Un comunicat al Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, de săptămâna trecută, anunța lansarea unui nou program masteral, comunicat din care cităm:
”În România, se marchează un moment de referință în educația medicală în zona de învățământ superior prin lansarea primului program de studii universitare de master din Europa Centrală și de Est dedicat prevenirii și managementului integrat al obezității. Programul, cu o durată de doi ani, este inițiat și coordonat de Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Inițiativa reprezintă un nou pas în dezvoltarea educației medicale universitare din România și răspunde unei nevoi reale de formare a profesioniștilor capabili să gestioneze multidisciplinar una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale prezentului.
La finalizarea studiilor, absolvenții vor dobândi calificarea de Expert în Managementul Obezității, fiind pregătiți să ofere o abordare integrată, personalizată și bazată pe dovezi științifice în prevenirea și tratamentul obezității”.
Pentru mai multe detalii legate de acest program masteral, dar și despre contextul care a făcut ca acesta să existe, am avut un dialog cu prof. univ. dr. Bogdan Timar.
*
– Există oameni ce își procură singuri medicația pentru obezitate – se poate scurtcircuita sistemul, în ciuda faptului că se cere rețetă – sau apelează la medici de specialități diferite, ceea ce nu e neapărat rău, de îi folosesc pe cei care le controlează afecțiuni ce ar putea interfera cu tratamentul acesta. Dv. ați sesizat nevoia de specialiști și, iată, avem un master ce va oferi exact acest lucru – un specialist care să poată avea o privire integrată, continuând organic, se poate spune, proiectul de la Spitalul Județean, tot al dv., al Centrului Integrat de Management al Obezităţii. Un pariu interesant, ce ține cont de tendințele societății, și care, probabil, va fi urmat și de alte UMF-uri. Ce piață estimați că există la ora actuală în vestul țării pentru specialiștii pe care îi veți forma? Asta în condițiile în care anul trecut se vorbea de peste 250.000 de persoane ce trăiesc cu o formă de obezitate în Timiș.”
– Cred că piața există deja și este mult mai mare decât capacitatea noastră de a forma astfel de specialiști.
În vestul României vorbim despre sute de mii de persoane care trăiesc cu obezitate și suprapondere, iar multe dintre ele dezvoltă diabet zaharat, boli cardiovasculare, steatoză hepatică asociată disfuncției metabolice, sindrom de apnee în somn, artroze sau alte complicații care necesită o îngrijire complexă. În același timp, numărul echipelor specializate în managementul integrat al obezității este încă insuficient raportat la nevoile reale ale populației.
Programul de master a apărut tocmai ca răspuns la această realitate. Vom avea doar 15 masteranzi în fiecare generație, ceea ce înseamnă că ne propunem să pregătim profesioniști cu un nivel înalt de expertiză, capabili să devină promotori ai unei abordări moderne a obezității în instituțiile în care își desfășoară activitatea.
Este important de precizat că tratamentul obezității rămâne în principal în competența medicilor din specialitatea Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, specialitate care numără în prezent peste 1.000 de medici specialiști și primari și peste 100 de medici rezidenți aflați în pregătire. Masteratul nu își propune să înlocuiască această pregătire, ci să o completeze prin dezvoltarea unei expertize multidisciplinare, adresându-se tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății care doresc să dobândească competențe avansate în managementul obezității, al prevenției și al bolilor asociate.
Ne dorim să formăm specialiști care înțeleg că succesul tratamentului depinde de colaborarea dintre medici de diverse specialități, dieteticieni, psihologi, kinetoterapeuți și ceilalți membri ai echipei multidisciplinare.
Aceasta este, de altfel, și filosofia Centrului Integrat de Management al Obezității pe care l-am dezvoltat la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara. În ultimul an am avut oportunitatea să îngrijim peste o mie de persoane cu obezitate și am înțeles că rezultatele cele mai bune apar atunci când pacientul beneficiază de o abordare integrată, nu de intervenții izolate. Masteratul reprezintă continuarea firească a acestei experiențe clinice în mediul universitar.
