Chiar dacă nu sunt multe, presa ultimelor 24 de ore ne-a livrat câteva articole care chiar ar merita citite.
Problema e că nu prea mai are cine.
Oamenii aceia care se trezeau dimineața, își turnau o cafea într-o ceașcă de porțelan, aprindeau o țigară (sau nu), și răsfoiau presa în tihnă ca să înțeleagă care mai este mersul lumii, ei bine… au cam dispărut.
În locul lor avem acum scroll-ul pe Facebook și comentariul de doi lei scris în grabă, între două reclame la detergenți.
La Londra s-a întâmplat ceva.
Ce anume?
Depinde la ce ziar te uiți.
Unii zic că au fost peste un milion de oameni la un protest pentru libertatea de exprimare.
Alții spun că au fost doar o sută de mii, dar toți de extremă dreapta, protestând contra imigranților.
Iar alții au prezentat totul ca pe un festival al libertății.
Practic, fiecare și-a făcut propriul film, iar noi am rămas cu întrebarea: „Deci ce-a fost de fapt?”
Motiv pentru care nici nu am pus linkuri – să dau trei linkuri diferite pentru același eveniment? Mai bine îl lăsăm la categoria „enigmele presei libere”.
Se vorbește mult și despre China, și pe bună dreptate.
Cu vreo 40 de ani în urmă, chinezii încă stăteau prost, problema lor era pe atunci să asigure un bol de orez pentru fiecare cetățean.
Între timp, noi am rămas cu poveștile, iar ei au trecut într-o realitate paralelă: tehnologie, infrastructură, un model social care pe noi ne lovește ca un episod de science-fiction.
Poate că ar trebui să învățăm și noi ceva de la ei.
Nu doar să fabricăm roboți, cele mai performante mașini din lume sau obiecte ieftine și bune pe care să le exportăm cu tirul, ci să ne uităm și la felul în care au reușit să se ridice din punct de vedere social.
Nu e doar despre tehnologie sau infrastructură – e despre un sistem care, cu toate defectele lui, a prioritizat progresul colectiv.
Pentru că totul de acolo pleacă. Dar la noi, „social” e un cuvânt care provoacă alergie – se confundă cu „comunismul”, iar de acolo discuția moare instant.
Și dacă tot vorbim de confuzii, să trecem la extrema dreaptă.
Una dintre marile probleme ale României e că nu are deloc o mișcare de stânga.
Tot ce avem e dreapta, dreapta și, dacă mai răscolim puțin, extrema dreaptă.
Nu vorbesc despre zărghiții ăia care merg la demonstrații îmbrăcați în sumane și costume populare, purtând pancarte cu poza lui Decebal, ci despre ceilalți, ăia care au îmbrăcat haina „europeană” sau „de centru”, dar cu accente care glorifică individualismul brutal și disprețul față de cei vulnerabili.
Chiar și cei care se declară „de centru” sunt de fapt pro-război, pro-înarmare, anti-săraci, convinși că dacă cineva e sărac, sigur e vina lui.
Niște mici neonaziști în costum european, doar că ei nu știu asta.
E o dreaptă care nu se recunoaște ca atare, ceea ce o face și mai periculoasă.
Și, ca să revenim cu picioarele pe pământ – sau pe trotuar – avem eterna problemă a parcărilor.
Legea e cât se poate de clară: parcarea pe trotuar este strict interzisă, cu excepția cazurilor în care locul e marcat special.
Am mai scris asta și am făcut chiar și desene pentru cei care nu pricep un text simplu.
Dar autoritățile, cum le știm, preferă să închidă ochii.
Iar când cetățenii se satură și încep să-și facă singuri dreptate, tot ei sunt demonizați, iar autoritățile ridică din umeri, pentru că e mai simplu să eviți conflictul decât să impui reguli.
Doar că, surpriză: și ele sunt vinovate pentru încălcarea legii.
Dar asta nu se spune, pentru că e mai comod să dăm vina pe „românul recalcitrant”.
Soluția e simplă: Aplicarea legii fără excepții și o comunicare clară: trotuarul e pentru oameni, nu pentru mașini.
Dar asta ar cere curaj și coerență,
In concluzie, lumea continuă să meargă înainte, dar nu știm exact în ce direcție – presa ne spune trei povești diferite despre același eveniment și toate pretind că sunt adevărul absolut. China se îndepărtează de noi cu viteza luminii arătându-ne ce înseamnăsă ai o viziune, dar noi încă ne certăm dacă trotuarul e pentru oameni sau pentru mașini.
Și, în loc să avem o stângă și o dreaptă ca în țările normale, noi ne mândrim cu o dreaptă care se uită în oglindă și jură că e de centru. În rest, liniște și pace, fiecare cu cafeaua lui virtuală și cu iluzia că e „informat”.
