În multe privinţe Cristian Tudor Popescu are dreptate când îl ia la ţintă pe Nicușor Dan.
Nu are dreptate în toate afirmațiile din textul de mai jos, dar – să fim serioşi – realismul politic nu-i aceeaşi cu moralismul absolut.
Şi unde mai pui că, la urma urmelor, şi domnul Popescu trebuie să-şi pună o pâine pe masă: în lumea media, adevărul — oricât de sincer — nu asigură asta, că altfel aș fi și eu milionar; corectitudinea politică însă este extrem de rentabilă.
Pe de altă parte – și asta mă amuză sincer – articolul e savuros.
CTP are acel fler de polemist care-ți dă un fel de „satiră involuntară”: e grav ce scrie, dar prezentat cu atâta aciditate, încât devine un soi de literatură politică – şi asta îl face potrivit pentru o revistă a presei.
Aşa că da: merită apărat punctul care-i dă dreptate — dar şi recunoscută libertatea lui de a tăia cu mari – uneori poate prea mari – cuţite.
Adevărul nu e mereu simpatic; dar publicistica — dacă vrea să fie citită — are nevoie şi de umor, ironie, nerv.
*
Înțeleg din textul lui Ion Cristoiu că în România există, totuși, un partid cu idei de stânga.
Da, ați citit bine: stânga.
Concept exotic, întâlnit mai des în cărți decât în viața politică românească.
Și, culmea, lucrul ăsta chiar ar trebui să ne bucure pe toți cei care locuim în țara asta, chit că nu sunt sigur câți români știu ce înseamnă, de fapt, „stânga”. Probabil că dacă îi întrebi, jumătate îți arată cu degetul direcția, iar cealaltă jumătate dă vina pe ruși.
M-au uitat puțin la partidul ăsta SENS, mi-am marcat pe Facebook să o urmăresc și pe Ana Ciceală, sper să nu mă dezamăgească, cu toate că oamenii care se ocupă de politică au obiceiul ăsta.
Pe de altă parte, mărturisirea comunismului personal a domnului Cristoiu… ei bine, am să-l testez dacă e sincer.
Așa că prefer să trec la ceva constructiv și poate chiar util pentru poporul acesta buimac de informații.
Domnule Cristoiu, am o propunere serioasă — și zic „serioasă” cât pot eu de serios:
Faceți, vă rog, un gest mare pentru oamenii din țara asta.
Trimiteți-mi toate cărțile dumneavoastră într-un format editabil.
Sigur aveți pe undeva niște fișiere *.doc, niște manuscrise electronice, ceva rătăcit printr-un hard disk.
Eu mă oblig să le transform în cărți electronice ca lumea, în formate care se citesc oriunde: pe computer, pe telefon, pe tabletă, poate chiar și pe un ceas inteligent dacă o fi nevoie.
Și mai mult decât atât: promit că voi găsi o cale să le distribui gratuit tuturor.
Iar dacă nu le aveți în format electronic, nicio problemă: îmi dați voie să le digitalizez eu.
Am în bibliotecă câteva exemplare tipărite de unde pot porni.
Sau — varianta și mai simplă — puneți-le pe un site, la vedere, la liber, să le poată descărca oricine.
Ar fi un gest de om mare, așa, ca în vremurile în care intelectualii adevărați, adică cei de stânga, pentru că un adevărat intelectual nu poate fi decât de stânga, chiar încercau să educe, nu doar să enerveze.
Ii fac această propunere pentru că, sincer, nici nu aveți idee (sau poate aveți prea bine) ce faine cărți scrie Ion Cristoiu.
Și o face nu doar acum, în libertatea glorioasă a post-revoluției, când oricine poate scrie orice despre oricine.
Cristoiu o făcea și în vremurile „împușcate”, când dacă scriai prea bine, riscai să fii citit doar de Securitate.
Așa că hai, domnule Cristoiu, faceți un bine poporului: dați-i cărțile dumneavoastră.
