Unor parlamentari PSD — că parcă nici nu se putea să fie altcineva — le-a venit acum ideea să trimită și Poliția după cei care nu și-au cumpărat polița obligatorie a locuinței și să-i ardă cu amenzi de până la 500 de lei.
Deocamdată este doar un proiect de lege. Dar proiectele de lege sunt interesante chiar și atunci când nu ajung legi, pentru că ne arată ce se află în capul celor care le propun.
Iar aici mecanismul de gândire este extraordinar de simplu: cetățeanul nu vrea să cumpere ceva? Nu cumva produsul este prost? Nu cumva omul nu vede niciun folos în el? Nu cumva ar trebui schimbat sistemul?
Nicidecum.
Trimitem polițistul.
Povestea aceasta este însă mai veche.
După 1989, România nu s-a trezit într-o dimineață complet goală, cu 23 de milioane de oameni inocenți care au început să construiască capitalismul citind manualul de instrucțiuni.
Vechile structuri nu s-au evaporat odată cu Ceaușescu.
O parte dintre oamenii care până atunci ocupaseră poziții importante în aparatul de partid, în Securitate, în comerțul exterior, în administrația economică a statului sau în celelalte structuri care aveau acces la informație, relații și putere s-au adaptat uimitor de repede noii lumi.
Unii au devenit comisari la Garda Financiară. Alții directori. Alții au ajuns prin bănci și societăți de asigurări. Alții prin instituțiile care controlau economia. Iar când au apărut FPP-urile, FPS-ul și marea privatizare românească, oamenii care știau unde sunt fabricile, cât valorează, cine le conduce, ce terenuri au și ce relații trebuie folosite nu erau muncitorii care ieșiseră în stradă în decembrie 1989.
Era, în bună măsură, lumea veche îmbrăcată în costume noi.
Noi descopeream Coca-Cola, televiziunea prin cablu și pașaportul.
Ei descopereau capitalismul.
Și aveau un mic avantaj asupra noastră: știau deja unde sunt banii.
Rezultatul s-a văzut în următorii ani. O parte enormă din averea construită de generații întregi și-a schimbat proprietarul într-un timp uluitor de scurt. Fabrici, hoteluri, terenuri, spații comerciale, bănci, întreprinderi de comerț exterior.
Noi ne bucuram că putem merge fără viză să culegem căpșuni în Spania, în timp ce alții învățau să culeagă România.
De aceea privesc cu o suspiciune aproape instinctivă orice afacere în care statul nu se mulțumește să-mi spună ce standard minim trebuie să respect, ci mă obligă să cumpăr periodic un anumit produs.
Exact aici intră și polița obligatorie a locuinței.
M-am uitat odată, când mă plictiseam îngrozitor, să văd ce cumpărasem de fapt.
Locuiesc în Timișoara.
Și aflu că sunt asigurat obligatoriu împotriva alunecărilor de teren.
Este liniștitor. Probabil într-o dimineață o să deschid geamul și o să constat că tot cartierul a luat-o la vale spre Serbia, , cam așa ca în poza de sus.
Sunt asigurat și împotriva inundațiilor provocate de fenomene naturale. În schimb, dacă vecinul de deasupra pleacă la serviciu, îi crapă furtunul mașinii de spălat și până seara îmi transformă sufrageria într-un bazin de înot, PAD-ul meu obligatoriu nu-mi este de prea mare folos.
Sunt asigurat împotriva cutremurului.
Dar dacă un vecin provoacă o explozie de gaze și dispare jumătate din bloc, așa cum am văzut că se poate întâmpla în România, simpla existență a PAD nu înseamnă că sunt acoperit pentru acel risc.
La un moment dat mi-am făcut, de altfel, și o asigurare facultativă, una mult mai scumpă.
Dar era o asigurare adevărată, făcută pentru lucrurile care chiar mi se pot întâmpla: incendiu, explozie, apă de conductă și alte asemenea nenorociri.
Ai putea crede că, dacă omul își cumpără din proprie inițiativă o poliță care oferă o protecție mult mai largă decât cea obligatorie, statul va spune:
— Foarte bine, ești asigurat. Exact asta ne interesa.
Nu.
Poți să ai o poliță de zece ori mai scumpă. Poți să te asiguri împotriva incendiului, exploziei, furtului, țevilor sparte, vecinilor neglijenți, meteoriților și invaziei marțienilor.
Pe aia cu alunecarea de teren trebuie s-o ai, obligatoriu. Pentru că numai cu aia banii intră în buzunarele cui trebuie.
