De obicei îi laud — nu pentru că sunt unguri, ci pentru că știu când și cum să facă lucrurile bine.
Azi însă trebuie să trag o linie: Până aici!
Decizia lui Viktor Orbán de a urma exemplul lui Trump și de a vrea să declare „Antifa” organizație teroristă este o prostie cu consecințe reale — una dintre acele prostii istorice care se plătesc scump.
În primul rând „Antifa” nu este o organizație, este un mod de a gândi.
Să numești „mișcarea” Antifa — un etichetaj umbrelă pentru multe grupuri autonome și o ideologie antifascistă descentralizată — o „organizație teroristă” e mai mult teatralitate politică decât lege sau rațiune.
Antifa, ca fenomen, nu are o structură ierarhică, lideri recunoscuți sau un program unitar: e un brand colectiv, o practică de rezistență activă împotriva fascismului.
Termenul „Antifa” vine din Germania anilor 1930, dintr-o mobilizare împotriva ascensiunii nazismului; sigla cu două steaguri își are rădăcinile în acea vreme.
Antifascismul a fost, la origine, o reacție la o amenințare reală. Și în prezent este același lucru.
Reformularea istoriei în scop propagandistic şi politizarea victimelor și a apărătorilor libertății pot răsturna sensuri și pot face victime din cei care se opun fascismului.
O atitudine de genul acesta, de interzicere a antifascismului, e ceva deosebit de grav în condițiile în care asistăm la o recrudescență a neonazismului.
Simptomele fascismului nu mai vin în cizme și cu brațul ridicat, ci în costum scump, cu nodul de cravată perfect și cu un discurs „patriotic”.
Fascismul modern e subtil, deghizat:
Îți vorbește despre „ordine și siguranță”, dar atacă libertatea presei.
Îți promite „mândrie națională”, dar cultivă ura față de minorități.
Îți oferă „suveranitate”, dar o folosește ca pretext să izoleze țara și să distrugă solidaritatea.
Îți spune că apără „valorile tradiționale”, dar de fapt taie drepturile omului cu bisturiul.
Îți dă spectacole politice, dar în spate umple buzunarele celor puțini și lasă masele în mizerie.
Promovează războiul, înarmarea, ura față de alte sistelme politice.
Fascismul nu mai bate cu bocancul în ușă, ci îți intră pe ecran, îți șoptește prin talk-show-uri, îți dă share pe Facebook.
Ești convins că înveți „istorie adevărată” citind despre dacii care i-au învățat latina pe romani, dar, încet-încet, râsul se transformă în acceptarea unui discurs care justifică ura și violența.
Spun că asta o tâmpenie la scară istorică, în primul rând pentru că oferă autorității instrumente extraordinare (investigații, supraveghere, cenzură) pentru a persecuta disidența.
Etichetăm inamicii, îi izolăm, iar apoi „luptăm” contra lor în numele securității.
Asemenea mișcări pot escalada: un precedent legal atotcuprinzător pentru „terorism” domestic poate fi folosit în viitor contra oricui — jurnaliști, activiști, opozanți.
Experți subliniază deja problemele practice și legale ale unei asemenea etichete aplicate unei mișcări descentralizate.
Am avut și avem încă, din păcate, și la noi, figuri care au făcut gesturi similare de reabilitare a personajelor periculoase — și asta nu e o coincidență: când memoria colectivă e șifonată, când se cosmetizează violența ideologică, rezultatul e același.
Practic, ce putem face (fără isterii): rămânem antifasciști cu mintea limpede.
Identificăm, expunem și izolăm ideologiile violente și rasiste — nu oamenii pentru simpla apartenență națională.
Raportați conținut extrem, demascați manipulările, susțineți jurnalismul onest, votați responsabil.
Antifascismul real nu are nevoie de etichete legislative grandioase ca să rămână legitim — are nevoie de vigilență, educație și solidaritate.
