Moldovenii care trăiesc la ei acasă dar au cetățenie română l-au votat pe Băsescu, moldovenii care trăiesc la noi de ani buni și habar nu au cum mai e acasă la ei o votează pe Maia Sandu, românii care sunt de 20-30 de ani în Spania sau Italia, sau Germania ne hotătăsc nouă viitorul.
Un fel de patriotism comod, în care dragostea de țară se exprimă de la mii de kilometri distanță, de preferință între două rate la bancă și o cafea băută liniștit, într-un sistem care chiar funcționează.
Nu e nimic rău să-ți pese. Dimpotrivă.
Problema nu e că votezi. Problema e cum votezi — și cu ce certitudine.
Pentru că, oricât ne-am minți frumos, realitatea e simplă: după ce ai plecat dintr-o țară, începi să o cunoști altfel. Din știri, din Facebook. Din conversații cu rudele care, culmea, încă stau la cozi, plătesc facturi în moneda locală și trăiesc pe salariile de acolo.
Nu mai știi cum e să trăiești cu banii de acolo.
Nu mai știi cum e să depinzi de instituțiile de acolo.
Nu mai știi nici măcar ce își doresc, în mod real, oamenii care au rămas.
Este exact genul de situație în care un personaj ca Reza Pahlavi ajunge să fie văzut ca salvator al unui Iran pe care nu l-a mai trăit de o viață întreagă.
Poate că ce lipsește nu sunt legi sau restricții. Poate că lipsește ceva mai rar și mai greu de legiferat: o cultură a umilinței civice.
Să votezi recunoscând că nu mai simți pulsul zilnic.
*
Omul începe, de obicei, de la o neliniște banală: „O să dispar.” Nu doar biologic, ci complet. Fără urme, fără ecou. Asta e, de fapt, groaza reală – nu moartea, ci inutilitatea ei. Din momentul ăsta, mintea începe să lucreze febril: dacă nu pot evita sfârșitul, măcar să-l păcălesc.
Și atunci apar „proiectele mari”.
Piramidele nu sunt doar morminte. Sunt strigăte de panică turnate în piatră. Faraonul nu spune „am trăit”, ci „nu vreau să fiu uitat”. La fel și arcurile de triumf: nu marchează doar o victorie, ci o cerere disperată de memorie colectivă. Imperiile? Niște construcții politice gigantice în care ego-ul unui om se dilată până la scară geografică.
Dar aici apare ruptura interesantă: cu cât omul simte mai acut că nu contează cu adevărat, cu atât încearcă să lase ceva mai mare. Nu pentru că ar avea ceva esențial de transmis, ci tocmai pentru că nu are. Golul interior cere o formă exterioară uriașă.
Dar, adevărul este că nemurirea prin monumente e o soluție de avarie. O înlocuire a sensului cu dimensiunea.
Dorința de a rămâne în istorie este, de multe ori, un simptom al faptului că nu ai ce lăsa acolo.
*
Citesc și eu formularea asta: „Lumina Sfântă ar trebui adusă de la Ierusalim”.
Și primul impuls este să-mi pun întrebări: de ce „ar trebui”?
Cine a decis obligația asta și, mai ales, de când?
Dacă o luăm istoric, nu există niciun fir continuu romantic în care niște călugări plecau liniștiți la început de toamnă, străbăteau continente și reveneau, printr-un fel de coregrafie divină, fix în Sâmbăta Mare.
„Trebuie adusă” sună mai degrabă ca o regulă birocratică decât ca un gest spiritual.
Și atunci apare comparația incomodă: ce e mai aproape de spiritul creștin?
Să trimiți un avion – cu tot spectacolul aferent, transmisii, oficialități, pompă – ca să aduci o flacără simbolică?
Sau să folosești aceiași bani pentru ceva mult mai puțin vizibil, dar infinit mai concret: o familie care are ce pune pe masă, un copil care poate merge la școală, un bătrân care nu mai tremură de frig?
Să dai dovadă de puțină luciditate și umilință
Și poate întrebarea nu e dacă trebuie adusă de la Ierusalim, ci dacă nu cumva ar trebui aprinsă, în fiecare an, exact acolo unde lipsește cel mai mult.
***
Astronauții misiunii Artemis II au revenit cu bine pe Pământ după călătoria în jurul Lunii
Capsula Artemis II și echipajul său, format din patru membri, au străbătut atmosfera Pământului și au amerizat în siguranță în Oceanul Pacific vineri, după aproape 10 zile petrecute în spațiu, încheind astfel prima călătorie a oamenilor către Lună după mai bine de jumătate de secol.
„Nu putem trăda Cuba.
Rusia nu va abandona și nu va trăda niciodată Cuba și intenționează să ajute insula comunistă să facă față problemelor energetice legate de embargoul american, a declarat vineri dimineață viceministrul rus al afacerilor externe, după ce s-a dus pentru discuții la Havana, potrivit Reuters. Serghei Ryabkov, citat de agențiile de presă ruse în cadrul unei …
Trump vrea un arc de triumf la Washington, de aproape trei ori mai înalt decât cel din București
Proiectul lui Donald Trump prevede o construcție impresionantă, înaltă de 76,2 metri, încununată de o figură înaripată care amintește de Statuia Libertății, cu torță și coroană, flancată de doi vulturi și păzită de patru lei, toate elementele urmând să fie aurite.
Clădirea Flatiron, construcție emblematică din New York, trece printr-o transformare istorică: locuințe în loc de birouri
Flatiron Building din New York intră în era rezidențială și va avea câteva zeci de apartamente în loc de birouri.
De ce nu toți maghiarii din Transilvania votează în alegerile din Ungaria 2026: „Când Traian Băsescu a câștigat cu voturile celor din Republica Moldova, am fost indignat”
Unii maghiari din România aleg să nu voteze în alegerile din Ungaria, deși dețin cetățenia ungară. În alegerile parlamentare din 2022, 93,89% dintre voturile prin corespondență au mers către partidele guvernamentale actuale, conform datelor citate publicația în maghiară Transtelex.
Ce pensie primești la bătrânețe dacă nu ai muncit nici măcar o zi în viața ta?
Da! Statul îți dă bani la bătrânețe, chiar dacă nu ai muncit nici măcar o zi în viața ta. Cât de mare e suma?
Ce înseamnă „First Name” și „Last Name”.
Termenii „First Name” și „Last Name” apar în aproape orice formular, fie că este completat online sau fizic, de la rezervări și aplicații de angajare până la servicii bancare, însă, pentru mulți români, rămân o sursă de confuzie.
Lumina Sfântă ar trebui adusă de la Ierusalim.
Patriarhia Română spune că cel mai probabil nu vor exista obstacole din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Totuși, în caz de forță majoră, există și alte modalități prin care românii să primească Lumina Sfântă.
Zeci de noi locuri de parcare în zona Dâmbovița! Un teren ocupat ilegal, recuperat de Primăria Timișoara
45 de noi locuri de parcare au fost realizate de Primăria Timișoara în zona Dâmbovița. Asta după ce instituția a recuperat un teren ocupat ilegal. „Am fost în zona Dâmbovița, pe Intrarea Clopotului (Aleea Poiana Ruscăi). Aici, ani de zile, un teren de sute de metri pătrați a fost ocupat ilegal, îngrădit și transformat în […]
Ce facem astăzi, 11 aprilie 2026, în Timișoara?
Sâmbătă, 11 aprilie, puteți merge la concerte, la expoziții sau să vizitați Târgul de Paște din centru.