Și aici începe să mă intereseze mai puțin asigurarea și mai mult principiul.
Pentru că, dacă statul consideră că fiecare locuință trebuie să beneficieze de o protecție minimă, soluția logică ar fi foarte simplă: stabilește prin lege riscurile și valoarea minimă care trebuie asigurată și lasă cetățeanul să cumpere polița de unde dorește.
Dacă polița mea facultativă include deja cutremurul, inundația și alunecarea de teren și mă asigură pentru o sumă mai mare, obligația ar trebui considerată îndeplinită.
Scopul declarat este doar ca locuința să fie asigurată, nu?
Dar nu așa funcționează sistemul.
Trebuie să existe PAD.
Separat.
Iar dacă n-o ai, există deja amendă. Și acum unor parlamentari le-a venit ideea că mecanismul trebuie întărit și că ar trebui băgată și Poliția în poveste.
Aici este partea care mă deranjează cel mai mult.
Pentru că seamănă teribil de bine cu România ultimilor 35 de ani.
Mai întâi apare o obligație.
În jurul obligației apare o afacere.
Cetățeanul este obligat să cumpere.
Dacă nu cumpără, este amendat.
Dacă nici amenda nu-l convinge, trimitem organul.
Și toate acestea într-o țară în care tocmai legătura dintre puterea politică, administrație și afaceri a reprezentat una dintre marile boli ale tranziției.
Nu spun că fiecare om care lucrează astăzi în asigurări este securist și nici că fiecare poliță PAD ascunde în spatele ei un colonel cu pensie specială și carnet de partid păstrat într-un sertar.
Spun însă că România postrevoluționară a fost construită și de oameni proveniți din vechile structuri, reciclați spectaculos în capitaliști, directori, administratori și intermediari ai noii economii. Iar când statul creează prin lege o piață în care cetățeanul este obligat să cumpere, întrebarea „cine câștigă?” nu este conspiraționism, ci este o întrebare obligatorie.
Și tocmai de aceea ideea acestor parlamentari mi se pare atât de revoltătoare.
Nu pentru 130 de lei, nici măcar pentru amenda de 500, ci pentru mentalitatea din spatele ei.
După 35 de ani în care statul român ne-a demonstrat de nenumărate ori cât de ușor poate transforma interesul privat în obligație publică, ni se spune din nou că problema nu este dacă produsul pe care suntem obligați să-l cumpărăm este bun, logic sau adaptat riscurilor noastre.
Problema suntem noi, pentru că nu-l cumpărăm.
Și atunci vine soluția supremă a administrației românești: Poliția.
Poate că înainte să trimitem polițistul să verifice polița cetățeanului ar trebui să trimitem Curtea de Conturi, presa și câțiva istorici economici să vadă cine a construit asemenea mecanisme, cine a profitat de ele de-a lungul timpului și unde s-au dus banii.
S-ar putea ca povestea aceea să fie infinit mai interesantă decât alunecarea de teren de care sunt eu asigurat în Timișoara.
*
„Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament” spune președintele Nicușor.
„un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios” spune Kelemen Hunor.
Comparați cele două afirmații.
Astăzi țara asta ar fi putut străbate alt drum, dar cum să-l alegeți pe unul pe care îl cheamă Hunor.
***
Doliu în Norvegia: regele Harald al V-lea a murit la 89 de ani
Fiul său, Haakon, îi succede la tron, relatează BBC.
Palatul Regal de la Oslo a anunțat că Harald al V-lea a murit la ora locală 06:35, la Spitalul Național din capitala norvegiană, unde fusese internat pentru tratarea unei afecțiuni rare a sângelui.
În ultimele 24 de ore dinaintea decesului, membrii familiei regale l-au vizitat la spital, în timp ce norvegienii au depus flori la Palatul Regal.
Cine este Haakon, noul rege al Norvegiei.
Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a deteriorat.
Grupul pentru Dialog Social îi cere lui Nicușor Dan să-l demită „de îndată” pe Lucian Pahonțu
Grupul pentru Dialog Social (GDS), prima organizaţie a societăţii civile constituită după căderea dictaturii comuniste, îi cere președintelui Nicușor Dan să-l demită pe Lucian Pahonțu, cel care conduce de peste 20 de ani Serviciul de Protecție și Pază (SPP), după dezvăluirile recente ale Recorder și Snoop legate de activitatea lui Pahonțu ca ofițer al Securității. …
Vasile Bănescu, reproș la adresa elitei intelectuale.
