1893: S-a născut Vladimir Maiakovski
Vladimir Vladimirovici Maiakovski, a fost unul dintre cei mai influenți poeți și dramaturgi ruși din secolul al XX-lea. Născut pe 19 iulie 1893, în Bagdadi, Rusia, Maiakovski a devenit unul dintre simbolurile literare ale Revoluției Ruse și a fost un promotor fervent al avangardei artistice.
De-a lungul carierei sale, Maiakovski a folosit poezia și teatrul pentru a transmite mesaje sociale și politice puternice. Lucrările sale au reflectat preocupările sale față de problemele societății, precum inegalitatea socială, alienarea și dorința de schimbare radicală.
Stilul său poetic a fost inovator și provocator. Maiakovski a folosit versuri libere, ritmuri rapide și o limbaj expresiv, folosind cuvinte pline de forță și imagini puternice pentru a-și transmite mesajele. El a încorporat frecvent elemente de teatru și muzică în poezia sa, creând o formă unică și dinamică.
Maiakovski a fost, de asemenea, un artist vizual talentat și a creat numeroase colaje și afișe politice care au sprijinit cauza revoluționară. El a fost implicat în mișcarea artistică futuristă și a fost un membru-cheie al grupului „LEF” (Frontul Stâng)
1896: S-a născut A.J. Cronin
Archibald Joseph Cronin a fost un scriitor scoțian prolific și un medic cu o reputație remarcabilă. Născut pe 19 iulie 1896, în Cardross, Scoția, Cronin a devenit cunoscut în întreaga lume pentru romanele sale captivante și pline de umanitate.
După absolvirea Facultății de Medicină, Cronin și-a început cariera medicală într-un mic orășel din Țara Galilor. Experiențele sale din domeniul medical și contactul cu pacienții din straturile sociale defavorizate au influențat în mod semnificativ munca sa literară ulterioară. În scrierile sale, Cronin a abordat adesea teme legate de sănătate, inegalitate socială și corupție în sistemul medical.
Pe lângă cariera sa literară, Cronin a continuat să practice medicina și a fost apreciat pentru angajamentul și empatia sa față de pacienți. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el a fost consilier medical al Ministerului Sănătății și a contribuit la eforturile de sănătate publică din Marea Britanie.
1900: Se deschide prima linie a metroului din Paris.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Parisul era una dintre cele mai importante și frumoase metropole ale lumii. Capitala Franței era cunoscută pentru arhitectura sa impresionantă, atmosfera vibrantă și viața culturală bogată. În anul 1900, Parisul a găzduit și Expoziția Universală, un eveniment grandios care a atras milioane de vizitatori din întreaga lume.
În acea perioadă, sistemul de transport din Paris se baza în principal pe căruțe, tramvaie și transportul pe apă pe râul Sena. Cu toate acestea, creșterea demografică rapidă și urbanizarea au adus cu ele provocări majore în ceea ce privește mobilitatea orașului. În 1896, autoritățile pariziene au decis să construiască o rețea modernă de metrou pentru a face față cerințelor de transport.
Astfel, pe 19 iulie 1900, prima linie a metroului din Paris a fost inaugurată. Această linie, denumită acum Linia 1, a fost un triumf al ingineriei și a fost deschisă inițial între Porte de Vincennes și Porte Maillot. Lungimea totală a primei linii era de aproximativ 10 kilometri și era echipată cu trenuri cu abur care parcurgeau traseul într-un timp relativ scurt.
Lansarea metroului a fost un succes imediat, oamenii fiind impresionați de viteza și confortul oferite de acest mijloc de transport modern. Trenurile subterane erau dotate cu iluminat electric și ventilare, oferind o experiență plăcută pasagerilor. Rețeaua de metrou a fost concepută pentru a se adapta la nevoile crescânde ale orașului și pentru a asigura o conectivitate facilă între diferitele cartiere ale Parisului.