Propunerea este valabilă și pentru Cristian Tudor Popescu.
*
Atât autorul textului de mai jos, cât și alți autori care au scris despre „casele de sondaj”, trebuie să recunoaștem, au dreptate.
Chiar multă.
„Casele de sondaj” – indiferent cum se numesc, fie că sună pompos, fie că au titulaturi de parcă ar produce adevărul la metru liniar – funcționează cam la fel: un fel de agenturi subtile de influențare a electoratului.
Și asta nu doar în România, deși noi avem talentul să transformăm orice năzbâtie într-o artă națională.
N-a inventat poporul român manipularea prin sondaje, dar o execută cu o naturalețe aproape coregrafică: iese frumos pe ecran, zâmbește politicos și-ți spune că „doar a măsurat opinia publică”.
În realitate, îi mai dă publicului și puțin „ce ar trebui să creadă”.
Pentru că asta e miza: nu măsori opinia, o modelezi.
Sociologia, în esența ei, e o știință onorabilă.
Dar sondajele electorale din România?
Ei bine… să zicem că sunt știință la fel cum e și vrăjitoria „populară”: dacă ghiceala nu iese, se găsește imediat o explicație ezoterică.
Și acum ajungem la partea importantă: dacă vrem alegeri cu adevărat corecte, ar trebui să interzicem sondajele cu cel puțin câteva luni înainte de vot.
Și nu doar sondajele, ci și propaganda electorală.
Pentru că aici intervine celebrul „crowd effect” — efectul de turmă, dacă vrem să fim sinceri și să nu ne ascundem după denumiri englezești.
Am mai scris odată despre asta pe larg dar poate că unii nu au citit textul respectiv:
Ce este crowd effect-ul?
E simplu: majoritatea oamenilor tind să se alinieze cu ceea ce cred ei că este opinia majorității.
Dacă un sondaj îți spune că „Partidul X este pe primul loc cu 42%”, foarte mulți oameni vor avea impulsul să-l voteze tocmai pentru că e pe primul loc.
Așa funcționează creierul social: nu vrea să fie pe dinafară.
Și mai există și varianta inversă: cei care văd că favoritul lor e pe locul 3 sau 4 își pierd entuziasmul.
Se desumflă. Renunță. „Ce rost are să votez dacă tot nu intră?”
Asta e o manipulare în toată regula, dar una legalizată, ambalată frumos în grafice colorate și „marje de eroare”.
Casele de sondaj nu prezic viitorul.
Îl fabrică.
De aceea, singura soluție reală ar fi un „embargo electoral”: fără sondaje, fără campanie agresivă, fără manipulări masive în ultimele luni înainte de vot.
Lasă oamenii să gândească în liniște, fără cifre care le spun cu cine „ar trebui” să voteze.
S-ar putea ca rezultatul să fie surprinzător.
Poate chiar democratic.
Dar, evident, tocmai asta nu doresc unii — nici casele de sondaj, nici partidele, nici televiziunile care-și umplu orele de emisie cu „analize” care nu analizează nimic.
Până una-alta, noi constatăm din nou că adevărul e banal, dar neprofitabil: sondajele nu reflectă opinia publică; opinia publică reflectă sondajele.
Și uite-așa continuăm să avem alegeri „libere”, dar profund influențate.
Noroc că mai stăm puțin de vorbă și ne mai luminăm între noi.
*
Constat cu un amestec de amuzament și jenă că în relația cu China roata istoriei s-a întors atât de evident încât îți vine să întrebi dacă nu cumva axa Pământului s-a deplasat pe nesimțite.
Nu cu mult timp în urmă, Occidentul declama solemn că trebuie „limitat accesul Chinei la tehnologie de vârf”.
Era un fel de embargo cu iz paternalist: voi, acolo, nu sunteți încă destul de civilizați pentru jucăriile noastre avansate.
Și uite că, în 2025, situația e atât de răsturnată încât americanii și europenii aproape că bat discret la ușa Chinei să întrebe dacă Beijingul nu dorește, cumva, niște procesoare sau orice altceva care încă mai poate fi vândut.