Obezitatea nu mai este provocarea viitorului. Este una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale prezentului. Iar răspunsul nu poate veni de la un singur medic sau de la un singur medicament. El trebuie să vină dintr-un sistem care integrează prevenția, educația, tratamentul modern și colaborarea multidisciplinară. Tocmai aceasta este filosofia pe care dorim să o transmitem prin acest program de studii.
– Ce percepție aveți, s-a trecut deja de preconcepția că se fură un start de se recurge la noile medicamente pentru obezitate, că e un fel de ratare socială că nu faci sport pentru asta sau nu cauți cea mai bună dietă?
– Percepția începe să se schimbe, dar nu suficient. Mult timp, obezitatea a fost privită exclusiv ca o consecință a lipsei de voință. Astăzi știm că este o boală cronică, complexă, determinată de interacțiunea dintre factori biologici, genetici, hormonali, psihologici și de mediu. Dacă acceptăm această realitate, devine firesc să acceptăm și faptul că tratamentul poate include medicație, atunci când aceasta este indicată.
Nu spunem niciodată unui pacient cu hipertensiune arterială că tratamentul medicamentos este o dovadă de slăbiciune. De ce am spune asta unui pacient cu obezitate?
Desigur, alimentația sănătoasă și activitatea fizică rămân fundamentale. Dar pentru mulți pacienți ele nu sunt suficiente. Medicamentele moderne nu înlocuiesc schimbarea stilului de viață, ci îi oferă pacientului șansa reală de a o putea susține pe termen lung.
În același timp, aceste terapii nu trebuie privite ca produse cosmetice și nici utilizate fără supraveghere medicală. Ele fac parte dintr-un plan terapeutic complex, care presupune evaluare, monitorizare și o abordare multidisciplinară.
– Ați fost invitat să duceți exemplul abordării obezității în Arabia Saudită, în iunie 2025. Ați participat la lansarea Alianței Naționale de Management al Obezității din Arabia Saudită (SAHIM), una dintre componentele strategice ale Vision 2030 – proiectul de țară al Regatului Arabiei Saudite. Cu o prevalență alarmantă a obezității și supraponderii, estimată la circa 70% din populație, comparabilă cu a noastră, cum vă pare ideea lor de a avea cele ce țin de obezitate incluse într-un program de țară și cum s-ar putea ajunge și la noi la așa ceva?
– Experiența din Arabia Saudită mi-a confirmat un lucru foarte important: atunci când o țară recunoaște obezitatea drept o prioritate de sănătate publică, poate construi politici coerente care schimbă cu adevărat lucrurile.
Cred că România are nevoie de un Program Național de Management al Obezității. Un astfel de program nu ar trebui să însemne doar acces la tratament medicamentos. Ar trebui să includă prevenția, depistarea precoce, educația populației, finanțarea consultațiilor multidisciplinare și dezvoltarea unei rețele de centre specializate în managementul obezității, astfel încât pacienții să poată beneficia de o îngrijire integrată, indiferent unde locuiesc.
Obezitatea este una dintre principalele cauze ale diabetului zaharat, bolilor cardiovasculare, bolii cronice de rinichi, steatozei hepatice asociate disfuncției metabolice și ale numeroaselor alte afecțiuni cronice. Investind în prevenirea și tratamentul obezității, investim de fapt în reducerea poverii tuturor acestor boli și în sustenabilitatea sistemului de sănătate.
România dispune deja de profesioniști foarte bine pregătiți, de experiență clinică și de expertiză științifică în acest domeniu. Ceea ce trebuie să construim în continuare este cadrul care să permită valorificarea acestor resurse în beneficiul pacienților.
