Expoziția „Diferite grade de libertate”, explorarea independenței față de norme și constrângeri

Kunsthalle Bega prezintă expoziția „Diferite grade de libertate”, pe care vă invită să o descoperiți inclusiv prin intermediul unui tur ghidat cu Diana Marincu și artisti din expoziție, sâmbătă 8 aprilie, de la ora 19:00. Până atunci, și după acest moment, expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 12:00 și 18:00, până în data de 1 iulie 2023.

Expoziția „Diferite grade de libertate” pornește de la o dublă semnificație a acestei sintagme. Pe de-o parte, în fizică și matematică, gradele de libertate ale unui punct în spațiu depind de variabilele parametrilor sistemului cartezian care pot defini poziția acestuia. Pe de altă parte, într-un sens metaforic, gradul de libertate pe care-l putem imagina despre un individ, dar și despre un sistem este strâns legat de scenariile și proiecțiile legate de independența față de normele la care se raportează și de posibilitățile de „eliberare” în raport cu acestea. Titlul este inspirat de una dintre lucrările artistei Judith Fegerl, prin care fusese decapată și „deconspirată” structura fizică a unei instituții dedicate artei, testând în același timp „gradele de libertate” care i se pot atribui.

Curator: Diana Marincu

Artiști: Andreea Albani (RO), Ștefania Becheanu (FR/RO), Andrei Bucovanu (RO) Mircea Cantor (FR/RO), Ștefan Curelici (RO), Judith Fegerl (AT), Adrian Ganea (RO), Marie-Claire Messouma Manlanbien (FR), Sebastian Moldovan (RO), Ciprian Mureșan (RO), Cristian Rusu (RO), Sinta Werner (DE), Anna Zvyagintseva (UA).

În interiorul fantomaticelor structuri geometrice propuse de Cristian Rusu, artiștii invitați par eliberați de constrângerile spațiului, populează cu nonșalanță toate ungherele și planurile, se desfășoară pe orizontală, dar și pe verticală.
Sebastian Moldovan este interesat de testarea libertăților fizice, materiale sau mentale, decupându-și propriul univers în care paradoxul și sublimul dictează structura timpului și a spațiului.
Sinta Werner operează cu metode vizuale care provin din jocul dintre negativ și pozitiv, reflecții, rotații, dislocări sau dubluri, în măsură să înșele ochiul și să creeze iluzii optice.
Pictorul Ștefan Curelici problematizează spațiul urban industrial, cu toate paradoxurile lui. Adrian Ganea propune o serie de lucrări în care granița dintre cultură și natură alimentează posibile scenarii în care cele două se înlocuiesc reciproc, își dispută limitele și controlul. Perspectiva spațială a Annei Zvyagintseva transformă desenele în sculpturi, iar realitatea contaminată de război capătă în expoziție o nouă expresie vizuală.

Andrei Bucovanu duce mai departe cercetările sale de sound-art, instalație site-specific și sculptură, în special ceea ce se numește „media instabilă”.
Plecată din Timișoara și stabilită la Paris, Ștefania Becheanu explorează creația plastică și sonoră într-o manieră interdisciplinară, iar în noua configurație a lucrării Fragile corpul artistei interacționează cu corzile unei chitare prelucrate, construind un spațiu sonor distinct.
Potențialul discursului de a crea un impact real și o rezistență autentică este adus în discuție de lucrarea Auto-da-fé a artistului Ciprian Mureșan, unde fragmente ale romanului Orbirea de Elias Canetti sunt transpuse în graffiti.

Lucrarea Andreei Albani, Writing at the speed of thought, pornește de la ideea că nu există niciun sistem de scriere și niciun alfabet care să corespundă vitezei noastre de gândire, iar formele rezultate sunt desene care capătă forma gândurilor.
Holy Flowers a lui Mircea Cantor ne face să privim la nesfârșit, precum într-un caleidoscop abisal, armele devenite flori simetrice și estetice, iar video-ul Am I Really Free, pune degetul pe o rană extrem de sensibilă a umanității întregi – iluzia libertății versus condiționările insidios inserate în viața de zi cu zi.
Lucrările textile ale artistei Marie-Claire Messouma Manlanbien țes legături între culturi, generații, limbi, materiale și genealogii.
Video-ul artistei Judith Fegerl, Unbraid, ne arată gestul repetitiv al artistei de a „diseca” un cablu de cupru, inevitabil asociat gestului de descâlcire a părului lung.

**
Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru AICA și IKT. În 2017 a obținut titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei, iar în 2022 a câștigat premiul Bega Art Prize oferit de Fundația Calina.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timisoara de Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

**
Proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Parteneri instituționali: Institutul Francez, Centrul Cultural Francez Timișoara, Centrul Cultural German Timișoara, Goethe Institut, Forumul Cultural Austriac, Verein K, Universitatea de Vest din Timișoara, Kerber Verlag, Facultatea de Arte și Design, Fundația Herczeg, PUNCH, Biblioteca Pavilion, The Institute.
Partener: BRD Groupe Société Générale
Parteneri media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, igloo, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro.
Sponsori: BEGA, Egeria, PINTeam, ELECS Group.