Astăzi încep cu lucrurile cu adevărat importante:
Două cărți, un autor: Dinu Barbu își lansează noile volume la Bastion
Vineri, 27 iunie 2025, de la ora 18, la Secția de Arte „Deliu Petroiu” din Bastionul Theresian din Timișoara, prietenul nostru, scriitorul și publicistul Dinu Barbu, revine în fața publicului cu două apariții editoriale proaspete și provocatoare:
PREPRESS – De-a doua zi (poezie)
Călătorie obstaculată – scripta negativă (doar niște texte)
Evenimentul va fi prezentat de scriitorul Marcel Tolcea, iar invitat special este artistul american Adrian Ioniță.
Dinu Barbu nu este un debutant.
Timișoara îl cunoaște ca autor al unor cercetări valoroase despre minoritățile aromâne și meglenite din Banat, dar și ca publicist atent la detaliile memoriei locale.
În volumele pe care le lansează acum, însă, Dinu Barbu schimbă registrul.
Trecem de la document la poezie, de la interviu la reflecție estetică, de la istorie la introspecție post-modernă.
Lansarea celor două cărți e, așadar, mai mult decât un eveniment literar. Este un prilej de întâlnire cu un autor versatil, provocator, care nu scrie ca să placă, ci ca să spună ceva adevărat.
Ne vedem vineri, la Bastion.
Veniți pregătiți pentru literatură fără menajamente.
*
E greu de crezut, dar printre atâtea vești despre corupție, incompetență și manipulare, mai apar uneori și raze firave de rațiune instituțională.
Una dintre ele vine, surprinzător, de la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care începe — timid, dar important — să facă ordine în jungla audio-vizualului românesc.
De acum înainte, emisiunile de astrologie și alte forme de ghicit în bobi, cafea, cărți, flăcări gemene sau retrogradări planetare vor trebui să înceapă cu o avertizare clară: „Informațiile din acest program nu au bază științifică.”
E o formulare simplă, dar cu potențial revoluționar: recunoașterea oficială, pe față, că aceste baliverne nu sunt altceva decât… divertisment pentru adulți creduli.
Nu predicții, nu cunoaștere ocultă, nu „științe ezoterice”, ci pur și simplu showuri pentru oameni dornici de povești reconfortante.
Speranța este ca această mică rază de raționalitate să se extindă și asupra presei scrise, care publică zilnic horoscoape în cel puțin cinci colțuri ale fiecărui ziar, alături de „sfaturi pentru zodia ta”, „cu cine te potrivești în pat” și alte aberații care, dacă ar fi publicate sub semnătura unui psiholog, l-ar descalifica pe viață.
Al doilea semn că lucrurile se mișcă spre normal: interzicerea reclamelor la jocuri de noroc făcute de vedete.
Pentru o societate în care influencerii și actrițele de telenovele erau, până mai ieri, portavocea cazinourilor online, interdicția e o ruptură clară de trecut.
E un început. Poate că într-o zi vom vedea avertismente serioase și pe ușa cabinetelor unde se prescriu suplimente alimentare în loc de tratamente reale.
Poate că va apărea și o pancartă de genul „Atenție, aici nu prestează un medic adevărat, ci un vânzător de iluzii cu halat alb”, pusă elegant lângă diploma de la facultatea absolvită.
Dacă tot suntem în era etichetării corecte, poate n-ar strica să vedem un avertisment și la începutul programelor cu pupat moaște, cu preoți sau cu icoane care plâng:
„Aceste informații nu sunt validate științific. Programul conține elemente de ficțiune teologică.”
Nu ca să jignim credința cuiva, ci ca să separăm în mod sănătos credința de cunoașterea obiectivă.
Chiar dacă pașii sunt mici și întârzie de decenii, direcția e bună.
Într-o societate sufocată de superstiție, pseudoștiință și mercenari spirituali, orice inițiativă care scoate la lumină diferența dintre fapt și fantezie merită aplaudată.
E începutul unei normalități a rațiunii, iar dacă persistăm pe acest drum, poate într-o zi vom ajunge într-o Românie unde oamenii așteaptă explicații, nu minuni.
Și unde doctorul, profesorul și cercetătorul vor fi din nou mai ascultați decât horoscopul sau influencerul cu 3 milioane de like-uri și zero neuroni activi.
*
În ultima vreme, se aud tot mai des voci care deplâng lipsa de „educație financiară” a populației, mai ales în perioade de inflație.