***
Jeffrey Sachs: Macron mi-a recunoscut că NATO este de vină pentru războiul din Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că NATO este de vină pentru războiul din Ucraina, a declarat economistul american, profesor la Universitatea Columbia Jeffrey Sachs, cuvintele sale fiind relatate de Il Fatto Quotidiano. „Macron mi-a înmânat Legiunea de Onoare, iar într-o conversație privată a spus ceva ce nu spune public: acest război este vina NATO. […]
Marele frate chinez.
După summitul recent al Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat în portul chinez Tianjin, planeta pare să se fi trezit într-o realitate în care ordinea mondială se repoziționează sub o nouă umbrelă.
Andrei Marga: Despre competitivitatea Chinei
China se manifestă ca supraputere, iar faptul concentrează, pe bună dreptate, atenția și opiniile celor care reflectează asupra evoluției lumii. Am tratat chestiunea, la rândul meu, în volumul Ascensiunea globală a Chinei (2016), pe care am amplificat-o în China ca supraputere (Niculescu, București, 2021). O amplific încă odată, cu o ediție nouă, căci evoluția Chinei obligă teoreticianul la actualizări mai dese decât de obicei.
Discutarea Chinei nu este ușoară datorită multidimensionalității subiectului. E dificil deoarece China este acum mai mult decât o țară – o cultură și o civilizație ce-și lasă amprenta asupra evoluției lumii. E dificil deoarece transformările sunt rapide, iar informațiile se uzează moral cu iuțeală. Mulți observatori rămân repede în urma schimbărilor din China. E dificil, în sfârșit, căci trebuie făcut azi față unei propagande nu o dată anacronice – care, de pildă în România de azi, în loc să informeze populația, cum fac, totuși, alte țări, distribuie știri false despre ceea ce se petrece în lume. Și unde ministrul de externe interzice, cu rar primitivism, contacte ale ambasadei țării la Beijing și-i listează pe cei care vizitează China.
Apocalipsa miliardului de aur
De la Roma la Războiul Rece și până la clima de azi
Fiecare epocă, când își simte sfârșitul aproape, începe să își secrete propria apocalipsă. Fiindcă omului îi este mai la îndemână să își închipuie un „dezastru cosmic” decât sfârșitul ordinii în care trăiește. „Miliardul de aur” – clubul restrâns al Occidentului format din Statele Unite, Europa, Japonia și aliații lor apropiați – trăiește acum acest mecanism. Aproximativ un miliard de oameni care, vreme de două secole, au deținut bogăția, tehnologia și puterea militară globală. Restul planetei era decor, periferie sau piață de desfacere.
În anii ’90, după prăbușirea URSS, acest Occident jubila. Teoreticieni precum Francis Fukuyama proclamau „sfârșitul istoriei”: victoria definitivă a democrației liberale și a pieței globale. „Internetul ca Eden digital”, „McDonald’s la Moscova” și NATO ca polițist universal deveniseră sloganurile noii ordini. Globalizarea era predicată ca soluție magică, transformând lumea întreagă într-o extensie a mallului occidental. Prezentul trebuia să fie etern. Astăzi, același Occident își scrie propria apocalipsă.
Inteligența artificială în actul de predare.
Inteligența artificială în actul de predare poate fi folosită cu succes pentru a oferi noi oportunități de învățare personalizată, punând la dispoziția elevilor instrumente moderne, adaptate diferitelor nevoi ale tinerilor, precum și unor stiluri de predare variate. Instrumente AI în procesul educațional Potrivit unui ghid realizat de specialiștii Universității din San Diego, SUA, utilizarea instrumentelor […]
Ciocanul ideologic.
Un incident violent petrecut în martie, la București, a reapărut în atenția publicului după ce în presă au fost publicate detalii din dosarul de judecată.
„Am ajuns să circulăm pe trotuar cu mașina”.
Un scurt video postat online, în care un bărbat în vârstă nu are loc să treacă pe trotuar din cauza mașinilor parcate, a generat zeci de comentarii și sute de reacții pe Reddit.
Homeschooling-ul ar putea deveni legal în România.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că intenționează să reglementeze sistemul homeschooling în România, oferind astfel părinților care doresc această opțiune acces legal la educația la domiciliu.
Viceprimarul Ruben Lațcău: „Urmează șantiere grele în Timișoara”
Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei, îi anunță pe șoferi că vor fi începute șantiere grele în oraș, în viitorul apropiat. „Da, urmează șantiere grele în Timișoara. Ani de zile, presiunea traficului a fost împinsă spre centru pentru că nimeni nu a vrut să facă munca grea – adică să lucreze la inelele de circulație și să […]
Începând de luni, 15 septembrie, vor fi restricţii de circulaţie pe strada Grigore Alexandrescu
Societatea Drumuri Municipale (SDM) anunţă că, în vederea executării lucrărilor de refacere a fundației și așternerea straturilor de legătură pe Str. Grigore Alexandrescu, traficul rutier va fi închis după cum urmează: Etapa I – închiderea tronsonului de la Str. Crișan până la sensul giratoriu de la Str. Ovidiu Balea. Lucrările se vor executa pe timp…
Ce facem astăzi, 14 septembrie 2025, în Timișoara?
