Președintele României îl decorează pe un individ care se pare că a participat la masacrul de la Odesa.
Tot Președintele Nicușor a spus, nu de mult, că bandiții care luptau în munți, mulți dintre ei foști legionari, alții căutați pentu crime de război, erau buni pentru că luptau împotriva comuniștilor.
Neolegionarii îi comemorează pe niște legionari.
Iar la Alba Iulia aproape că am putut asista la o mică rebeliune.
Așa că m-am gândit ce să fac eu.
Să mă urc pe o macara și să strig „moarte fascismului”?
Sunt pea bătrân pentru așa ceva, abia urc până la etajul 4.
Să încercă să-i conving pe oamenii ăstia că procedează greșit?
Nici o șansă, ca să poți învinge pe cineva cu argumente ar trebui ca persoana respectivă să dea dovadă de rațiune, nu doar de o credință oarbă în rău.
Așa că, voi face și eu ce pot, de aici, de pe fotoliul pe care stau:
Incepând de astăzi, până la sfârșitul anului, vă voi pune în fiecare zi muzică evreiască, idiș.
Fără nici un fel de comentarii, doar muzică.
Este modul meu de a protesta la ce se întâmplă în aceste zile în România, și nu numai în România, ‘r-ați ai dracului de neonaziști.
Sper că această serie zilnică de muzică va deveni nu doar un protest, ci și un dar pentru cei care o ascultă, o punere în lumină a unei tradiții culturale de o imensă valoare, și o mărturie a faptului că răspunsul la obscurantism este, adesea, mai multă artă, mai multă lumină, mai multă umanitate.
Iar dacă sunteți de acord cu mine distribuiți aceste postări.