Românii, ni se spune, nu știu cum să-și protejeze veniturile sau economiile.
Dar întrebarea corectă este: chiar e treaba lor?
Această problemă nu este una „tipic românească”.
Nici francezii, nici germanii, nici suedezii nu se nasc experți în investiții, macroeconomie sau protejarea activelor.
Majoritatea cetățenilor, indiferent de țară, au alte meserii și alte griji.
Nu stau toată ziua să urmărească cursul valutar sau politicile Băncii Centrale Europene.
Și nici nu ar trebui.
Pentru că statul modern nu este — sau cel puțin nu ar trebui să mai fie — un stăpân medieval care îți ia zeciuiala și îți dă în schimb „protecție”, ci un administrator plătit din banii noștri.
La origine, statele s-au format în jurul unor grupuri de indivizi mai puternici (militar, economic, ideologic) care și-au impus controlul asupra altora. Așa a apărut puterea centralizată, cu taxe, obligații și pedepse.
Dar în epoca modernă, teoria s-a schimbat radical: statul a devenit, în principiu, un prestator de servicii plătit de cetățeni.
Exact ca un administrator de bloc care adună banii, plătește facturile comune, repară liftul și angajează firme să curețe scările.
În acest sens, cetățeanul n-ar trebui să fie obligat să devină specialist în inflație, dobânzi sau produse financiare speculative, așa cum nici locatarii unui bloc nu trebuie să cunoască în detaliu contractul cu furnizorul de gaze.
Au angajat un administrator ca să nu-și bată capul cu asta.
Este indecent ca autoritățile sau experții în funcții publice să dea vina pe „populația needucată financiar” pentru efectele unei inflații galopante.
Nu cetățenii tipăresc bani.
Nu cetățenii decid cum se distribuie bugetul sau cât TVA se aplică.
Statul are pârghiile, statul are instrumentele, statul poartă responsabilitatea.
Iar dacă cetățenii au sentimentul că nu mai pot face față, nu e pentru că n-au citit destule cărți despre cripto sau fonduri de investiții, ci pentru că cei care trebuiau să regleze sistemul au dat greș sau și-au văzut doar de interesul propriu.
Soluția nu este să transformăm fiecare cetățean într-un mic economist frustrat, ci să cerem responsabilitate reală de la cei care gestionează resursele noastre.
Dacă administratorul blocului lasă instalațiile să ruginească, nu locatarii trebuie să se apuce de sudat țevi.
Trebuie schimbat administratorul.
La fel trebuie procedat și cu statul.
*
În ultima vreme, tot mai multe articole, editoriale și luări de poziție din presă par să ignore realitatea și să ne servească, cu insistență, o variantă alternativă a adevărului. Una menită, mai degrabă, să ne prostească pe față decât să ne informeze sau să deschidă o dezbatere onestă.
Un exemplu grăitor este cazul numirii Oanei Țoiu ca ministru de Externe.
Imediat ce au apărut reacții critice — și nu puține — a intrat în funcțiune mecanismul bine-cunoscut de deturnare a subiectului: s-a spus că atacurile vin pentru că e femeie.
Că e „judecată altfel” din cauza genului ei.
Că, vai, trăim într-o societate misogină care nu suportă o femeie în fruntea diplomației românești.
Fals. Și manipulator.
Cei care au criticat această numire nu au spus niciodată că o femeie nu ar trebui să fie ministru de externe.
Din contră, mulți dintre ei au subliniat că problema nu e faptul că e femeie, ci faptul că e incompetentă pentru acest post.
Nu are studii relevante, nu are experiență diplomatică, nu are carieră internațională, nu are background de politică externă.
Are, în schimb, o carieră legată de politici sociale, consiliere pe zona de muncă și tineret – complet onorabilă, dar complet irelevantă pentru politica externă.
A confunda critica legitimă și rațională cu misoginia este o insultă la adresa inteligenței publicului.
Și este și o lovitură periculoasă pentru cauzele reale ale egalității de gen, pentru că le transformă într-un scut imoral în spatele căruia pot fi apărate orice decizii aberante, doar pentru că implică o femeie.
Să numești o persoană nepotrivită într-o funcție importantă și să respingi orice critică aruncând înapoi cuvinte grele precum „misoginism” sau „atacuri sexiste” e o formă de șantaj moral.
E o strategie de intimidare a vocilor critice.
