Mai multe organizații de mediu acuză Ministerul Mediului că blochează desemnarea a 10% din teritoriul României ca zone de protecție strictă, condiționând procesul de acordul proprietarilor și al consiliilor locale. ONG-urile susțin că măsura este ilegală, contravine obligațiilor asumate prin PNRR și Strategia UE pentru Biodiversitate și ascunde refuzul statului de a plăti compensații proprietarilor de terenuri.
Acuzații directe la adresa ministrei Mediului
Organizațiile Greenpeace România, Agent Green, Declic și Platforma pentru Adaptare Climatică condamnă public intenția ministrei Mediului, Diana Buzoianu, de a condiționa desemnarea zonelor de protecție strictă de acordul proprietarilor de terenuri și al consiliilor locale.
Potrivit ONG-urilor, această abordare încalcă legislația națională și europeană și riscă să compromită definitiv obiectivul României de a proteja zonele naturale cu valoare ecologică ridicată.

Reprezentanții societății civile afirmă că statul pasează responsabilitatea către proprietari pentru a evita plata despăgubirilor prevăzute de lege.
„Acordul proprietarului este o invenție pentru a evita plata compensațiilor. Ministerul se teme de obligația legală care vine la pachet cu restricțiile: plata unei despăgubiri juste și prealabile pentru proprietarii privați și comunitățile locale.”
Ce obligații are România și de unde vin banii
România și-a asumat, prin Strategia Uniunii Europene privind Biodiversitatea pentru 2030, ca 10% din teritoriul național să fie plasat sub un regim de protecție strictă. Acest angajament este inclus și în Planul Național de Redresare și Reziliență, prin Jalonul 13.2, condiție necesară pentru accesarea fondurilor europene.
Zonele vizate sunt în special pădurile primare și seculare și alte ecosisteme unde intervenția umană ar trebui să fie zero.
ONG-urile atrag atenția că problema nu este lipsa banilor, ci refuzul de a-i folosi pentru conservarea naturii.
„Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) dispune de un buget uriaș și trebuie să disponibilizeze fonduri pentru conservarea biodiversității, dar acești bani sunt blocați sau direcționați ineficient.”
De la 10% la sub 3%: cum s-a micșorat protecția pe hârtie
Potrivit unei fișe tehnice publicate de organizațiile de mediu, procesul de desemnare a zonelor de protecție strictă a fost redus constant, fără justificări științifice clare.
Inițial, evaluările arătau un potențial de aproximativ 2,3 milioane de hectare eligibile pentru protecție strictă. Ulterior, prin modificări metodologice și filtre administrative, suprafața a fost redusă la circa 1,4 milioane de hectare.
În prezent, introducerea condiției „acordului proprietarului” riscă să coboare suprafața protejată sub 700.000 de hectare, adică sub 3% din teritoriul României.
Consecința, avertizează ONG-urile, este că vor rămâne protejate aproape exclusiv zonele deja incluse în parcuri naționale și terenurile alpine neproductive, în timp ce pădurile bătrâne și valoroase vor rămâne expuse exploatării.
Blocaj juridic și risc de veto local
Organizațiile susțin că legea permite limitarea dreptului de proprietate pentru protecția mediului, cu condiția acordării unor despăgubiri corecte și plătite înainte de impunerea restricțiilor.
Condiționarea desemnării de acordul proprietarilor și al consiliilor locale ar crea, în opinia ONG-urilor, un drept de veto asupra unui obiectiv de interes public și ar duce la o rețea de protecție fragmentată și lipsită de valoare ecologică.
„A lăsa măcar un 10% din țară în voia naturii ar securiza 90% din restul teritoriului în fața fenomenelor meteo extreme.”
Datele din teren: păduri tot mai tinere, tăieri masive
Datele din Inventarul Forestier Național arată o degradare accentuată a pădurilor din România. Volumul total de lemn care dispare anual este estimat la 29,1 milioane de metri cubi, din care doar 18 milioane sunt acoperite de documente.
Peste 90% dintre păduri au sub 120 de ani, iar nucleele de păduri bătrâne și seculare sunt supuse unei presiuni constante.
„Observăm cu tristețe că, la fel ca predecesorii dânsei la ministerul Mediului, doamna Buzoianu uită că poziția pe care o ocupă are rolul de a proteja mediul, nu de a proteja interesele celor ce taie pădurea sau distrug arii naturale de mare valoare.”
Organizațiile de mediu solicită eliminarea condiției acordului proprietarului, revenirea la criterii științifice clare, deblocarea fondurilor AFM pentru compensații și publicarea hărților zonelor candidate pentru protecție strictă.
De asemenea, cer suspendarea intervențiilor în zonele vizate până la desemnarea finală și stabilirea unui calendar public și transparent.
„Acordul proprietarilor nu se câștigă prin declarații, ci din compensații plătite la timp.”
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Abonează-te prin Patreon:










