondale. Reagan a câștigat 49 din cele 50 de state, asigurându-și 525 de voturi electorale, un record. Platforma sa s-a concentrat pe reducerea taxelor, întărirea armatei și promovarea valorilor conservatoare. Realegerea lui Reagan a reflectat sprijinul public pentru politicile sale economice pro-piață (Reaganomics) și pentru o politică externă fermă împotriva Uniunii Sovietice, pe care a numit-o „imperiul răului”.

1999: Referendumul constituțional din Australia

Pe 6 noiembrie 1999, australienii au fost chemați să voteze într-un referendum pentru a decide dacă țara ar trebui să devină republică, înlocuind monarhia britanică cu un șef de stat ales. Rezultatul a fost un refuz surprinzător al propunerii, 54% dintre votanți preferând să păstreze regina Elisabeta a II-a ca suverană. Dezbaterea a fost intensă, cei care susțineau republica pledând pentru independență simbolică față de Marea Britanie, în timp ce monarhiștii au argumentat că sistemul actual oferea stabilitate.