E, de fapt, o batjocorire a ideii de competență și merit.
Nu e vorba despre Oana Țoiu ca femeie.
E vorba despre Oana Țoiu ca numire neinspirată într-un post-cheie pentru România.
Și oricine are un dram de onestitate intelectuală știe bine asta.
Adevărata egalitate nu înseamnă să nu fie criticate femeile incompetente.
Ci înseamnă ca femeile să fie tratate exact ca bărbații: cu aceleași standarde, aceleași așteptări și aceleași posibilități de a fi trase la răspundere.
Și dacă bărbații puși în funcții importante sunt desființați de presă atunci când nu își justifică poziția, e firesc ca același lucru să se întâmple și în cazul femeilor aflate într-o situație similară.
Asta înseamnă egalitate.
*
Toată lumea va plăti pentru cheltuielile disproporţionate, spune președintele Nicușor.
Așa este. Nu există magie contabilă care să facă datoriile să dispară.
Nu poți sări peste notă după ce ai comandat șampanie din bani publici. Factura vine întotdeauna.
Dar întrebarea firească este: chiar trebuie să plătească toată lumea?
Sau mai bine zis, de ce să plătim cu toții pentru greșelile făcute de unii — mulți dintre ei bine conectați, bine hrăniți și complet iresponsabili?
Într-o societate sănătoasă, nu e suficient doar să închizi robinetul risipei.
Trebuie să și repari stricăciunile.
Să recuperezi ce se poate.
Să îi tragi la răspundere pe cei care au semnat, avizat, comandat și beneficiat de „terenuri de sport” inutile, de „consultări strategice” absurde sau de „arme” de vitrină cumpărate doar ca să se bifeze contracte.
E ușor să spui „gata, de-acum încolo suntem serioși”.
Dar trecutul nu dispare cu un nou mandat.
Trecutul lasă urme în buget și în nervii contribuabililor.
De ce să plătească pensionarul sau salariatul de rând pentru salariile unor sinecuriști care n-au produs niciodată nimic, în afară de postări pe Facebook și rapoarte copiate de pe net?
De ce să suporte omul care a muncit o viață întreagă, impozitat până la epuizare, costul prostiei sau corupției altora?
Poate că ar fi timpul să schimbăm paradigma.
Leafa nesimțit de mare trebuie să vină și cu o răspundere nesimțit de clară.
Ai semnat ceva ilegal sau imoral?
Ai promovat o cheltuială inutilă care a dus bugetul într-o fundătură?
Foarte bine, plătește.
Cu funcția, cu averea personală, cu interdicții.
Nu de răzbunare, ci pentru igiena morală a statului.
Pentru ca următorul „deștept” care vrea să sifoneze banul public să se gândească de două ori.
Altfel, „plătim toți” va rămâne doar un alt mod de a ascunde responsabilitatea.
Și vom merge mai departe ca până acum: cu buzunarele goale și cu vinovații bine-mersi, la pensie specială.
*
Niște cârcotași (că altfel nu le pot spune) și-au găsit, din nou, de lucru: contestă numirea domnului Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională.
Cică omul nu ar avea pregătire juridică superioară și, mai grav, nici vechimea legală de 18 ani în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior. Adică n-ar bifa condițiile minime, prevăzute de lege, pentru a ocupa o astfel de poziție.
Ce să spun… cârcotași.
Păi am auzit la radio că omul ăsta a fost ceva paznic sau jandarm la un tribunal,
Nu tot sistem juridic a respirat zilnic?
Nu a fost aproape de justiție, zi de zi, ani în șir?
Nu a fost martor ocular, auditiv și olfactiv la proceduri judiciare, la pledoarii, la condamnări și achitări?
Ce dacă le-a văzut prin ușă sau din colțul sălii de așteptare?
Important e că a fost acolo, cu sufletul aproape de actul de justiție.
Asta nu e experiență juridică?
***
VIDEO Oraş din Cisiordania atacat de zeci de colonişti israelieni.
