Presa internațională analizează trei teme majore pe 12 decembrie: demisia guvernului bulgar în urma protestelor anti-corupție, evoluțiile tensionate ale războiului din Ucraina și semnalele tot mai puternice ale răspândirii antisemitismului în lumea occidentală.
Protestele masive anti-corupție din Bulgaria au dus la demisia guvernului condus de premierul Rosen Jeliazkov, scrie Rador. Mișcarea de stradă a cuprins zeci de orașe, iar mobilizarea a implicat peste 100.000 de oameni doar la Sofia, potrivit Euronews. Protestele s-au desfășurat înaintea votului pentru o moțiune de cenzură.
Premierul Jeliazkov a anunțat direct în parlament că pleacă din funcție, justificându-și gestul prin presiunea publică masivă:
„Nu întâmplător romanii spuneau «Vox populi vox Dei». Auzim vocea cetățenilor care protestează împotriva guvernului. De aceea trebuie să fim la înălțimea solicitărilor lor privind demisia guvernului.”
El a subliniat diversitatea celor ieșiți în stradă:
„Atât tineri, cât și bătrâni, oameni de diverse etnii, de diferite religii, au cerut demisia. Prin urmare, această energie civică trebuie susținută și încurajată.”
Partidul de opoziție PP–DB a salutat gestul, descriindu-l ca pe un „pas către transformarea Bulgariei într-o țară europeană normală”.
Euronews notează că protestele au avut loc în peste 25 de orașe, iar bulgarii din diaspora au organizat manifestații la Bruxelles, Londra, Berlin, Viena, Zürich și New York. Mulțimea a scandat „Demisie”, „Mafia Afară”, „Pentru Alegeri Corecte”.
Presa bulgară observă însă și valul de proteste din România. 24 Chasa relatează, citând BTA, că „sute de persoane au protestat aseară în fața clădirii Consiliului Suprem al Magistraturii din București”, pe fondul unei investigații Recorder privind presiuni în sistemul judiciar. De asemenea, „zeci de persoane au protestat în orașul Cluj-Napoca”.
Protestatarii au cerut demisiile președintei Înaltei Curți de Casație, Lia Savonea, și a ministrului Justiției, Radu Marinescu, și au transmis mesaje precum „Corupția sufocă magistrații”, „Justiție, nu mafie” și „Vrem dreptate, nu imunitate”.
Tensiuni majore în războiul din Ucraina și în negocierile de pace
Pe frontul din Ucraina, presa internațională notează o premieră semnificativă: dronele ucrainene au lovit și au oprit activitatea unei platforme petroliere din Marea Caspică. Urmează primele reacții politice.
RBC transmite că este prima lovitură ucraineană asupra unui obiectiv petrolier rusesc din această regiune.
Situația politică rămâne neclară. BBC îl citează pe președintele Trump, care a criticat discuțiile recente de pace:
„o pierdere de timp”,
menționând că în discuțiile cu liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței „s-au schimbat cuvinte destul de dure”.
Courrier International notează că „Kievul i-a prezentat Washingtonului cea mai recentă versiune a planului său de încheiere a războiului”, care include noi propuneri pentru rezolvarea problemelor teritoriale.
Potrivit unui diplomat european, discuțiile „progresează rapid”, în ciuda presiunilor și nemulțumirii exprimate de Trump.
Il Corriere della Sera rezumă poziția Ucrainei:
„suntem pregătiți pentru soluția coreeană și pentru aderarea la UE până în 2027”,
pe baza unui plan cu patru puncte: teritorii, garanții de securitate, reconstrucție și aderarea accelerată.
Însă la Bruxelles domnește scepticism, pentru că termenul oficial fixat de UE este 2030.
Reuters transmite că Germania a cerut sprijin suplimentar din partea statelor europene, deoarece ajutorul militar pentru Ucraina scade îngrijorător. Berlinul a devenit în acest an principalul susținător european.
Ministrul de finanțe al Irlandei, Simon Harris, avertizează că „Nevoia de finanțare este urgentă. Trebuie să ne asigurăm că Rusia plătește”, referindu-se la utilizarea activelor rusești înghețate.
Belgia rămâne însă un obstacol, invocând probleme juridice în deblocarea fondurilor.
The Wall Street Journal afirmă că Europa „eșuează” în a sprijini suficient Ucraina, arătând că ajutorul militar nou din septembrie–octombrie nu a atins nici măcar 5 miliarde de dolari. Institutul Kiel avertizează că 2025 ar putea fi anul cu cel mai mic sprijin militar acordat Kievului.
The Times sintetizează situația într-un verdict dur:
„Scuze, Ucraina, te-am tratat rușinos”,
argumentând că ezitările europenilor au permis Rusiei să câștige avantajul psihologic. Ziarul subliniază că industria militară ucraineană funcționează „la jumătate din capacitate din cauza lipsei banilor”, ceea ce reduce influența Europei în negocierile de pace.
Avertismente privind extinderea antisemitismului în Occident
Un alt subiect major analizat de presa internațională este creșterea antisemitismului.
The Telegraph se întreabă dacă nu cumva comunitatea evreiască din Marea Britanie se află „în pragul colapsului”, arătând că tot mai mulți evrei părăsesc țara. Publicația notează că fenomenul antisemit vine în principal din zona politică de stânga și din rândul unei minorități musulmane extremiste.
La Libre Belgique relatează că Amnesty International a acuzat pentru prima dată Hamas și alte grupări palestiniene de „crime împotriva umanității, inclusiv «exterminare»”, într-un raport amplu privind atacurile din 7 octombrie 2023 din Israel. Organizația notează că acestea au comis „încarcerarea, tortura, dispariția forțată, violul și alte forme de violență sexuală” asupra civililor și ostaticilor israelieni.
Pe de altă parte, Amnesty afirmase anterior că Israelul comite un genocid în Gaza, care „continuă nestingherit în ciuda armistițiului fragil”.
The Washington Post analizează modul în care antisemitismul pătrunde în cultura mainstream din Occident, observând că mișcări radicale care altădată erau izolate în universități și ONG-uri au ajuns acum pe stadioane, la concerte și în zonele de divertisment. Publicația arată că antisemitismul este prezentat uneori ca un „act moral” în limbajul drepturilor omului.
Jerusalem Post prezintă cazul unui clip video care a demontat o temă folosită intens ca instrument de propagandă. Analistul Ahmed Fouad Alkhatib a arătat, într-o filmare dintr-un depozit din Gaza, că Hamas a ascuns tone de lapte praf pentru bebeluși în timp ce presa internațională relata foamete severă. Observația lui:
„în cele mai rele zile de foamete din ultimele șase luni din Gaza, Hamas a ascuns deliberat literalmente tone de lapte praf pentru bebeluși în depozite clandestine ale Ministerului Sănătății din Gaza”.
Jerusalem Post subliniază că aceste depozite aparțin instituției ale cărei cifre privind morții din Gaza erau tratate până acum drept certe de către presa internațională și ridică întrebarea: mai pot fi considerate credibile?
foto (c) Omar Ashtawy/APA Images via ZUMA Press Wire/dpa
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