Suntem în faza în care, dacă Xi Jinping ar pune pe masă un formular de acceptare, probabil am semna fără să citim, doar să nu pierdem piața.
Xi Jinping nu trebuie să pună pistolul pe masă – îi ajunge să tacă și să zâmbească. Și zâmbește.
Așa e când istoria decide să facă câteva piruete: unii cad în picioare, alții cu nasul în praf.
Și dacă tot vorbim de roata istoriei: parcă văd că, peste un an sau doi, o să ajungă Uniunea Europeană să îi implore pe ruși să ne vândă iar gaz și petrol.
De fapt o fac deja, dar cu perdeaua trasă și cu luminile stinse, ca în filmele alea în care amantul fuge pe geam înainte să vină soțul acasă.
Doar că aici „soțul” e opinia publică, iar „amantul” e Gazprom.
Pentru că, evident, avem nevoie de un dușman de serviciu. Un urs mare și rău, la care să arătăm cu degetul: „El e problema! El ne amenință! El ne face viața grea!”
Așa nu ne mai uităm la talentul excepțional al liderilor noștri în domeniul incompetenței aplicate și al lăcomiei instituționalizate.
E un truc vechi cât politica: dă-i poporului un pericol imaginar și, în timp ce toți privesc în direcția aceea, fă-ți treaba liniștit în altă parte.
Exact ca iluzionistul de la circ — doar că aici iepurele nu apare din pălărie, ci dispare din frigider.
În concluzie, „ordine mondială” e doar expresia preferată a celor care nu înțeleg că nimic nu e ordonat.
Doar haos cu PR bun. Iar roata istoriei… ei bine, se învârte.
Iar noi, românii, de cele mai multe ori, suntem sub ea.
*
Aumovio a dat drumul la valul de concedieri. Și, după cum se vede, nu sunt singurii care au descoperit brusc că românul e scump la angajare și „ineficient” când vine criza.
De fapt, nu e vorba doar de ei — e începutul unei repoziționări reale în economie, ceva ce politicienii încă se prefac că nu văd.
Rezultatul va fi că mii de oameni aduși din toate cotloanele țării către orașele mari — oameni care, până ieri, aveau salarii peste medie și se instalaseră confortabil cu o chirie de 300-400–500 de euro sau cu un credit pentru apartament, plus inevitabila mașină luată în rate „că așa face omul modern” vor rămâne fără venit, dar cu angajamente financiare pe viață.
Unii se vor recalifica.
Dacă au norocul să mai existe joburi reale, nu doar anunțuri fantomă.
Dar o parte consistentă nu va reuși — și atunci începe efectul de domino pe care nimeni de la televizor nu-l explică:
Ratele nu mai pot fi plătite.
Chiriile devin insuportabile.
Mașinile ajung înapoi la bancă.
Și aici intervine ironia supremă: într-o economie de piață, exact această tragedie personală produce ceea ce economiștii numesc senin „normalizare”.
Ce înseamnă „normalizare”?
Inseamnă că cine a angajat 500 de oameni „că era growth” și plătea 3000–4000 EUR net pe juniori fără experiență reală descoperă acum că poate trăi și cu 20 de oameni buni la 2000 EUR. Dureros, dar sănătos pe termen lung.
Pentru că nu se poate să ai salarii de München și performanță de Craiova.
Înseamnă că prețurile, umflate artificial în ultimul deceniu, vor începe să se prăbușească până la nivelul real al puterii de cumpărare.
Apartamentele se vor ieftini — inevitabil. Când cererea dispare, piața nu are ce face.
Construcțiile vor încetini — de ce să mai ridici blocuri dacă nu ai cui să le vinzi?
Numărul mașinilor de pe șosele va scădea — leasingurile și ratele nu se mai țin cu speranțe.
Vom vedea scăderi de 25–40 % în orașele mari în următorii 3–5 ani. Deja se vede în Cluj, Timișoara, Brașov – apartamentele stau și 12–18 luni pe OLX sau pe siteurile de imobiliare.