Zeci de colonişti israelieni au atacat, miercuri, orașul Kafr Malik din Cisiordania, provocând o confruntare care s-a încheiat cu trei palestinieni uciși de forţele israeliene, transmite The Guardian. Alți șapte oameni au fost răniți în…
Cel mai dur atac de până acum venit de la liderul european care critică deschis Israelul: „Situație catastrofală de genocid”
Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat joi că Fâșia Gaza se află într-o „situație catastrofală de genocid” și a îndemnat Uniunea Europeană să suspende imediat acordul de cooperare cu Israelul, informează France Presse. În declarațiile…
FDA a extins avertismentele privind un efect secundar asociat cu unele vaccinuri anti-Covid
Miocardita, un tip de inflamație cardiacă care este de obicei ușoară, a apărut ca o complicație după ce primele vaccinuri au devenit disponibile pe scară largă în 2021. Informațiile de prescriere de la Pfizer și Moderna deja avertizează medicii cu privire la această problemă.
În aprilie, FDA a trimis scrisori ambilor producători de medicamente, solicitându-le să actualizeze și să extindă avertismentele pentru a adăuga mai multe detalii despre această problemă și pentru a acoperi un grup mai mare de pacienți.
Declinul economiei SUA, mai accentuat decât s-a estimat.
Economia SUA s-a contractat în ritm anual cu 0,5% în perioada ianuarie-martie 2025, primul declin din ultimii trei ani, războaiele comerciale ale președintelui Donald Trump perturbând afacerile, conform datelor finale publicate joi, transmit Reuters și…
Macron vrea dialog cu Rusia
Europa trebuie să reflecteze asupra condițiilor unui viitor dialog cu Rusia, a declarat președintele francez Emmanuel Macron , vorbind cu jurnaliștii în marja summitului NATO de la Haga. Potrivit șefului statului, țările europene nu pot fi „într-o escaladare constantă, înarmându-se din ce în ce mai mult fără sfârșit”.
Bulgaria surclasează România
Bulgarii au ajuns să producă zilnic mai multă energie electrică decât România deși au o populație de două ori și jumătate mai mică. Mai mult, reușesc, în această perioadă, să exporte tot atât cât produc, dat fiind că au un excedent uriaș de generare, pe fondul miilor de MW instalați în fotovoltaic.
Trei sferturi dintre români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiți eficient – înainte de măriri, cer eliminarea privilegiilor
Românii trimit un mesaj univoc: după-ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%), arată…
Alfabetizarea financiară: E o discrepanță clară între teorie și practică; oamenii știu că prețurile cresc, dar nu știu cum să se protejeze.
Aproape două treimi dintr-un eșantion format preponderent din clasa de mijloc urbană, educată și digitalizată, nu reușește să răspundă corect la jumătate dintre întrebările de bază privind concepte precum inflația, dobânda compusă sau diversificarea riscului,…
„România onestă” se dezumflă
„România onestă” a lui Nicușor Dan debutează cu băgatul capului în fotografiile cu Donald Trump și Ursula von der Leyen și cu detalieri semantice ale cuvîntului „compromis”. Începem cu zîmbre și cu gesturi de ochii lumii. Adică prost. Președintele, într-un superior stil de mototol, ne bagă în analize semantice și validează sensul pozitiv și democratic al cuvîntului „compromis”. Din înălțimile sale aeriene, președintele ne transmite că știe care sunt compromisurile bune și obligatorii și compromisurile politice altfel (nu zice rușinoase și nici reprobabile), făcute pentru acoperirea altor interese mizerabile, de afaceri, bune de cătușe, de funcții și nepotism. Pe cele din urmă, nu le iubește chiar dacă le tolerează. Pentru binele nostru și al democrației, se face că plouă. Pupat PSD, pupat USR, pupat Cioloș, pupat orice. Compromisuri plăcute lui și scîrboase nouă. Sunt necesare, folositoare, utile progresului și democrației. Adică ar fi niște „compromisuri constituționale”.
Nicuşor Dan: Toată lumea va plăti pentru cheltuielile disproporţionate
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, întrebat, în noaptea de joi spre vineri, ce le transmite românilor cu privire la măsurile de austeritate anunţate, că prosperitatea ”nu poate să vină decât din dezvoltare economică”.
Cum ne-au păcălit olandezii cu avioanele F-16 moca.
Să recapitulăm: Olanda face un gest ”frumos” și ne dă 18 avioane F-16 moca. Uau, suntem tarii Europei. În locul lui Nicușor, mă duceam azi la negocierile cu Ursula cu un F-16 din ăla, la intimidare, de ne aproba aia deficit bugetar de 25% următorii 50 de ani. Avioanele olandeze, scoase din uz în 2023, […]
România își consolidează apărarea aeriană.