În ultimii ani, medicina a făcut progrese extraordinare în tratamentul obezității. Astăzi avem terapii eficiente, avem ghiduri internaționale solide și avem specialiști bine pregătiți. Ceea ce trebuie să construim în continuare este sistemul care să le unească pe toate. Avem nevoie de un Program Național de Management al Obezității, de dezvoltarea unei rețele de centre multidisciplinare și de finanțarea consultațiilor integrate. Cred că următorul deceniu trebuie să fie unul în care România să treacă de la tratarea consecințelor obezității la prevenirea și managementul precoce al acestei boli. Aceasta este direcția în care cred că trebuie să evoluăm ca sistem de sănătate.
– Sunteți profesor Bologna din 2018 – principalul lucru ce duce la primirea acestei distincții este orientarea spre student. Dar acum sunteți și decan, de o vreme – cum realizați echilibrul de a vă ocupa de facultate, de a demara proiecte noi și de a nu pierde legătura directă cu studentul? Mai aveți timp să ajungeți la catedră, mai aveți doctoranzi?
– Cred că un decan nu poate conduce o facultate doar din birou. Pentru mine, contactul direct cu studenții și cu medicii rezidenți este esențial. Continui să predau cursul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice atât la programul de studii în limba română, cât și la cel în limba engleză, susțin cursul de Biostatistică în cadrul Școlii Doctorale și mă ocup în continuare de pregătirea medicilor rezidenți din specialitatea Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Activitatea didactică este extrem de valoroasă și pentru mine. Studenții pun întrebări diferite de cele pe care ni le pune practica medicală și te obligă să rămâi conectat permanent la cele mai noi dovezi științifice și la cele mai eficiente metode de predare.
Rolul de decan mi-a oferit posibilitatea de a dezvolta proiecte noi, precum masteratul în managementul obezității, însă cred că aceste proiecte au valoare doar dacă rămâi prezent în sala de curs și în clinică. Universitatea se construiește împreună cu studenții, nu doar pentru studenți.
– Aveți mai multe volume despre problematica aceasta, printre care și unul gratuit, de popularizare a științei, adică nu un tratat de medicină, ci explicații pentru omul fără studii în domeniu, ”Obesity – From biology to Behavior”. Am apreciat că începe cu explicații de la rădăcinile timpului, ca Sapiens, al lui Harari. Un gest rar. Cum ați hotărât să oferiți gratuit acest volum, pe care îl vom reanunța și noi, el găsindu-se la Apple Books și Google Play Books? Și pe când în română?
– Am ales să public mai întâi versiunea în limba engleză pentru că mi-am dorit ca informația să ajungă cât mai rapid la un public internațional. Publicarea în format electronic, gratuit, pe platforme precum Apple Books și Google Play Books permite accesul imediat la informație, indiferent de țara în care se află cititorul.
Cred cu tărie că accesul la informația medicală validată, la cunoaștere și la știință trebuie să fie cât mai liber posibil. Într-o perioadă în care spațiul online este invadat de mituri, pseudoștiință și informații neverificate, consider că este responsabilitatea noastră, a celor din mediul academic, să oferim gratuit informații bazate pe dovezi.
Cartea începe cu perspectiva evoluției umane tocmai pentru că obezitatea nu poate fi înțeleasă dacă o reducem la o simplă problemă de alimentație. Ea este rezultatul interacțiunii dintre biologia noastră, mecanismele evolutive și mediul în care trăim astăzi.
Versiunea în limba română este în plan și sperăm să publicăm manuscrisul original la începutul anului 2027. Mi-aș dori ca această carte să contribuie la o schimbare de perspectivă asupra obezității, atât în rândul pacienților, cât și al profesioniștilor din sănătate.
Dacă există un mesaj pe care mi-aș dori să îl rețină cititorii, acela este că obezitatea este o boală care poate fi prevenită și tratată eficient atunci când pacientul are acces la informație corectă, la o echipă multidisciplinară și la un sistem de sănătate construit în jurul nevoilor sale. Cred că aceasta este direcția în care trebuie să evoluăm, atât ca profesioniști, cât și ca societate.
Ramona Băluțescu
