Starea de bine a tinerilor din Europa de Vest și America de Nord a scăzut îngrijorător în 2026, arată cel mai nou raport global. În timp ce tehnologia este adesea blamată, datele indică faptul că nu internetul în sine e problema, ci utilizarea care depășește 7 ore pe zi și lipsa conexiunilor reale în școli și comunități.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Gabriel Pirtea, a analizat datele recente din „World Happiness Report 2026”, un studiu global de amploare realizat de Gallup. Concluziile sunt clare: modul în care folosim rețelele sociale poate fi fie un instrument de conectare, fie o sursă directă de anxietate și depresie, în special pentru fete.
Peste 7 ore pe zi online: pragul critic pentru sănătatea mintală
Datele arată o diferență majoră între regiunile lumii. Dacă în zonele mai puțin dezvoltate fericirea tinerilor a rămas stabilă sau a crescut, în Occident declinul este evident. Cercetătorii au descoperit că utilizarea moderată a tehnologiei ajută la comunicare, însă excesul distruge moralul utilizatorilor.
„Utilizarea excesivă – în special peste 7 ore pe zi – este corelată cu scăderi semnificative ale bunăstării, mai ales în rândul segmentului de gen feminin din țările occidentale”, explică Marilen Gabriel Pirtea.
Diferența dintre a învăța online și a „urmări” influenceri
Nu toate activitățile pe internet au același efect asupra creierului. Raportul face o distincție clară între colaborarea digitală și consumul pasiv de conținut, care ne face să ne comparăm constant cu ceilalți.
Potrivit rectorului UVT, „activitățile digitale orientate spre relații (comunicare, colaborare, învățare) pot avea efecte pozitive, în timp ce consumul pasiv de conținut, comparațiile sociale și expunerea la influenceri sunt asociate cu stres, anxietate și scăderea satisfacției de viață.”
Paradoxul presiunii sociale: „Toți ceilalți sunt acolo”
O descoperire surprinzătoare a raportului este faptul că mulți tineri sunt conștienți că rețelele sociale le fac rău, dar se simt obligați să rămână activi pentru a nu fi izolați de grupul de prieteni. Această presiune colectivă transformă spațiul digital într-un mediu dominat de consum și comparație, care erodează încrederea între oameni.
„Social media nu este, în sine, nici bună, nici rea, dar ea devine problematică atunci când înlocuiește conexiunile reale, erodează încrederea dintre oameni și transformă interacțiunile sociale într-un spațiu dominat de comparație și consum pasiv”, avertizează Marilen Pirtea.
Soluția nu este interzicerea, ci educația și apartenența
Raportul sugerează că sentimentul de a aparține unei comunități (cum este școala) cântărește mult mai mult în balanța fericirii decât simpla reducere a timpului petrecut pe telefon. Astfel, autoritățile ar trebui să investească mai degrabă în mediul social decât în restricții tehnice.
Educația trebuie să devină un loc unde tinerii învață să își gestioneze viața online și să facă diferența între o conexiune adevărată și una falsă, de fațadă.
„Viitorul bunăstării nu va fi decis de tehnologie în sine, ci de calitatea educației și a relațiilor pe care alegem să le construim în jurul ei”, concluzionează rectorul Universității de Vest din Timișoara.
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Abonează-te prin Patreon:
