A apărut varianta 3.0 a poveștii despre Nord Stream. Sau, ca să fim mai exacți, a apărut încă un episod din serialul „Cine-a pus dinamita în Marea Baltică?”, producție internațională cu distribuție bogată și scenariu rescris din trei în trei luni.
Să ne reamintim decorul: conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, proiecte gigantice prin care Rusia urma să livreze direct gaze în Germania, ocolind Ucraina și Polonia.
Costuri estimate la peste 10 miliarde de euro doar pentru Nord Stream 2, consorțiu cu participare rusească și companii germane, austriece, franceze.
Gazul trebuia să curgă liniștit pe sub Marea Baltică, iar banii să curgă și mai liniștit în ambele sensuri.
În septembrie 2022, au avut loc patru explozii subacvatice, la adâncimi de aproximativ 70–90 de metri, în apropiere de insula daneză Bornholm.
Conductele au fost avariate grav.
Seismologii din Suedia și Danemarca confirmă: nu a fost cutremur, au fost explozii.
Metanul țâșnește la suprafață, iar planeta mai primește o gură zdravănă de „aer proaspăt”.
Varianta 1.0 pentru imbecilii corecți politic: rușii și-au aruncat singuri în aer conducta.
Adică au investit ani, miliarde și capital politic într-un proiect strategic, pentru ca apoi, probabil într-o noapte cu vodcă prost filtrată, să spună: „Hai să-l detonăm!”.
Teoria a circulat intens în primele zile.
Problema ei era că Rusia pierdea un instrument major de presiune și o infrastructură construită tocmai pentru a ocoli Ucraina.
Desigur, în geopolitică se mai fac și gesturi ilogice, dar aici ar fi fost un nivel de imbecilitate greu de explicat.
Varianta 2.0: bomba jurnalistică a lui Seymour Hersh.
În februarie 2023, el publica o investigație susținând că operațiunea ar fi fost pusă la cale de SUA, cu implicarea CIA și a Marinei americane, în timpul exercițiilor NATO BALTOPS 22, iar detonarea s-ar fi făcut ulterior, de la distanță, cu sprijin norvegian.
Articolul venea cu detalii tehnice, cronologii, descrieri ale operațiunii și surse anonime din interior.
Era cea mai coerentă explicație: SUA se opuneau de ani buni Nord Stream, considerându-l o pârghie geopolitică a Moscovei asupra Europei.
Variantele secundare: la un moment dat, presa occidentală a vehiculat scenariul unui grup pro-ucrainean care ar fi închiriat un iaht, ar fi transportat explozibil și, cu o echipă de șase persoane, ar fi sabotat conductele.
Povestea avea un aer de film independent cu buget mic: un iaht închiriat, pașapoarte false, urme de explozibil găsite la bord.
S-a spus inclusiv că un cetățean român ar fi fost implicat în închiriere.
O poveste suficient de spectaculoasă pentru a umple câteva zile de breaking news, dar greu de susținut tehnic la nivelul de complexitate al operațiunii.
Între timp, anchetele oficiale din Danemarca și Suedia au fost, discret, închise sau înghețate.
Motivul oficial: lipsa jurisdicției sau a unor probe suficiente pentru a continua.
Cazul a fost pasat mai departe, iar liniștea s-a așternut convenabil.
Doar Germania a continuat investigațiile, pentru că, în fond, acolo era capătul conductei și o parte serioasă din investiție.
În 2024–2025 au apărut informații că procurorii germani ar fi identificat suspecți legați de structuri ucrainene.
Mandate de arestare, piste care duc spre servicii sau foști membri ai forțelor speciale ucrainene.
Iar acum vine varianta 3.0: da, ar fi fost o operațiune ucraineană, dar CIA ar fi știut dinainte sau ar fi fost informată.
Nu neapărat că ar fi coordonat direct, dar ar fi avut cunoștință.
Ceea ce, în limbaj diplomatic, înseamnă multe și nimic în același timp.
Adevărul?
Probabil că e mai aproape de o combinație între varianta Hersh și cea „ucraineană”.