Bucurestiul încă rezistă mai mult pentru că e capitala și mai e inerție + bani negri, dar și el va ceda.
Prețurile la bunuri vor cădea — pentru că oamenii vor cumpăra doar strictul necesar.
Șomajul va crește. Încet, constant, ca un termometru într-o cameră neîncălzită.
Dar șomajul, oricât de urât sună, are un efect secundar interesant: angajatorii pot, în sfârșit, alege oameni competenți, nu doar pe „oricine respiră”.
Pentru că, decât să plătești prea mult pe cineva inutil, mai bine îi dai ajutor social și îți vezi de treabă.
Cel puțin știi că nu-ți strică firma din interior.
Poate că și educația se trezește
Studenții s-ar putea să descopere dureros că diploma nu e un talisman magic.
Fără competențe reale, piața nu mai are loc de povești frumoase.
Poate, doar poate, o să vedem un învățământ în care profesorii chiar predau, iar elevii chiar învață — nu doar bifează prezența pentru hârtia finală.
Iar statul are o șansă istorică
Dacă n-ar fi ocupat cu panseluțe, consultanță inutilă și sinecuri, statul român ar putea face cea mai bună afacere a ultimilor 30 de ani:
să cumpere apartamentele lăsate în urmă de cei care nu le mai pot plăti,
la preț de construcție, nu la prețul umflat de piață,
să le ofere apoi în chirie moderată populației,
și în 20 de ani să aibă un profit frumos — plus un parc locativ real, util, demn.
Dar pentru asta ne-ar trebui un stat care să știe să investească, nu doar să sifoneze.
Un stat care vede oportunități, nu doar combinații.
Un stat care gândește în decenii, nu în cicluri electorale.
Poate criza asta va fi, în mod paradoxal, și un moment de revenire la realitate pentru toată lumea.
Până atunci, roata capitalismului continuă să se învârtă — și, ca de obicei, cei care erau mai sus se vor lovi mai tare când vor cădea.
Va durea rău. Unii se vor ridica, alții vor rămâne jos.
Dar va fi o revenire brutală la realitate – și poate, doar poate, din durerea asta va ieși o societate ceva mai puțin bazată pe fum și pe povești de adormit investitorii.
*
Primăria Timișoara i-a taxat cu un milion pe cei care parchează pe spațiile rezervare persoanelor handicapate.
Ei, dragă primărie, dacă ai vrea să faci un ban adevărat, ia uită-te la poza asta să vezi cum stau banii pe străzi, numai să vrei să-i culegi:
***
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
Adevărul incomod: Mai mulți bani europeni ajung în Rusia decât în Ucraina.
Într-o postare recentă pe X, adjunctul secretarului de stat al SUA, Christopher Landau, a arătat că, în ciuda retoricii, mult mai mulți bani ajung în bugetul de stat al Rusiei din țările membre ale UE decât ajutor către Ucraina. Deși Ungaria este adesea criticată pentru abordarea ei în ceea ce privește achizițiile de energie, realitatea este mult mai complexă și mult mai incomodă pentru unii dintre cei mai vocali critici ai lui Viktor Orbán, notează publicația maghiară Hungary Today.
Activele rusești din Franța provoacă tensiuni în UE.
Franța se află în centrul unei controverse majore în UE, fiind acuzată că ascunde detalii despre cele 18 miliarde de euro din activele rusești înghețate pe teritoriul său, în timp ce se opune planului european de finanțare a Ucrainei prin garantarea unui împrumut cu aceste fonduri.
Anchetă The New York Times: cum a sabotat guvernul Ucrainei controlul independent și a permis corupției să se extindă.
