„Orașul-burete”, conceptul de viitor cu acoperișuri verzi plănuit de al doilea cel mai mare oraș din Germania
Ploile torențiale, străzile inundate și canicula extremă transformă marile orașe în adevărate „cuptoare” de beton, dar Hamburg pare să fi găsit soluția prin principiul de „oraș-burete”. Prin proiecte de reconversie urbană, acoperișuri verzi și suprafețe permeabile care stochează apa, metropola germană își propune să prevină inundațiile și să creeze un microclimat mai răcoros pentru locuitorii săi.
Un oraș-burete este un concept urbanistic modern conceput pentru a gestiona apa de ploaie în mod natural, în loc să o evacueze rapid prin rețelele clasice de canalizare. În loc ca asfaltul și betonul să blocheze apa, orașul folosește suprafețe permeabile, acoperișuri verzi, parcuri, lacuri artificiale și locuri de joacă speciale care absorb, filtrează și stochează precipitațiile, exact așa cum un burete absoarbe lichidele.
Cofondatorul Wikipedia: A devenit un instrument de propagandă al CIA
Intr-un interviu acordat ziarului Berliner Zeitung, cofondatorul enciclopediei online Wikipedia, Larry Sanger, a declarat că aceasta a devenit un instrument de propagandă al CIA. Sanger afirmă că serviciile de informații americane, inclusiv CIA și FBI, controlează în totalitate conținutul Wikipedia. Potrivit spuselor sale, acest lucru a transformat platforma într-un „organ de propagandă” al Washingtonului. El […]
Americanii caută un lider colaboraționist pentru Cuba: 2 s-au întâlnit cu șeful CIA
Autoritățile americane încearcă să găsească un candidat printre actualii și foștii oficiali cubanezi care ar putea conduce țara și ar putea fi acceptabil pentru Washington, relatează The New York Times, citând surse. „Foști și actuali oficiali ai guvernului american au declarat că administrația caută un fost sau actual oficial cubanez care ar putea prelua conducerea […]
Ce prevede „Acordul de apărare comună de la Mecca”, pe care Turcia îl compară cu Articolul 5 al NATO
Turcia, Pakistanul și Arabia Saudită au semnat un nou pact de apărare care prevede că un atac armat asupra unuia dintre cele trei state va fi considerat un atac asupra tuturor. Ankara susține că mecanismul este, din punct de vedere tehnic, echivalent cu cel prevăzut de Articolul 5 al NATO, iar președintele Recep Tayyip Erdogan dorește extinderea alianței și către alte țări din regiune, relatează Reuters.
Dronă venită dinspre România a explodat în Bulgaria, la 100 de metri de graniță.
Șeful Apărării din Bulgaria, amiralul Emil Eftimov, a ajuns la locul în care drona a explodat, împreună cu guvernatorul regiunii Dobrici, Ruslan Tomov, și experți ai Ministerului Apărării. Militarii examinează resturile aparatului, iar autoritățile spun că tipul dronei va putea fi stabilit abia după finalizarea expertizei.
Administrația regională din Dobrici a precizat că explozia nu a produs pagube punctului de frontieră Kardam, stației de comprimare a gazelor sau altor elemente de infrastructură critică. Nu a izbucnit niciun incendiu și nu există persoane rănite. Traficul prin punctul de frontieră Kardam–Negru Vodă se desfășoară normal.
Bulgaria își întărește granița cu România după explozia dronei de la Kardam.
Bulgaria își consolidează apărarea la frontiera cu România după ce o dronă venită din direcția teritoriului românesc a intrat în spațiul aerian bulgar și a explodat la aproximativ 100 de metri de graniță, în apropierea fostului punct de trecere Kardam-Negru Vodă. Nu au fost raportate victime sau pagube.
Drona care a explodat în Bulgaria, identificată: „Un aparat de zbor utilizat pe scară largă de Ucraina”
„Nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”.
Reacție de la București după ce o dronă a explodat în Bulgaria.