În lumea serviciilor, rareori există „operațiuni pure”.
Există colaborări, „assets”, subcontractări, toleranțe tacite.
E foarte posibil ca executanții să fi fost ucraineni, dar într-un cadru strategic agreat sau cel puțin acceptat de aliați.
Cert este că explozia conductelor Nord Stream a avut un efect geopolitic major: a rupt definitiv o punte energetică între Rusia și Germania, a accelerat reconfigurarea pieței gazelor în Europa și a consolidat dependența de LNG american și de alte surse.
Cine a avut de câștigat?
Cine a pierdut?
Răspunsurile sunt mai clare decât autorii oficiali ai detonării.
*
Da, merită să faci o facultate.
Dar nu pentru motivele care se vând la promoție, în broșuri lucioase și pe bannere cu „Viitorul începe aici”.
Merită dacă vrei să ajungi specialist de vârf.
Dacă vrei să fii genul acela de om care nu doar apasă pe butoane, ci înțelege ce se întâmplă în spatele lor.
Merită dacă ești genul care, dacă citește un articol din Nature sau Science, sau vede un videoclip cu o lecție a lui Richard Feynman pe YouTube, își mai pierde cinci zile căutând să înțeleagă fenomnele descrise.
Să ne înțelegem: facultatea o faci, în primul rând, pentru diplomă.
Pentru că doar instituțiile de învățământ superior pot elibera acel petic de hârtie care, în anumite contexte, îți deschide uși.
Fără diplomă, în multe domenii nici nu intri în clădire, darmite în laborator sau în sala de operație.
Însă diploma nu este competență.
Este doar dovada că ai trecut prin sistem.
Cunoașterea reală este altceva.
În trei ani de învățământ intensiv, combinat cu practică serioasă, pregătești un instalator excelent, un sudor de elită sau un zugrav care face minuni.
Și nu e nicio ironie aici – acești oameni chiar produc valoare concretă.
Dar nu formezi în trei ani un fizician teoretician sau un medic capabil să înțeleagă finețea unui diagnostic.
Pentru asta ai nevoie de ani buni de acumulare, lecturi suplimentare, cercetare, eșecuri, corecții.
Uitați-vă la un medic: șase ani de facultate, apoi rezidențiat încă 4–6 ani, gărzi, studiu continuu, congrese, articole. Sau la un fizician care aspiră la nivelul unui Albert Einstein – nu ajungi acolo bifând cursuri și trecând examene la limită.
Școala, în forma ei actuală, îți oferă un schelet.
Uneori solid, alteori șubred.
Dar niciodată suficient.
Cei care ajung specialiști adevărați sunt cei care învață singuri masiv, în paralel cu programa.
Citesc cărți care nu sunt în bibliografie.
Fac proiecte pe cont propriu.
Greșesc. Reiau.
Caută mentori.
Își sacrifică seri și weekenduri.
În IT, de exemplu, poți termina o facultate și să știi să scrii trei linii mediocre de program, să copiezi cod de pe Stack Overflow șî să e faci un site celor de la PPC (site care, că tot a venit vorba, nu funcționează în acest moment, probabil IT-iștii sunt în weekend).
Sau poți folosi anii de facultate ca pe o platformă de lansare: algoritmi serioși, structuri de date, sisteme de operare, rețele, arhitecturi distribuite.
Diferența nu o face diploma, ci efortul personal.
În 2026, în multe domenii (mai ales IT, AI, antreprenoriat, unele ramuri de inginerie) poți să fii excelent și fără facultate – dacă ai portofoliu beton, rezultate măsurabile, network.
Dacă vrei o sinecură la stat, o funcție călduță, un salariu care vine indiferent de competență, atunci probabil că nu merită investiția de timp și energie.
Diploma bifată minimal este suficientă pentru a intra într-un mecanism care oricum nu cere performanță.
Dar dacă vrei să fii bun – cu adevărat bun – facultatea este aproape obligatorie.
Nu pentru că te face ea specialist, ci pentru că îți oferă cadrul, limbajul, comunitatea și accesul la resurse.