Guvernul Ucrainei a slăbit, în mod repetat, supravegherea independentă menită să prevină corupția în companiile de stat. Aceasta este concluzia la care au ajuns jurnaliștii The New York Times, după o investigație amănunțită. Potrivit acestora, deși aliații occidentali au cerut înființarea unor consilii de supraveghere care să monitorizeze cheltuielile, administrația președintelui Zelensky a întârziat formarea acestora, a lăsat posturi cheie neocupate, le-a umplut cu oameni nepregătiți sau a rescris regulile pentru a le retrage puterea. Acest lucru a permis izbucnirea unor scandaluri majore de corupție precum cel de la compania de energie nucleară Energoatom, cel de la operatorul electric Ukrenergo sau de la Agenția de Achiziții pentru Apărare.
Pe ultima sută de metri, autoritățile responsabile au concediat directori sau au preluat controlul, însă era prea târziu. În ciuda acestor lucruri, Guvernele europene au continuat să finanțeze Ucraina, invocând urgența războiului.
Trump Jr.
Fiul cel mare al președintelui Statelor Unite, Donald Trump Jr., a declarat în cadrul unei conferințe desfășurate în Orientul Mijlociu că tatăl său are capacitatea de a stopa ajutorul american destinat efortului de război al Ucrainei, lansând totodată critici dure la adresa liderului de la Kiev.
Deși nu ocupă o funcție oficială în administrație, fiind însă un lider important al mișcării MAGA, Trump Jr. a afirmat că elita bogată și „coruptă” a părăsit Ucraina, lăsând povara războiului pe umerii celor pe care îi numesc „clasa țărănească”, notează The Guardian.
Criză în Orientul Mijlociu.
Israelul a anunțat atacurile asupra infrastructurii Hezbollah din Liban.
În ciuda unui armistițiu declarat în noiembrie 2024, după mai bine de un an de ostilități între Israel și Hezbollah, israelienii au continuat să efectueze atacuri aeriene în Liban, potrivit Le Figaro.
Armata israeliană a anunțat marți dimineață că a atacat infrastructura aparținând mișcării islamiste din sudul Libanului, într-un mesaj pe X.
Atacul armatei a vizat mai multe ținte inclusiv un punct de lansare folosit pentru atacuri împotriva Israelului. Atacurile armatei israeliene asupra țintelor din Liban s-au intensificat în ultimele săptămâni.
Agenția ONU pentru ajutor palestinian acuză că poliția israeliană a intrat cu forța în complexul său din Ierusalim
Agenția ONU pentru Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni, sau UNRWA, a declarat într-un comunicat că „un număr considerabil” de forțe israeliene, inclusiv polițiști pe motociclete și camioane, au intrat în complexul din cartierul palestinian Sheikh Jarrah, potrivit AP.
Acord între Trump și Xi Jinping pentru a permite Nvidia să exporte cipuri de inteligență artificială în China
Anunțul despre acord a marcat o schimbare semnificativă în politica americană de export pentru cipuri avansate de inteligență artificială, pe care administrația fostului președinte american Joe Biden le restricționase puternic din cauza preocupărilor legate de securitatea națională legate de aplicațiile militare chineze, potrivit France 24.
Cum s-a întors Macron cu coada între picioare din China.
Emmanuel Macron a ajuns în China cu o delegație impresionantă: șase miniștri și 35 de șefi ai marilor companii – de la Danone pînă la Airbus. Însă nu era vorba doar de interesele Franței, ci și…
Germania refuză să atace China cum vrea Macron
Ministrul de externe german, Johann Wadephul, și-a exprimat luni scepticismul că impunerea de tarife față de China, așa cum a sugerat președintele francez Emmanuel Macron, este calea de urmat dacă Beijingul nu își schimbă politica comercială, transmite dpa. ”Germania nu urmărește o politică de protecționism din principiu. Însă partea chineză trebuie să recunoască că e nevoie […]
„Viteză chinezească”: Beijingul a schimbat 2,4 kilometri de șosea în doar șase ore
În Beijing, 8.000 de tone de asfalt au fost turnate într-o singură noapte, pe un tronson de 2,4 kilometri din centura a patra a orașului. O operațiune care, în multe alte părți ale lumii, ar dura săptămâni — dacă nu luni — aici s-a încheiat în aproximativ șase ore.
