Guvernul Ungariei a anunțat că începe procesul de retragere din Curtea Penală Internațională (ICC), la scurt timp după sosirea premierului israelian Benjamin Netanyahu în Budapesta. Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis de ICC pentru presupuse crime de război în Gaza.
Decizia guvernului de la Budapesta
Prim-ministrul Viktor Orbán l-a invitat pe Netanyahu în Ungaria încă din noiembrie 2023, la o zi după ce ICC a emis mandatul de arestare. Joi, Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orbán, a confirmat că Ungaria începe procesul de retragere din ICC, scrie Reuters.
„Guvernul va iniția procesul de retragere mai târziu în cursul zilei”, a declarat Gulyás pentru agenția de presă MTI.
Orbán și-a exprimat în repetate rânduri opoziția față de deciziile ICC, catalogând mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian drept „obraznic, cinic și complet inacceptabil”.
De ce se retrage Ungaria
Ungaria este membru fondator al ICC, semnând Statutul de la Roma în 1999 și ratificându-l în 2001. Cu toate acestea, legislația națională nu a inclus niciodată efectiv aceste prevederi.
„Deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma, acesta nu a fost niciodată introdus în legislația noastră națională, ceea ce înseamnă că nicio măsură a ICC nu poate fi aplicată în Ungaria”, a explicat Gulyás încă din noiembrie 2023.
O altă motivație a guvernului de la Budapesta este legată de sancțiunile impuse de SUA împotriva procurorului ICC, Karim Khan, în februarie. Într-un mesaj pe platforma X, Orbán a scris: „A venit momentul ca Ungaria să revizuiască ce face într-o organizație internațională aflată sub sancțiuni americane.”
Impactul retragerii
Parlamentul ungar, dominat de partidul de guvernământ Fidesz, este așteptat să aprobe fără probleme inițierea procesului de retragere, care va dura un an.
Ungaria și-a demonstrat în repetate rânduri sprijinul pentru Israel, blocând la nivelul Uniunii Europene declarații și acțiuni critice la adresa acestuia.
Între timp, ICC susține că există „motive rezonabile” pentru a considera că Netanyahu și fostul său ministru al apărării sunt responsabili pentru crime de război, inclusiv utilizarea înfometării ca armă. Totodată, în noiembrie, ICC a emis un mandat de arestare și împotriva unui lider Hamas, confirmat ulterior ca decedat.
Potrivit autorităților sanitare palestiniene, ofensiva israeliană din Gaza a provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 a dus la moartea a 1.200 de israelieni și la luarea a peste 250 de ostatici, conform datelor israeliene.
foto arhivă (c) Britta Pedersen/dpa
