Adevărul este că faptul că femeia aceea, María Corina Machado, a primit Premiul Nobel pentru Pace e o rușine pentru cei care hotărăsc aceste lucruri.
Nu că ăsta ar fi primul moment bizar din istoria Nobelului — și cu Nobelul pentru Pace, și cu alte premii — dar parcă unii membrii comitetului fac selecțiile ca și cum ar fi o obligație de vineri după-amiază, când chiar se gândesc doar să termine treaba și să plece acasă.
Așa că „hai să dăm premiul cuiva, să fie… cineva, gata, scăpăm de asta”.
În fond, trebuie să trăiești cu impresia că undeva, în spatele ușilor, ridică cineva din umeri:
„Trei nume? Să vedem… Machado… ok, e femeie, așa că e corect politic, îl înjură pe cel de la putere, e ceva cu activism… bifăm.”
Ar trebui toți cei din Comitetul Nobel să-și facă mea culpa și să-și dea demisia.
Chiar și eu, acum, la 5 dimineață, stând pe fotoliu, fără să mă intereseze prea mult subiectul, aș putea da comitetului trei nume de oameni care chiar au suferit pentru ceea ce au făcut bine, pentru democrație și libertate, nu numai pentru un popor, ci pentru întreaga lume:
Julian Assange
Edward Snowden
Jeremy Hammond
Comparativ cu aceștia, Maria Corina Machado devine la fel de importantă ca patroana unui ONG care învată mămicile să le tricoteze botoșei copiilor.
Maria Corina Machado nu apare dintr-o mahala revoluționară, ci din elita economică a Venezuelei.
Familie bogată, educație occidentală, ONG-uri „civice” perfect compatibile cu manualele de regime change, finanțate nu de către venezueleni ci de către nu se știe cine, dar putem bănui.
Membră în parlamenul lor, candidată la președinție.
Imaginați-vă puțin, că în România, în 1989, o țară care semăna cu Venezuela actuală – așa cum ne-a fost prezentată de mass media – am fi putut alege între Ceaușescu și Doinea Cornea.
Să fim serioși.
Amintiți-vă și scena povestea din ziua decernării:
Machado n-a fost prezentă la Oslo la ceremonia Nobel (a fost reprezentată de fiica ei), se spunea că nu se știe ce e cu ea, că probabil se ascunde într-o gaură de șarpe să nu o prindă Maduro și să o omoare de ciudă că nu a primit el premiul ăla.
Ceva mai târziu apare veselă, radioasă, zâmbitoare, bine-mersi, fără urmă de om fugărit.
Nu rănită, nu epuizată, nu înfrântă, ci ca după o ședință foto.
Aici nu vorbim de curaj, ci de regie.
Buni profesioniști cei care au învățat-o, dar regie.
Nu pot să nu-i întreb, cei cu Nobelul, sau chiar și pe activiții noștri, care o ridicau în slăvi pe tuta asta, oare nu vă crapă creierii de rușine?
*
Eu, când mă gândesc la spațiul ăla ultracentral în care a fost florăria, nu m-aș gândi neapărat în termeni economici, că s-a trecut de la o chirie de 15000 de euro la una de 400.
M-aș gândi mai degrabă la utilitatea sa, ce s-ar putea face acolo pentru a atrage atât locuitorii orașului, cât și pe cei care ne vizitează.
Că banii nu trebuie să vină direct, din chirie, vin ei și dacă aduci oamenii să vadă ceva interesant, că după aceea li se face foame și au nevoie de un covrig, sau de o cafea, sau de un loc în care să doarmă
Un ONG care e asociat cu un producător german de mobilă?
Probabil un magazin de desfacere sau niște birouri?
Nu cred că cineva ar fi interesat de asta.
Poate ar trebui să fie acolo ceva mai spectaculos, poate să fie tot un ONG, dar unul care să facă în așa fel încât prin acele vitrine mari să se vadă ceva interesant.