Șeful Nvidia avertizează că un spital e construit în 3 zile în China, în timp ce SUA au nevoie de 3 ani pentru un centru de date
Deși Statele Unite păstrează un avantaj în privința cipurilor pentru inteligență artificială (AI), CEO-ul Nvidia Jensen Huang avertizează că China poate construi proiecte de mare anvergură într-un ritm amețitor, relatează revista Fortune. „Dacă vrei să…
În premieră, China are un excedent comercial de peste 1.
Excedentul balanței comerciale a Chinei înregistrat în primele 11 luni ale acestui an a depășit, pentru prima dată, pragul de 1.000 de miliarde de dolari.
„Suntem deosebit de proști”.
PrEuropa refuză să-și recunoască declinul, deși datele îl arată clar, susține profesorul Bogdan Glăvan. În opinia sa, continentul a abandonat valorile care i-au adus prosperitatea, înlocuindu-le cu hiper-reglementare și planificare centralizată, ceea ce a accelerat alunecarea spre irelevanță.
Scandalul de corupție Elbit și România: NATO exclude compania israeliană care are contracte și fabrici in România
NATO exclude Elbit Systems, unul dintre cei mai mari contractori israelieni din industria de apărare, de la procedurile de achiziții publice, cât timp anchetele privind acuzații de corupție sunt în desfășurare, transmite luni dpa, citând surse din cadrul Alianței. Compania israeliană Elbit este activă și în țara noastră, atât prin producție, cât și prin livrare […]
Ministrul Apărării din Germania l-a lăsat cu ochii în soare pe premierul Ilie Bolojan
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, nu va mai face vizita, mâine, la Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” din Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, unde ar fi trebuit să se întâlnească cu premierul Ilie Bolojan. Agenda lui Pistorius s-a modificat, astfel că premierul României a rămas cu ochii în soare.
ULTIMA ORĂ Val de concedieri în România.
Aumovio, compania de dezvoltare și producție de componente electronice pentru industria auto, desprinsă anul acesta din gigantul european Continental Romania – devenită independentă în acest an și listată pe bursă în septembrie – a declanșat concedierile în România, cifra anunțată acum de autorități fiind ușor mai mare decât cea comunicată de companie.
Legea împotriva antisemitismului trece de Senat, în forma inițială, în pofida obiecțiilor lui Nicușor Dan
Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură în forma iniţială, respingând obiecţiile formulate de preşedintele Nicuşor Dan
Scandalul microbuzelor la suprapreț ajunge la Parchetul European! Dragoș Pîslaru a făcut anunțul
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat sesizarea Parchetului European referitor la achiziția de microbuze electrice destinate elevilor.
Aceste vehicule au fost finanțate prin PNRR, existând relatări în presă despre faptul că unele consilii județene au plătit prețuri duble pentru ele.
Într-o postare pe rețelele de socializare, demnitarul a explicat măsurile luate după ce Corpul de Control a finalizat verificările, descoperind nereguli în utilizarea fondurilor.
,,Prăduitorii” Stațiunii Băile Herculane și fauna incredibilă perpetuată prin ramificațiile ei.
Unul dintre cei șase condamnați din dosarul devalizării stațiunii Băile Herculane este Ion Tabugan, deputat timp de trei mandate, în perioada 2008-2020, din partea PNL și UNPR și fost director al Direcției Silvice Caraș-Severin.
Acuzațiile aduse lui Tabugan
Prin sentința Curții de Apel Timișoara, care nu este definitivă, Tabugan, un influent personaj din domeniul silvic, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru spălare de bani.
Motivarea sentinței, studiată de Libertatea, arată cum Tabugan a rulat prin interpuși sute de mii de euro despre care spune că au fost câștigați din contrabandă cu motorină în timpul embargoului din Iugoslavia, la începutul anilor 90.
Salariul minim ar putea rămâne la 4.