*
Alfred Hitchcock spunea la un moment dat ceva simplu și de bun simț: „O femeie care își petrece toată ziua spălând, gătind și călcând nu vrea să meargă la cinema ca să vadă un film despre o femeie care își petrece toată ziua spălând, gătind și călcând.”
Asta nu era doar o glumiță englezească, ci un adevăr artistic: arta, sub orice formă, nu e menită să fie o oglindă banală a vieții cotidiene.
O pictură nu trebuie să fie o fotografie de pașaport, la fel cum nici o fotografie adevărată nu e menită să fie doar o dovadă pentru permisul de pescuit.
Arta înseamnă să iei realitatea și să o transformi în altceva: să o ridici, să o răstorni, să o înfrumusețezi sau să o dezgolești până la măduvă.
Dacă doar reflectă rutina zilnică, devine un soi de contabilitate vizuală, fără niciun rost estetic.
La fel și filmul: dacă te duci la cinema ca să vezi exact aceleași fețe, aceleași gesturi, aceleași gherțoi cu ceafa lată și aceleași „dive” cu buze siliconate pe care le vezi și la colțul blocului sau la emisiunile de la prânz, atunci care mai e rostul?
Nu dai bani pe bilet ca să vezi aceleași specimene care te calcă pe nervi la semafor sau în supermarket.
Și aici e problema mare cu producțiile „moderne”, în special cele din România: filme și emisiuni pline de obscenități, cu personaje tatuate din cap până-n picioare, cu interlopi care fac pe eroii și cu tot felul de curviștine umflate cu acid hialuronic, prezentate ca modele de viață.
Realitatea crudă, da, dar transformată în spectacol kitsch, care nu educă, nu inspiră, ci doar degradează gustul publicului.
Hitchcock mai spunea ceva esențial: „Drama este viața din care au fost tăiate părțile plictisitoare.”
Arta are și un rol educativ. Dacă tot dai oamenilor povești, dă-le ceva care să-i facă mai buni, mai curioși, mai inteligenți.
Nu poți face educație aruncând pe ecran aceleași lături sociale pe care omul le vede zilnic, doar că la televizor sunt filmate cu lumini profesionale și muzică bombastică.
Cinematograful, teatrul, literatura, pictura – toate ar trebui să ridice privirea oamenilor mai sus decât nivelul asfaltului.
În schimb, noi servim zilnic, la oră de maximă audiență, un „meniu” artistic alcătuit din maneliști deghizați în vedete, politicieni de carton prezentați ca „lideri de opinie” și influenceri de duzină care fac educație pe TikTok.
Nu e artă, nu e educație, e doar viața de zi cu zi ambalată în mizerie lucioasă.
Iar publicul, săracul, e prins într-o capcană: în loc să i se ofere un strop de vis, o doză de frumusețe, o lecție subtilă, primește înapoi propria mocirlă, ca și cum ar fi o capodoperă.
Hitchcock, dacă ar trăi azi și ar deschide televizorul românesc, probabil ar chema probabil poliția să-l aresteze pe regizor pentru crimă estetică.
***
SUA suspendă vânzarea unor arme către Europa, inclusiv sisteme Patriot și sisteme de apărare.
Statele Unite au început să suspende vânzările anumitor sisteme de armament, inclusiv sistemele de apărare aeriană Patriot, către aliații europeni, invocând oferta limitată și necesitatea de a acorda prioritate cerințelor militare ale SUA, relatează TVPWorld. Potrivit publicației The Atlantic, această schimbare a apărut pentru prima dată în timpul negocierilor Danemarcei pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană.