De exemplu, să rămânem la rromi, că și ONG-ul ăsta cu mobila e în legătură cu ei, cum ar fi să-i punem acolo pe oamenii ăia care în urmă cu nu foarte mulți ani făceau bijuterii pe stradă?
I-am văzut și la Dusseldorf, se adunase jumătate de oraș în jurul lor să-i admire.
E o activitate care are un ciclu destul de scurt, așa că cineva, un turist de exemplu, poate vedea tot procesul, de la prelucrarea primară a materiei prime până la produsul finit, inclusiv recuperarea deșeurilor.
Să-i vedem pe oamenii ăia cum transformă o monedă de argint într-o brățără sau un inel, să vedem cum se face un lănțișor, că nu cred că știu prea mulți cum se face asta.
Iar toată activitatea asta de producție să se desfășoare în fața vitrinelor, de la 7 dimineața până seara, mult după lăsarea întunericului.
Un fel de YouTube live, în Timișoara, pe Corso.
***
Pacea lumii e în joc, tragi cu pușca și ia foc
Ceea ce era mai mult decât previzibil iată că s-a și întâmplat: lidera opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, a ajuns să-l întâlnească pe președintele american Donald Trump, moment ideal pentru a îndrepta mârșăvia norvegienilor chitroși și miruitori de Nobel. Așa că i-a înmânat personal Premiul Nobel pentru Pace, pe care tocmai ce-l câștigase cu câteva luni înainte, premiu acceptat cu mare plăcere de președintele american. Ce dacă nu e transmisibil?
Trump a acceptat medalia Nobel de la Machado: „O femeie extraordinară”
Liderul opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, i-a înmânat joi medalia Premiului Nobel pentru Pace președintelui american Donald Trump, în cadrul unei întâlniri la Casa Albă, în încercarea de a-i influența eforturile de a modela viitorul…
Centrul Nobel pentru Pace, reacție în ziua în care Donald Trump a primit medalia Nobel de la Maria Corina Machado
Gestul a fost interpretat ca o încercare de a influența poziția administrației americane în raport cu viitorul politic al Venezuelei. Un oficial al Casei Albe a confirmat ulterior că Donald Trump intenționează să păstreze medalia.
În aceeași zi, Centrul Nobel pentru Pace din Oslo a reacționat public, subliniind că, deși medalia poate schimba proprietarul, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace nu poate fi transferat.
„Odată ce Premiul Nobel este anunțat, acesta nu poate fi revocat, împărțit sau transferat altora. Decizia este definitivă și rămâne valabilă pentru totdeauna”, a transmis instituția.
CTP atacă gestul Corinei Machado și sugerează retragerea Nobelului: „Nu-l merită nici cât Trump”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a publicat o postare în care denunță ceea ce el consideră un gest controversat al Mariei Corina Machado, lidera opoziției democratice din Venezuela și laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2025.
Un fost premier avertizează: prin programul Safe primim o sumă fabuloasă, 16 miliarde de euro, dar este un cadou otrăvit
Declarațiile au fost făcute vineri la România TV.
„Prin programul Safe, acela de reînarmare, primim o sumă fabuloasă, 16 miliarde de euro, dar, să știți că acesta este un fel de cadou otrăvit. Nu e un cadou propriu-zis. Sunt bani pe care România va trebui să-i restituie”, a avertizat fostul premier.
Călin Popescu Tăriceanu a vorbit despre modul în care vor fi folosiți banii.
„Problema care se pune în momentul de față este ce facem cu acești bani? Cum îi folosim? Îi folosim pentru achiziția de echipamente militare străine? Vorbeam cu dumneavoastră, înainte de începerea emisiunii, de achiziția de tancuri. Toată lumea vede că războiul modern, și avem exemplu la nasul nostru, în Ucraina, războiul modern nu se prea mai poartă cu tancuri. Tancurile au devenit extrem de vulnerabile. Toată lumea acum mizează pe echipamente mai moderne, drone, sateliți, și așa mai departe. Și dacă noi o să achiziționăm echipamente de genul ăsta, sigur că putem să le stocăm, o să aibă armata unde să le depoziteze și o să ruginească. Și peste nu știu câți ani o să le dăm la fier vechi”, a adăugat Tăriceanu.