Guvernul condus de Ilie Bolojan ia în calcul menținerea salariului minim brut la nivelul actual, de 4.050 lei, și pentru anul 2026 Surse guvernamentale afirmă că Executivul pregătește o ordonanță de urgență care ar urma să parafeze această decizie. Documentul ar putea fi aprobat în ședința de săptămâna viitoare sau, cel târziu, în următoarele două […]
CTP a făcut bilanțul activității președintelui Nicușor Dan, la 200 de zile de la preluarea mandatului: „Hlizindu-se adesea, induce națiunii o stare de veselie”
Gazetarul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a făcut un bilanț al activității președintelui Nicușor Dan, la 200 de zile de la preluarea mandatului.
Ion Cristoiu, despre Ana Ciceală: Lenin e capitalist pe lângă ea.
Ana Ciceală, candidata susținută de partidul de stânga SENS, a obținut 34.239 de voturi (5,85%) la alegerile pentru Primăria Capitalei.
Jurnalistul Ion Cristoiu a comentat performanța electorală a acesteia în cadrul emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”.
„În calitatea mea de comunist, mă simt îngrijorat că am pe cineva mult la stânga mea. Este extremă stângă. Asta nu înțeleg ăștia. Spuneți-le că Lenin este capitalist față de ea”, a spus Cristoiu.
Ne-am săturat de tehnocrați!
Trăim, în aparență, o epocă a experților. De ani buni, ni se insuflă ideea că numai experții știu cum trebuie guvernată societatea și că numai ei ne pot scoate din tot felul de probleme, inclusiv din marasmul în care am ajuns și în care băltim de o bună bucată de vreme. Timpul guvernelor politice pare să fi apus, iar locul acestora trebuie ocupat de guverne tehnocrate, singurele în care suntem încurajați să mai avem încredere. Pentru că — nu-i așa? — numai specialiștii licențiați, masterați și/sau doctori în tot felul de științe știu cum se fac lucrurile, ce măsuri se impun pentru redresarea a tot ceea ce nu (mai) merge și cum trebuie curățate instituțiile și, mai apoi, statele de tot ceea ce nu se mai susține din punct de vedere economic. Răceala eficienței și a eficacității este singura ideologie la care ar trebui să ne mai raportăm în tot ceea ce facem și în toate câte le trăim. Competența nu mai poate fi decât tehnică, iar omul politic nu ar trebui să fie altceva decât un recitator al unor idei strâmte, puse pe hârtie de cine știe ce expert într-o manieră doct-vulgară din care nici cititorul — biet politruc! — nu înțelege mai nimic. (Orice asemănare cu personaje adevărate este pur întâmplătoare.)
Ion Cristoiu condamnă casele de sondare după noul eșec de la București: Cea mai mare afacere de corupție
Invitat în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu a criticat vehement situația suspectă a marilor case de sondaje de opinie, care și la alegerile pentru Primăria Capitalei au dat rateuri semnificative față de rezultatele oficiale. În opinia cunoscutului gazetar, acestea au devenit adevărate rezervoare de corupție, profitând de o lege laxă și de sumele generoase oferite de partide.
Primăria Timișoara anunță victorie în instanță în cazul bazei „No Name”.
Primăria Municipiului Timișoara a anunțat că a înregistrat o nouă victorie în demersurile de recuperare a domeniului public ocupat ilegal. Tribunalul Timiș a reconfirmat că terenul de peste 6.000 de metri pătrați situat pe Bulevardul Liviu Rebreanu, unde funcționează baza sportivă cunoscută sub numele „No Name”, aparține domeniului public al municipiului. Instanța a stabilit că […]
Primăria Timișoara a strâns un milion de lei doar de la șoferii care parchează ilegal pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități
Sancțiuni de peste un milion de lei aplicate de polițiștii locali conducătorilor auto care parchează pe locurile amenajate pentru persoane cu dizabilități – astfel de cazuri sunt constatate zilnic
Ce facem astăzi, 9 decembrie 2025, în Timișoara?