Restul trebuie să îl construiești singur, cu mult efort.
***
CIA știa că ucrainenii plănuiau să atace Nord Stream în 2022
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/explozie-nord-stream.jpg)
În primăvara anului 2022, cu puțin timp după ce primul atac rusesc asupra capitalei Ucrainei a fost respins, agenți ai CIA s-au întâlnit cu specialiști ucraineni în operațiuni de sabotaj în cartierul Podil din Kiev. Potrivit informațiilor publicate de Der Spiegel, americanii ar fi fost informați despre planurile de atac asupra gazoductelor Nord Stream încă din etapa de planificare.
Omul se întoarce pe Lună.
Pentru prima oară din 1972, NASA va efectua o misiune spațială lunară în cadrul programului Artemis. Agenția spațială americană a anunțat vineri data la care astronauții vor zbura în jurul Lunii: 6 martie 2026.
Anunțul a venit după succesul simulării decolării de joi cu racheta gigantică Space Launch System care va transporta trei astronauți americani și un astronaut canadian către orbita Lunii la bordul navei Orion: Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen.
Lovitură pentru Statele Unite: „China este acum cel mai important partener comercial al Germaniei, nu SUA”
China a redevenit cel mai important partener comercial al Germaniei în cursul anului 2025, depășind Statele Unite ale Americii. Datele furnizate de Oficiul Federal de Statistică indică faptul că schimburile comerciale cu Republica Populară Chineză au însumat 251,8 miliarde de euro, în creștere cu 2,1%. Astfel, China revine pe prima poziție, loc pe care l-a ocupat constant între 2016 și 2023, după ce în 2024 fusese devansată de SUA.
Șeful diplomației de la Teheran: SUA nu au cerut Iranului «zero îmbogăţire» a uraniului”
Statele Unite nu au cerut Iranului să renunţe la îmbogăţirea uraniului în cursul negocierilor de marţi, în apropiere de Geneva, mediate de către Oman, dezvăluie ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, relatează AFP.
O cercetătoare a fericirii a descoperit regula financiară care i-a schimbat viața
De aceea a inventat o regulă simplă: o lună întreagă fără cheltuieli neesențiale, notează CNBC.
Plătești în continuare chiria, facturile și mâncarea. Renunți la orice altceva: haine, restaurante, gadgeturi, abonamente uitate.
Merită să mai urmezi studii superioare în 2026? Mulți tineri iau în considerare să nu se mai înscrie la universități.
Nu este o noutate că absolvenții din universități cu profil teoretic traversează vremuri dificile. În 1999, când perspectivele pentru mileniul 3 erau mai optimiste, salariul mediu al absolvenților britanici era cu 80% mai crescut decât cel al tinerilor fără facultate.
Conform datelor recente, în 2026, salariile sunt cu 45% mai mici, și asta fără a lua în considerare împrumuturile studențești. Între timp, tehnicienii fără facultăți cu profil teoretic, care sunt la mare căutare prin aplicațiile de telefon, câștigă mai bine.
Câte milioane pentru pază se ascund în factura la electricitate și la ce prieteni de partid ajung
De câte ori plătești o factură la electricitate e bine să știi că acel curent pe care l-ai consumat a fost nu doar de cea mai bună calitate, dar și unul păzit și protejat la cele mai înalte standarde posibile. Și la costuri asemenea. Transelectrica, de exemplu, operatorul de stat care deține monopol pe tot ce înseamnă rețeaua de înaltă tensiune, asigurând echilibrul între producție și consum, în paralel cu rolul de arbitru al pieței și transportator al energiei electrie, toacă o groază de milioane pentru servicii de pază.
Adăposturile de câini nu trebuie să fie locuri ale suferinței și ale morții! Protest la Timișoara
TIMIȘOARA. Banii noștri să nu mai fie transformați în moarte! Acesta este unul dintre îndemnurile cu care iubitorii de animale din Timișoara ies în stradă să protesteze.
Ce facem astăzi, 21 februarie 2026, în Timișoara?