Vasile Bănescu a asociat sacrificiul eroilor din 1989 cu un citat biblic din Evanghelia după Ioan: „Nu există mai mare dragoste decât să-și pună cineva viața pentru prietenii săi.”
Cristian Tudor Popescu, după ce Nicușor Dan i-a luat apărarea șefului SPP: Iese întunericul la lumină
Nicușor Dan a făcut „ultimul pas spre scoaterea la lumină a întunericului rece din el”, a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu după ce, joi seară, șeful statului i-a luat apărea șefului SPP, Lucian Pahonțu. Într-o postare pe Facebook intitulată „Întuneric la lumină”, CTP citează declarația făcută de Nicușor Dan despre șeful SPP: „Orice persoană care …
Vladimir Tismăneanu, atac dur la Nicușor Dan după reacția în cazul Pahonțu: Ne-a fraierit.
Politologul Vladimir Tismăneanu îl critică dur pe președintele Nicușor Dan, după reacția acestuia la dezvăluirile despre trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu. Tismăneanu îl acuză pe șeful statului că îl protejează pe general și susține că acesta și-a pierdut rapid autoritatea politică.
Reacția vine după ce Nicușor Dan a spus, joi seară, la Chișinău, că nu consideră că informațiile apărute în presă justifică schimbarea șefului SPP. Președintele a declarat că nu a făcut până acum o evaluare managerială a lui Lucian Pahonțu.
Tismăneanu: „Nu știu un alt caz de om politic în Europa postcomunistă”
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Vladimir Tismăneanu face o comparație între Nicușor Dan și fostul președinte Klaus Iohannis. Politologul îl atacă apoi direct pe actualul șef al statului pentru relația sa cu Lucian Pahonțu.
„Iohannis era omul „băietilor” prin protectorul său Felix. Nicușor Dan nu mai folosește intermediarii. Lucrează direct cu Tartorul Pădurii. Trasmisionistul Pahonțu. Ăla cu masacrul din 21 decembrie și cu Mineriada din 13-15 iunie. Profesionistul lui Pește Prăjit”, a scris Tismăneanu.
Emilia Șercan, atac dur la Nicușor Dan după răspunsurile despre Pahonțu: O rușine pentru ideea de democrație
„Cât despre reacția lui Nicușor Dan, este o rușine pentru ideea de democrație. În această seară s-a despărțit definitiv de tot ce înseamnă idee de onestitate în politică”, a scris Emilia Șercan pe Facebook.
Securitatea a învins, se află în inima președintelui Dan
Este nevoie să repetăm câteva observații elementare, de guvernanță democratică, după declarațiile scandaloase ale președintelui Dan, care i-a luat apărarea directorului SPP, Lucian Pahonțu:
– Potrivit standardelor democratice, Pahonțu ar fi trebuit demult retras din funcția publică, cu sau fără participarea sa activă la reprimarea manifestațiilor de la revoluția română. Democrațiile nu permit unui actor să conducă o instituție publică timp de 20 de ani, deoarece crește riscul ca acea instituție să fie capturată de interese extractive și să nu mai funcționeze în interesul public al cetățenilor. Instituțiile capturate sunt un specific al regimurilor corupte autoritare.
Cotidianul.
Cazul Lucian Pahonțu nu e singular. Declarațiile de colaborator sau lucrător al Securității, obligatorii doar pe hârtie. În lipsa sancțiunilor, oricine fentează legea nu pățește nimic.
Cotidianul a discutat cu experți din CNSAS despre problemele ridicate de cazul Lucian Pahonțu, în urma investigațiilor Recorder și Snoop. Sunt două mari și late. După 18 ani, CNSAS nu a dat nici până acum un verdict în cazul șefului SPP. Doi, nu există o declarație pe proprie răspundere a lui Lucian Pahonțu privind apartenența sau nu la Securitate, deși legea spune că e obligatoriu.
”Nicuşoare, lasă clonţu, dă-l afară pe Pahonţu”.
Mai multe asociaţii civice au organizat, vineri seară, un protest în zona Palatului Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de modul în care preşedintele Nicuşor Dan s-a raportat public la dezvăluirile de presă care îl vizează pe şeful SPP.
