Cercetătorii au stabilit că particulele PM2.5, acelea micuțe de tot, pot ajunge să ne afecteze creierul.
În acest moment în Timișoara nivelul de astfel de particule este de 2,6 ori mai mare decât cel considerat sigur de către Organizația Mondială a Sănătății.
Iar în Chișoda, un sat de lângă Timișoara, nivelul este de 11 ori mai mare decât pe străzi cu trafic foarte intens din Timișoara.
Eu chiar mi-aș face probleme dacă aș locui acolo.
Și tot o știre despre Timișoara, domnul Daniel Funeriu este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în acest oraș în ultimii ani.
Aici ar fi multe de discutat.
În primul rând ar trebui să analizăm ce este mai important, cantitatea sau calitatea.
Eu cred că dacă favorizezi imigrația într-un loc oarecare, aceasta ar trebui să se facă moderat.
În felul acesta noii sosiți ar avea timp să se integreze, să preia obiceiurile băștinașilor, să-și facă aici un rost.
Dacă însă forțezi migrația, integrarea nu se va mai putea face și nu vei obține altceva decât să transformi orașul într-un loc foarte asemănător cu cel de unde au plecat cei care au venit aici.
Exact așa cum se întâmplă acum în Timișoara și probabil și în alte orașe mari.
Ar trebui analizat și beneficiul pe care acest fenomen îl aduce locuitorilor orașului.
Trăiesc eu, locuitorul orașului de la momentul T0 mai bine acum decât înainte de a veni cei din alte părți ale țării? Am trotuare mai late, transportul în comun circulă cu o frecvență mai mare, prețurile în magazine sau cele ale locuințelor sunt mai mici?
Pentru că dacă nu este așa, nu prea am făcut nici o afacere, nici la nivelul orașului, nici al întregii țări.
Este adevărat că cea mai mare parte a imigranților generează venituri la bugetul local.
Dar să nu uităm că tot oamenii ăia generează și cheltuieli, au nevoie de parcuri, de parcări, de șosele mai late, de canalizare cu diametrul mai mare, de reparații mai frecvente la drumuri, de școli și grădinițe, de asistență medicală și de nenumărate alte lucruri care costă.
Oare dacă balanța nu este echilibrată, nu ar fi fost mai bine ca lucrurile care îi atrag pe migranți, locurile de muncă și locuințele și traiul mai bun să fi fost create în locurile de origine ale celor care au venit aici?
Și asta este soluția pentru toată planeta, dacă vrei ca să nu mai ai imigranți din Siria, Afganistan sau altundeva, nu trebuie decât să faci pace acolo, să faci acolo fabricile și uzinele pe care oricum le faci în România sau Bulgaria și ai rezolvat problema.
Se mai spune și despre clanurile care au pus mâna pe centrul orașului.
Cred că această problemă ar putea fi rezolvată extrem de ușor, nu la nivelul orașului, ci al întregii țări.
Și asta s-ar putea face urmărind proveniența banilor.
Una din modalitățile prin care banii pot fi câștigați este munca.
În această situație acei bani trebuie să fie înscriși undeva, pe un stat de plată sau de distribuire a dividendelor.
Și o altă modalitate de obținere a banilor ar fi moștenirile sau donațiile.
Și în acest caz banii ăia apar înscriși într-un act, un act notarial.
Ceea ce vreau să spun este că nu există bani cinstiți a căror origine să nu fie înscrisă undeva.
Toți banii care nu sunt înscriși într-un document sunt bani furați, fără nici o excepție.
Nu există bani de la Mătușa Tamara, nu există o găleată cu galbeni îngropați în grădină de bunicul, astea sunt povești.
Dacă ai găsit o găleată cu galbeni aceasta ar fi trebuit fie să fie declarată și predată statului, fie că a fost o moștenire, caz în care apare undeva pe un act notarial.
Iar banii furați trebuie confiscați și posesorul acestora trebuie cercetat penal.
La fel ar trebui să se întâmple și cu bunurile achiziționate cu bani care nu pot fi justificați cu documente.
Nu în ultimul rând, nu trebuie să ne imaginăm că Timișoara a fost vreodată un fel de paradis plantat cu trandafiri în care oamenii erau cu toții pașnici și se salutau ridicându-și pălăria atunci când se întâlneau.
Asta se întâmpla în zona ultracentrală a orasului, și nici acolo întotdeauna.
În copilărie am trăit în Blașcovici, care era un segment al unui fel de cerc exterior al civilizației.
După aceea, dacă mergeai spre vest, era un imens câmp pe care se arunca o parte din gunoiul orașului, după care urma cartierul Ronaț.
Locuitorii din celelalte cartiere ale orașului nu prea aveau curaj să meargă acolo, cartierul era locuit aproape în exclusivitate de pegră.
Nici în Fabric nu era foarte recomandabil să mergi după lăsarea întunericului.
Sau chiar în Mehala, cartier care se află la marginea zonei de blocuri în care a locuit domnul Funeriu, căruia i-am fost vecin.
Tot cartierul acela, mai ales zonele de la marginea orașului, era infestat de tot felul de derbedei.
Mai târziu Zona Trubadur era un alt loc unde se dădeau aproape în fiecare seară lupte grele între “oamenii cu pălării mici” și ceilalți locuitori din cartier, cei veniți din Moldova.
Eu am povestit despre o anumită perioadă, foarte scurtă, dar cred că întotdeauna a existat infracționalitate în Timișoara.
Doar că în perioada pe care o numim “comunistă” aceasta era ținută sub un control ceva mai strict.
Și trebuie să ținem cont și de faptul că pe atunci Timișoara era considerat “oraș închis”, adică nu venea chiar oricine aici să-și facă de cap.
***
Guvernul german a aprobat legalizarea canabisului în scop recreațional
Guvernul federal a lansat miercuri controversatul său plan de legalizare a canabisului în Germania. Proiectul de lege adoptat de cabinetul federal va fi trimis Bundestag-ului pentru dezbatere și aprobare. Deși proiectul nu merge atât de departe cum a fost planificat inițial, el schimbă radical politica germană în domeniul drogurilor.
Pericolul nevăzut. Cercetătorii au descoperit cum putem să ne îmbolnăvim de demență din aer
Ultimele cercetări efectuate de Universitatea din Michigan scot în evidență faptul că poluarea a fost asociată în nenumărate rânduri cu demența, relatează Earth.
Eșecul afacerii IAR-99 modernizat! Armata a plătit 35% din sumă și n-a văzut niciun avion
Avioane Craiova s-a angajat să modernizeze în patru ani 10 aeronave IAR-99. Armata a plătit 35% din sumă și după trei ani nu s-a ales cu nimic. Un document semnat de ministrul Oprea arată de ce. Un document semnat de ministrul Economiei, Radu Oprea, spune că afacerea de 275 milioane de lei de modernizare a
Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a reacționat după ultima crimă de la Timișoara, unde o femeie a fost ucisă în propria casă la mai puțin de două luni de la o dublă crimă comisă într-un mod similar.
Ce facem astăzi, 17 august 2023, în Timișoara?
Joi, 17 august, puteți participa la un tur ghidat virtual al cartierelor Timișoarei la Bastion, la expoziții, printre care una în aer liber dedicată lui Brâncuși, iar spre seară la o petrecere în cinstea trupei ABBA.