„MApN monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor României și va comunica, în măsura în care vor apărea informații relevante, date suplimentare”.
Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre a fost finalizată după 7 ore.
Două barje au fost amplasate la 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar alte două în amonte. Acestea formează două praguri artificiale. Măsura urmărește redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și limitarea scăderii nivelului apei la Cernavodă.
Cum a fost posibil? România are directori, consilii și secretare.
România a reușit o performanță greu de egalat chiar și într-o administrație obișnuită cu ratarea proiectelor, și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune, a obținut bani europeni pentru capacitățile care trebuiau să le înlocuiască, a înființat companii, consilii de administrație și directorate, dar nu a construit centralele.
Unde au dispărut banii din PNRR destinați noilor centrale pe gaze? România și-a închis centralele pe cărbune în ritm galopant, dar nu a pus nimic în loc.
România și-a închis centralele pe cărbune ca jalon din PNRR, o decizie care a contribuit la actuala stare de alertă energetică. În locul lor trebuia să construiască centrale pe gaze, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Practic, am închis centralele pe cărbune înainte să realizăm înlocuitorii pe gaze, dar banii au fost cheltuiți. Documentele care arată unde au fost redirecționate sumele alocate inițial asigurării unor noi centrale în locul celor pe cărbune, considerate prea poluante.
Statul și-a luat un agajament ferm în fața Comisiei Europene că va asigura noi capacități termoelectrice care să respecte normele UE. Însă, așa cum ne-a obișnuit în cazul fondurilor europene, banii s-au pierdut pe povara administrativă și birocratică a oamenilor conectați la resurse.
20 de milioane euro pentru politruci, studii de fezabilitate și birocrație
- Statul a cheltuit circa 20 de milioane de euro pe societăți de proiect, consilii de administrație populate cu politruci, directori, sedii, secretare, studii și hârtii care n-au produs niciun megawatt, arată un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Tinerii, în pericol să‑și piardă slujbele.
Tinerii se numără printre primii angajați care au de tras din cauza AI. Multe dintre joburile lor sunt preluate de AI, dar sunt și vești bune.
Jandarmeria călare pe motocicletă
Pe vremuri, când încă se numeau Trupe de Securitate, jandarmii aveau în dotare niște Mobre și Java, deși nu prea intra în sarcina lor să se dea cu motocicletele. Ulterior, prin anii 2000, s-a făcut o trecere la motoare mai noi, Jandarmeria fiind dotată cu Honda NTV Deauville. Acum, la 20 de ani după ceea ce a fost prima achiziție modernă de motociclete, Jandarmeria Română ar vrea să facă încă un pas înainte. I-a ieșit, însă, doar cam pe jumătate.
Suntem ceea ce ne place să vedem
Obosit după o zi de muncă și de sărăcie, cu ochii injectați de la reel-uri și avalanșe de TikTok-uri, românul se retrage seara la ecranul mare și plat al televizorului. Acolo îl așteaptă programele „quality” mai lucrate.
Pot fi talk-show-uri talibanice, cu zece invitați în platou și zece prin telefon, care urlă unii peste alții. Pot fi prelipcenozități sau discuții politice civilizate, la care nu se uită aproape nimeni, vezi audiențele TVR. Iar când nu joacă FCSB în Europa, adică mai tot timpul, sunt programele grele, care dau podiumul audienței. Pagina de Media ne-a informat că joi seară cei mai mulți români s-au uitat, în prime-time, pe Antena 1, la Insula Iubirii. În medie, 400.000 de capete pe minut. Nu e rău deloc, dar reprezintă o scădere dramatică față de vara trecută, când rupea și era urmărită nu doar pe canapelele de acasă, ci și pe terase, cu sonor. A fost pe locul doi, după Las Fierbinți, serialul educativ în care toți țăranii României își recunosc vecinii, prietenii și colegii, mai puțin pe ei înșiși. Pe trei a venit Kanal D, cu un serial turcesc.
Ce facem astăzi, 9 august 2026, în Timișoara?
