Pe 5 iunie 2025, miniștrii apărării din NATO s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta o propunere ambițioasă: creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre până la 5% din PIB. Această inițiativă, susținută de președintele american Donald Trump, vine într-un context geopolitic tensionat și ridică întrebări esențiale despre viitorul securității europene și al alianței transatlantice, transmit marile agenții de știri.
În prezent, ținta oficială a NATO este ca fiecare stat membru să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, doar o parte dintre membri ating acest prag. Propunerea de a crește cheltuielile la 5% reprezintă o schimbare majoră, echivalentă cu mai mult decât dublarea bugetelor actuale de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat o structură a cheltuielilor de 3,5% pentru apărare directă și 1,5% pentru domenii conexe, precum infrastructura militară și securitatea cibernetică.
Reacții divergente în rândul aliaților
Statele din flancul estic al NATO, precum Polonia și Lituania, susțin această creștere, având în vedere proximitatea față de Rusia și experiențele istorice. Polonia, de exemplu, alocă deja 4,7% din PIB pentru apărare.
În schimb, țări precum Germania, Franța și Italia exprimă rezerve. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că atingerea pragului de 5% ar însemna alocarea a peste 40% din bugetul național, ceea ce este nerealist.
Provocări economice și industriale
Creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB ridică probleme legate de capacitatea industriei de apărare de a absorbi fondurile suplimentare. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a subliniat că industria europeană de apărare nu poate produce suficient de rapid echipamentele necesare pentru a justifica o astfel de creștere bugetară.
Implicații pentru România
Pentru România, o astfel de creștere a cheltuielilor ar însemna alocarea a aproximativ 5% din PIB pentru apărare, ceea ce ar putea afecta alte domenii esențiale precum sănătatea, educația sau infrastructura.
Este esențial ca deciziile privind bugetul apărării să fie luate în urma unei analize atente a nevoilor reale de securitate și a capacității economice a țării.
