Tensiunile internaționale cresc rapid pe mai multe fronturi: Japonia și China intră într-o dispută diplomatică periculoasă din cauza Taiwanului, SUA își consolidează prezența militară în apropierea Venezuelei, iar Europa avertizează că iarna va adânci presiunea asupra Ucrainei în fața atacurilor rusești. Declarațiile oficiale din ultimele zile arată un risc tot mai mare de escaladare.
Tensiunile dintre Japonia și China au crescut brusc după declarațiile făcute de noul prim-ministru japonez, Sanae Takaichi, scrie Rador. Acesta a spus în Parlament, pe 7 noiembrie, că „situația privind Taiwanul a devenit atât de gravă încât trebuie să luăm în considerare cel mai rău scenariu posibil”.
Takaichi a explicat că o criză în Taiwan, care ar implica „desfășurarea de nave de război și utilizarea forței, aceasta ar putea reprezenta o amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei”. Declarațiile sale au fost interpretate ca un posibil semnal că Japonia ar putea sprijini militar Taiwanul în caz de conflict.
Beijingul a reacționat imediat. China spune că Taiwanul este „parte integrantă a teritoriului său” și avertizează că „dacă cineva îndrăznește să se amestece în cauza reunificării Chinei sub orice formă, (Beijingul) va răspunde cu fermitate”.
Situația s-a tensionat și mai mult după ce China și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia și a trimis nave ale Pazei de Coastă în apropierea Insulelor Senkaku, aflate sub administrație japoneză.
Presiune militară în largul Venezuelei
În America Latină, tensiunile cresc între SUA și Venezuela. În largul coastelor venezuelene, Marina americană se află „sub o presiune imensă”, după ce, din august, aproximativ douăzeci de ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri au fost distruse. Până acum, bilanțul depășește 75 de morți.
În paralel, cel mai avansat portavion al SUA a ajuns în Marea Caraibilor, ridicând semne de întrebare privind intențiile administrației Trump în regiune. Mișcarea militară amplă a fost interpretată ca o posibilă pregătire pentru o presiune și mai mare asupra regimului venezuelean.
Europa se pregătește pentru o iarnă grea pe fondul atacurilor rusești
În Europa, președintele Finlandei, Alexander Stubb, avertizează că nu se întrevede un armistițiu în Ucraina și că statele europene trebuie să-și întărească rezistența. Acesta spune că „Europa va avea nevoie de ‘sisu’”, un termen finlandez care exprimă curaj și putere de a rezista în fața adversității.
Stubb a explicat, referindu-se la experiența Finlandei în anii ’40: „În anii 1940, după două războaie cu Rusia, Finlanda a pierdut aproximativ 10% din teritoriul său în fața Moscovei și a fost de acord să devină neutră din punct de vedere militar”. Tot el a subliniat că pierderile ar fi fost mult mai mari fără „sisu” și fără rezistența armatei finlandeze.
În contrast, premierul ungar Viktor Orbán susține că Ucraina nu are „nicio șansă” să câștige războiul și numește sprijinul UE pentru Kiev „pur și simplu nebunească”.
Atacurile Rusiei se mută pe infrastructura de gaze
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, iar experții avertizează că, dacă ritmul se menține, milioane de oameni ar putea rămâne fără încălzire pe timpul iernii.
Până acum, Moscova a atacat în principal rețeaua electrică, însă ultimele lovituri vizează infrastructura de gaze. Oficialii din sectorul energetic se tem că, acolo unde nu a reușit să lase Ucraina în beznă, Rusia ar putea reuși să o lase în frig.
Ucraina își asigură o nouă sursă de energie
Pentru a evita o criză severă în lunile de iarnă, președintele ucrainean a semnat la Atena un acord prin care Ucraina va importa gaz natural lichefiat din SUA, prin Grecia. Acordul activează Coridorul Vertical — un proiect susținut de SUA care va transporta energie din Grecia spre Bulgaria, România, Ungaria, Ucraina și Moldova.
foto Johann Wadephul (c) Soeren Stache/dpa