Reuters: SUA taie finanțarea de securitate pentru Țările Baltice
Oficialii Pentagonului și-au avertizat aliații din Europa la sfârșitul lunii trecute că Statele Unite își vor reduce asistența de securitate către cele trei state baltice, a relatat Reuters. Planurile au fost împărtășite cu Estonia, Letonia și Lituania de către oficialul Pentagonului, David Baker, responsabil pentru gestionarea relațiilor de apărare ale SUA cu Europa și NATO, […]
Decizie importantă: Comisia de vaccinare din Statele Unite nu mai recomandă vaccinul anti-COVID adulților
Un important comitet consultativ pentru vaccinare din SUA a decis să nu mai recomande adulților vaccinarea împotriva Covid-19. Până în prezent, vaccinul anti-Covid fusese aprobat oficial pentru locuitorii Statelor Unite de la pandemie încoace.
Ungaria cere UE să urmeze exemplul Trump și să declare Antifa mișcare teroristă
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a îndemnat sâmbătă Uniunea Europeană să urmeze exemplul președintelui american Donald Trump și să clasifice mișcarea Antifa, care reunește grupuri de extremă stânga ce se definesc ca antifasciste, drept organizație teroristă, relatează AFP. ‘Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să își alinieze acțiunile […]
Pentagonul impune presei restricții dure.
Pentagonul a introdus noi restricții pentru presă privind acoperirea activităților armatei americane, obligând jurnaliștii să promită că nu vor dezvălui nimic care nu este autorizat oficial pentru publicare.
Oameni împuşcați la un club country
O persoană a fost ucisă și altele rănite, sâmbătă seara, într-un atac armat la clubul country Sky Meadow din Nashua, statul american New Hampshire, au declarat oficialii, transmite CNN.
Unele dintre răni au fost prin împușcare, iar altele au fost răni suferite în haos, a declarat procurorul general adjunct din New Hampshire, Peter Hinckley, într-o conferință de presă de sâmbătă. Oficialii nu au precizat câte persoane au fost rănite.
Oana Țoiu a ținut un discurs la Chicago în fața unei săli aproape goale.
Ceea ce se voia a fi un summit de anvergură dedicat comunității românești din străinătate s-a transformat într-o scenă absurdă în care politicenii români au vorbit în fața unei săli goale în Chicago. Imaginile îi arată pe Oana Țoiu sau Daniel David, acesta din urmă prin teleconferință, vorbind pe scena unui amfiteatru gol, notează publicația Gândul.
„Bine ați venit la Romanian Community Summit 2025, aflat la a treia ediție a unui eveniment care aduce la un loc lideri și artizani ai diasporei pentru un singur scop: să transforme viziunea în acțiune. Summitul este o platformă dinamică, care lansează inițiative inovative și pavează calea pentru un viitor prosper”, se arată în prezentarea evenimentului.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, propune prelungirea plafonării preţurilor la alimentele de bază: Oamenii trebuie să se simtă protejaţi
Prețurile din România stârnesc dezbateri în online: „Rudele în vizită din Spania au rămas șocate.
Prețurile la alimente în România au crescut, în ultimul an, constant, într-un ritm mai rapid decât media europeană și mai accentuat decât alte categorii de bunuri. S-a ajuns în situația în care românii veniți acasă din străinătate să constate că prețurile sunt mai mari decât în Occident.
INTERVIU „Publicul are așteptări de la filme să fie cât mai autentice”.
„Situationship: Combinații, nu relații” este noua comedie românească ce intră direct în teritoriul sensibil al relațiilor actuale – acele legături fluide, neclare, care nu sunt nici relații clasice, dar nici simple aventuri. Termenul, devenit viral…
Asfalt Talcioc – Locul în care arta se îmbină cu nostalgia, micii și berea
Tabăra de creație intitulată „Asfalt Talcioc” cuprinde artiști din mai multe sfere ale artelor care au creat lucrări, special pentru ediția din acest an a ROD Festival. Lucrările, care de care mai diverse, spun povestea istoriei Pieței Mehala, a oamenilor zonei, dar și a nostalgiei comunismului.
Restaurarea – între știință și artă, la Timișoara
Ce facem astăzi, 21 septembrie 2025, în Timișoara?