Metroul din Paris a avut un impact semnificativ asupra orașului și a devenit rapid un simbol al modernității și al progresului tehnic. Acest sistem de transport subteran a deschis noi oportunități pentru dezvoltarea urbană și a facilitat deplasarea în oraș, ajutând la reducerea traficului și a aglomerației de pe străzi.
De-a lungul timpului, rețeaua de metrou din Paris s-a extins semnificativ, cuprinzând acum 16 linii principale și numeroase stații. Metroul parizian este recunoscut pentru designul său arhitectural distinctiv, cu stații frumoase și uneori ornate. În prezent, metroul din Paris este unul dintre cele mai utilizate și eficiente sisteme de transport în comun din lume, oferind un mijloc de deplasare rapid și comod în întregul oraș.
1954: A fost lansat primul disc single semnat Elvis Presley – That’ s All Right (click pe poză pentru video)
Manual general pentru linguşitorii începători – Vladimir Maiakovski
În orice instituţie
există un lingău.
Trăieşte lingăul
şi nu-i merge rău.
Iar tinerii noştri,
cu ochii la el-
să se-ncăputeze,
ar face la fel.
La-ncrederea şefului
ei cată cu jind…
Când şeful e om
nu-l câştigi linguşind!
De pildă,
deschide-i tu uşa,
dar parcă
e veche metoda,
nici nu te remarcă;
va fi energie-n zadar consumată-
v-a crede
c-o faci
fiind pe statul de plată.
Sau iată
şi altă
prostească metodă:
ca şefilor tăi
să le-nchini
câte-o odă.
Ei pot
să se supere chiar:
„cum se poate
că-n secţia voastră-i tot festivitate?”
Linguşeşte-aşadar
mai dibaci,
cu fineţe!
Dar de unde
fineţe
la prima juneţe?
De-asta, vezi,
eu vă vin
cu acest ajutor:
„Manual
pentru tânărul
linguşitor”.
Să zicem că
şeful
un raport o să ţie-
expune
comori
de birocraţie!
O oră, ba două,
şi iar dă să-nceapă
ducându-şi
la gură
paharul cu apă,
când
şeful se-aude
deodată strigat:
„Raportul
e timpul
a fi limitat!”
Ridică-atunci glasul
cu vuiet,
ca marea,
şi cheamă „la ordine”…
toată-adunarea.
„Raportul?
E-un astru prin bezne-nălţat.
Eu cer
să continue,
fără timp limitat!”
Fii sigur-
cu-aşa înţelepte cuvinte,
la şefi te remarci,
te ţin minte.
Sau:
şeful tău are
vreo mică lucrare.
Grăbeşte,
citeşte-i-o
fără suflare.
Şi dă-ţi ochişorii
apoi
peste cap
şi behăie dulce
spre el,
ca un ţap:
„Citeam expozeul…
Roman e!
Sadea.
Să scrieţi şi versuri
eu cred
c-aţi putea!
Dar cum?
„Anti-Duhring”
nu-i de
dumneavoastră?
Nici ea
nu-i o carte
prea proastă”.
Fii sigur,
asemenea vorbe cântându-i,
şi şeful
la fel te notează,
la rându-i.
Iar de-l vezi
că se plimbă
beat criţă,
în maşina poporului,
lângă el cu-o fetiţă,
prevenind calomnii,
tu-n gazetă să scrii:
„Sânt… economii…
şi economii!
Ce-i aia
economie?
La dracu’!
Dar cine susţine?
Păi, bine,
voi pe jos aţi vrea şeful să vină, săracu’,
târând după sine
servietele pline?”
Pe scenele vieţii
aşa
vei urca,
iar cei ce notează
te-or aprecia.
Dar când
linguşirea
nu-i a voastră chemare
şi glasul
nu-şi pune
căluş păcătos
şi nu ocoliţi
ce-i neruşinare-
atunci procedaţi
nu aşa,
ci pe dos!