Ministrul Sănătății exclude coplata în oncologie:„Orice întârziere poate însemna pierderea unei șanse”
Printr-o postare pe Facebook, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a exclus introducerea coplății în oncologie, subliniind că orice întârziere în tratament poate însemna pierderea unei șanse și că pacienții nu trebuie să plătească pentru a avea acces la terapiile necesare.
România nucleară
Una dintre cele mai umanist-greșite rațiuni din viața mea datează din anii `90. Atunci mi-am spus că răspândirea calculatorului personal va duce la progresul ființei omenești. Că dacă știi să folosești un computer, această chintesență a minții umane, e mult mai greu să fii agresiv, rasist, antisemit, ultranaționalist, lacom, egoist, într-un cuvânt, nerațional. Acum, mi se demonstrează înspăimântător contrariul.
DOCUMENT Nouă obligație impusă firmelor ce aduce birocrație – Ministerul Finanțelor lucrează la o clarificare a noii obligații de a înregistra la ANAF puncte de lucru cu mai puțin de 5 angajați.
Ministerul Finanțelor lucrează în prezent la o „clarificare” în ce privește obligația nou introdusă pentru firme de a înregistra fiscal la ANAF, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, inclusiv punctele de lucru cu 1-4 angajați, chiar dacă în aceeași localitate au și sediul social care e deja înregistrat, au declarat pentru Profit.ro surse din instituție. Noua obligație generează o birocrație majoră pentru firme și pentru Fisc, termenul limită pentru înregistrarea punctelor de lucru existente fiind sfârșitul acestei luni.
Ceva nu funcţionează în România.
De fapt nu funcţionează mai nimic într-o ţară în care plagiatul şi impostura sunt premiate cu fotolii ministeriale, şefii Justiţiei sunt protectorii infractorilor, demagogii sunt „vocea poporului”. Mă opresc însă, în rândurile următoare, strict un fel de studiu de caz, la o comparaţie care, la prima vedere poate părea deplasată, dar demonstraeză întrucâtva cum funcţionează…
Cum trece un spațiu ultracentral al Primăriei Timișoara de la o chirie de 15.
TIMIȘOARA. Cere și ți se va da! O asociație pentru sprijinirea comunităților rome a solicitat generosul spațiu din Piața Victoriei în care a funcționat bătrâna florărie a Horticultura pe geamul căreia curgea apă vertical, în fapt o ‘cascadă’ inedită în urmă cu multi ani care a fermecat generații de timișoreni. ONG-ul nu doar că e […]
Primăria Timișoara: Lucrările la Pasajul Polonă încep în februarie – martie
Primăria Timișoara anunță că a finalizat etapa de proiectare pentru reconstrucția Pasajului Polonă. Lucrările efective vor începe estimativ în februarie – martie, în funcție de condițiile meteo și de obținerea autorizației de construire. Proiectul include lucrări complexe de refacere a celor trei pasaje, consolidări și reabilitări structurale, precum și intervenții pentru creșterea siguranței și a […]
Continuă intervențiile în parcurile din Timișoara după formarea gheții
În zonele unde a apărut gheață, a fost împrăștiat material antiderapant pentru reducerea riscului de alunecare. În Parcul Rozelor, pe lângă degajarea aleilor, arborii și arbuștii încărcați cu zăpadă au fost scuturați pentru a preveni ruperea crengilor și afectarea vegetației. Autoritățile atrag atenția că, deși temperaturile cresc în timpul zilei, apa rezultată din topirea zăpezii […]
Ce facem astăzi, 17 ianuarie 2026, în Timișoara?
Sâmbătă, 17 ianuarie, puteți participa la un atelier de tricotat, să mergeți la teatru, la film sau să vizitați expoziții.