Exercițiul a validat capacitatea operațională a celui mai recent sistem PATRIOT recepționat în 2023, confirmând că Regimentul 74 PATRIOT este pregătit să execute misiuni de luptă în sprijinul apărării spațiului aerian românesc. Sistemul PATRIOT testat la Capu Midia a fost verificat prin trageri reale, dovedind eficiență și fiabilitate în condiții de luptă simulate, scrie Monitorul Apărării.
Procedura de numire a Liei Savonea la conducerea Înaltei Curți, contestată în instanță: „Legea a fost încălcată” / Acuzațiile care i se aduc Liei Savonea
Comunitatea Declic acuză că procedura de numire a judecătoarei Lia Savonea în postul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a fost declanșată fără să fie respectată legea.
CCR analizează pe 1 iulie contestația SOS România privind numirea lui Mihai Busuioc ca judecător al Curții
Curtea Constituțională urmează să examineze, la data de 1 iulie, o contestație inițiată de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, lider al grupului SOS România din Senat. Aceasta vizează decizia Senatului de a-l numi pe Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi, în funcția de judecător al Curții Constituționale, la propunerea PSD.
Guvernul Bolojan vrea să le interzică militarilor și polițiștilor să se mai angajeze ca mercenari, chiar și după trecerea în rezervă
Cadrele militare din armata română, servicii speciale, Jandarmerie și polițiștii riscă închisoare de la 2-7 ani în cazul în care se vor angaja ca mercenari pentru companii militare private, inclusiv după trecerea în rezervă, conform prevederilor unei ordonanțe de urgență propuse de guvernul Bolojan. Proiectul de act normativ a fost publicat zilele trecute, în procedura de transparență decizională, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
CNA. Lovitură pentru rubricile de horoscop: obligate să menţioneze că nu au bază ştiinţifică!
„Loviură” şi pentru astrologi şi numerologi. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a adoptat o modificare a Codului de Reglementare în Audiovizual ce vizează emisiunile care conţin horoscop sau numerologie.
La propunerea Ministerului Educaţiei, CNA va obliga televiziunile şi radiourile ca orice program care abordează aceste subiecte să facă o menţiune la început.
„Informaţiile din acest program nu au bază ştiinţifică” este mesajul care va fi obligatoriu pentru toate programele care „recomandă comportamente inspirate de astrologie, horoscop sau numerologie”.
Noul articol sună astfel:
„Programele audiovizuale în care se recomandă publicului comportamente inspirate de astrologie, horoscop, numerologie sau altele similare trebuie semnalate la începutul difuzării prin menţiunea „Informaţiile din aceast program nu au bază ştiinţifică”
Pățaniile armatei române.
Cea mai hilară campanie militară la care au participat vreodată românii a fost cea din Bulgaria din 1913. Memoriile vremii oferă un tablou jenant al unei armate care aproape s-a bătut singură din cauza nerespectării măsurilor sanitare și care a îmbolnăvit trei sferturi din țara vecină.
„Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”, o carte care tratează zonele întunecate din viața savantului: „A fost pe cât de filantrop, pe atât de oportunist”
Istoria României l-a conservat pe Nicolae Iorga drept un savant uriaș, dar și un erou național. Dar ce facem cu zonele incomode, mai puțin luminoase din biografia lui? Cartea Georgianei Țăranu, „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian” (Humanitas), aruncă o privire curajoasă asupra modului în care unul dintre cei mai mari intelectuali ai țării a fost atras de ideologii periculoase. Într-o Europă unde extremele prind putere, am vorbit cu autoarea despre ce ne învață trecutul și de ce e vital să privim istoria în toate nuanțele ei.
JAZZx Showcase Stage, festival de jazz în aer liber, la Iulius Town Timișoara: patru trupe internaționale, două seri de muzică live
Influențe din hip-hop, street jazz, groove-uri moderne și vibe de festival te așteaptă în acest weekend la concertele în aer liber din Iulius Town. Patru trupe internaționale de jazz vor urca pe scena evenimentului JAZZx Showcase Stage. Vino alături de cei dragi și descoperă cum sună viitorul jazz-ului! Vineri și sâmbătă, 27–28 iunie 2025, în […]
Ce facem astăzi, 27 iunie 2025, în Timișoara?
Vineri, 27 iunie, la Muzeul Satului Bănățean are loc Festivalul Înghețatei Bune, un eveniment caritabil care vine în ajutorul copiilor care sunt victime ale abuzului. Continuă Bienala Art Encounters.