Securitatea a fost desființată ca să prospere securiștii
Pe fostul ofițer de Securitate Lucian Pahonțu, cel rapid avansat după 1990, l-a făcut general cu o stea papașa Iliescu. Traian Băsescu, alias Petrov, l-a uns șef la SPP și i-a mai dat două stele. Klaus Iohannis nu s-a atins de șefia lui, iar pînă mai ieri, Nicușor Dan nu părea dornic să-l trimită la pensie, deși despre generalul trecut în rezervă se spunea cu temei că își bagă coada în politică în loc să-și vadă numai de sepepismul lui, cum îi cere fișa postului.
Nicușor Dan a promulgat Legea ANI prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara: „Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament”
Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri, 28 august, Legea ANI prin care președintele USR, Dominic Fritz, își va pierde mandatul de primar în Timișoara. Acum urmează publicarea în Monitorul Oficial.
Săptămâna viitoare vom avea Guvern.
Așa cum n-a promis nimeni, dar a anticipat toată lumea, luna septembrie va aduce un nou Guvern. Ilie Bolojan va fi eliberat din lanțurile reformei și se va putea retrage în Modrogan, în așteptarea unor vremuri mai bune pentru PNL.
Soluția pe care se va bate palma, zic mai toate sursele, e una care împacă tot: capră, varză și partide. Dacă viitorul guvern ar fi un album muzical, el s-ar numi „Să facem să fie bine, ca să nu fie rău”. Practic, PSD vrea să fie, dar să nu-și asume, în timp ce PNL nu vrea să fie, dar să fie totuși.
Dan Dungaciu avertisment dur despre războiul din Ucraina.
Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, sociologul Dan Dungaciu a vorbit despre strategia Ucrainei în războiul cu Rusia și despre dorința Kievului de a atrage NATO și Statele Unite mai mult în conflict. Sociologul e de părere că Ucraina încearcă să lege conflictele din regiune și avertizează asupra riscului ca războiul să se extindă. Urmărește întreaga emisiune live aici.
„Nu e un pericol iminent pentru siguranța cetățenilor”: Guvernul Bolojan nu e de acord cu PSD ca Poliția să verifice și să amendeze proprietarii fără asigurări obligatorii de locuințe
„Lipsa unei polițe de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale nu aduce atingere ordinii publice și nu generează un pericol iminent pentru siguranța cetățenilor, astfel încât intervenția Poliției Române în acest domeniu nu se justifică”, se arată într-un document transmis de Guvern în Parlament și văzut de Profit.ro.
O merde de Nelle ce n-a văzut Parisul
Nu vă speriați, nu închideți, că nu am de gînd să fac și eu dreptate între nea Mihai și Mița Niculușca. Fiecare e liber să fie oricît de prost, dar are dreptul să se creadă mai deștept decît concurența / dujmanul și să aibă acel soi de inițiativă care-l înfățișează gol-goluț în piața publică.
Jurnalista Brînduşa Armanca a murit la vârsta de 72 de ani
Jurnalista Brînduşa Armanca, proaspăt devenită Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara, a murit, vineri, la vârsta de 72 de ani, a anunțat vineri primarul Dominic Fritz. „Timişoara deplânge pierderea jurnalistei, autoarei şi profesoarei universitare Brînduşa Armanca, una dintre cele mai respectate voci ale presei şi culturii timişorene, Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara. Timişoara şi …
Fabrica dronelor militare românești: muncitori morți de foame, conduși de clubul pensionarilor bogați
Salariații, plătiți cu salariul minim pe economie, în timp ce clubul pensionarilor și sinecuriștilor care conduce Carfil Brașov se îmbogățește
Surse: Fritz și Bolojan au bătut palma pentru un candidat comun la Primăria Timișoara! Se știe și numele candidatului propus de cele două partide
Liderii PNL și USR, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, s-au înțeles să susțină un candidat comun pentru Primăria Timișoara, confirmă surse politice pentru Adevărul. Dominic Fritz își va pierde mandatul la finalul lunii septembrie, după ce președintele Nicușor Dan va promulga noua lege a integrității elaborată de PSD.
Lucrările de pe Rebreanu se mută pe un nou sector.
Lucrările de pe bulevardul Liviu Rebreanu avansează spre intersecția cu bulevardul Constantin Brâncoveanu. Până pe 6 septembrie, traficul va fi restricționat etapizat, iar circulația se va desfășura temporar pe contrasens.
Ce facem astăzi, 29 august 2026, în Timișoara?
Sâmbătă, 29 august, la Pădurea Verde are loc CODRU Festival. Continuă Festivalul de Operă și Operetă în Parcul Rozelor. Mai puteți merge la film sau la expoziții.
