În mod oficial, Statele Unite anunță cu mândrie că au scufundat peste 30 de nave iraniene.
Comunicatul este, desigur, redactat în limbajul acela militar-tehnic, foarte igienizat: „neutralizare”, „ținte maritime”, „operațiune de securizare”. Sună aproape ca o lucrare de întreținere la instalația de apă caldă.
Ceea ce nu apare în comunicatele oficiale este că una dintre aceste nave (cea scufundată de un submarin american lângă Sri Lanka) se întorcea de la o manifestare publică – un fel de expoziție sau eveniment naval – și nu era înarmată.
La bord erau marinari, nu combatanți pregătiți de luptă.
Toți au fost uciși.
Evident, asemenea detalii nu sunt prea potrivite pentru conferințele de presă cu fundal albastru și steaguri bine călcate.
Tot în zona detaliilor care nu prea încap în comunicatele elegante intră și episoadele cu școlile bombardate.
Mai întâi o școală în care erau fete.
După aceea încă una, tot cu fete.
Iar ieri – ca să nu existe acuzații de discriminare – a mai fost bombardată și o școală în care erau băieți.
Egalitatea de gen pare că a ajuns, în sfârșit, și în doctrinele militare moderne.
Presa occidentală, de altfel foarte atentă când vine vorba despre „valorile democratice”, pare să aibă uneori o memorie selectivă.
Unele subiecte sunt analizate la microscop, altele dispar discret sub covorul editorial. Printre acestea din urmă se numără și metoda numită „double tap”.
Metoda este, în esență, simplă și cinică.
Se bombardează o țintă civilă – să spunem un parc, pentru că da, parcurile pot deveni și ele „obiective militare” în limbajul potrivit.
După primul atac urmează o pauză scurtă.
Exact cât să apară salvatorii, ambulanțele, pompierii, oamenii care încearcă să scoată victimele dintre ruine.
Și atunci vine al doilea bombardament.
Scopul este evident: eliminarea celor care încearcă să salveze vieți.
În termeni militari se numește „maximizarea eficienței operațiunii”.
În termeni omenești se numește altfel, dar cuvântul acela nu apare în comunicatele oficiale.
Desigur, toate acestea sunt prezentate publicului occidental într-o formă mult mai elegantă.
Cu grafice, explicații strategice și experți care vorbesc despre „stabilitate regională”.
Realitatea, însă, are prostul obicei de a nu încăpea în comunicatele de presă.
Iar atunci când scapă la lumină, este tratată rapid cu metoda preferată a marilor puteri: tăcerea.
Sau, dacă nu merge tăcerea, o conferință de presă în care ni se explică din nou că totul se face, evident, pentru pace.
*
Povestea sună aproape didactic: autoritățile ungare au prins niște indivizi veniți dinspre Ucraina care transportau – nimic spectaculos, desigur – vreo 82 de milioane de dolari și niște lingouri de aur.
Explicația oficială venită din partea ucrainenilor este liniștitoare: era, spun ei, un simplu transfer bancar.
Sigur că da.
În secolul XXI, când există SWIFT, sisteme electronice, plăți instant și servere care mută miliarde în câteva secunde, metoda modernă de transfer bancar este… duba cu saci de bani.
Probabil funcționează cam așa:
– nu mai trimiți ordin de plată;
– nu mai ai nevoie de conturi;
– nu mai există bănci intermediare;
– pui totul într-o dubă, eventual cu două geamuri fumurii și un șofer grăbit.
Se pare că tehnologia financiară a evoluat mai mult decât ne imaginam.
Ironia este că dacă un cetățean obișnuit ar încerca să depună la bancă câteva mii de euro, începe imediat spectacolul birocratic:
– de unde sunt banii?
– ce activitate economică îi justifică?
– completați formularul pentru prevenirea spălării banilor;
– mai aduceți un document;
– și încă unul.
Uneori te întreabă și ce ai mâncat la micul dejun, doar ca să fie siguri că nu finanțezi vreo revoluție.
Dar când apar 82 de milioane de dolari și aur transportate cu mașina, explicația oficială este simplă și elegantă: „transfer bancar”.
Desigur, noi trebuie să credem asta fără să clipim.
Pentru că trăim într-o epocă în care lucrurile mici sunt investigate cu microscopul, iar lucrurile uriașe sunt acceptate cu un zâmbet diplomatic și o ridicare din umeri.
Iar lecția este clară: dacă ai de mutat bani serioși, nu mai pierde vremea cu aplicații bancare și parole.
Ia o dubă.
Se pare că așa funcționează finanțele internaționale moderne.
*
Nu mai folosesc Microsoft Office de aproape douăzeci de ani.
La început am trecut pe StarOffice, apoi pe Apache OpenOffice, iar de prin 2010 folosesc în mod constant LibreOffice.
Funcționează foarte bine și, mai ales, are un avantaj fundamental: este făcut să lucreze pentru utilizator, nu pentru departamentul de marketing.
LibreOffice e un tanc: stabil, gratuit, fără abonamente ca la Microsoft 365.
Există totuși o mică excepție.
Când scriu ceva care trebuie partajat rapid cu mai multe persoane folosesc Google Docs.
Este pur și simplu mai comod: documentul este deja online și nu mai trebuie să copiez fișierele dintr-un loc în altul sau să trimit versiuni succesive pe e-mail.
Un alt principiu pe care îl folosesc de mulți ani este organizarea programelor.
Întotdeauna am pe calculator o partiție separată de cea pe care este instalat Windowsul, unde păstrez versiuni portabile ale aplicațiilor pe care le folosesc zilnic.
Acolo se află, de exemplu:
LibreOffice
GIMP
7-Zip
Calibre
Foxit Reader
IrfanView
Notepad++ și încă multe altele.
Avantajul este foarte simplu: dacă trebuie să reinstalez Windowsul, nu mai pierd timp instalând din nou toate aceste programe.
Ele sunt deja acolo.
După instalarea sistemului de operare nu trebuie decât să fac câteva scurtături către executabilele respective și pot să lucrez imediat.
Este o metodă banală, dar extrem de eficientă. Într-o epocă în care software-ul devine tot mai dependent de conturi, licențe, activări și abonamente, această soluție are un farmec aproape revoluționar: calculatorul rămâne al utilizatorului.
***
„Suntem alături de Israel”: Friedrich Merz, președintele Germaniei, îl ceartă pe un protestatar

„Suntem alături de Israel”, a certat cancelarul german Friedrich Merz un protestatar pro-palestinian la un miting electoral.
Moment ireal în Biroul Oval: un grup de pastori se roagă pentru ca Trump să primească „înțelepciune divină” în plin război
Un grup de pastori evanghelici s-a adunat la Casa Albă și s-a rugat împreună cu președintele SUA, Donald Trump, cerând ca acesta să primească „înțelepciune divină”.
Trump nu insistă pentru un Iran democratic și „nu îl deranjează liderii religioși”. Condițiile puse de președintele SUA

„Iran nu este aceeași țară care era acum o săptămână”, a declarat președintele american Donald Trump, vineri, într-un scurt interviu telefonic pentru CNN, în care a spus că a fost „neutralizată” conducerea de la Teheran și că își dorește acolo o administrație care să trateze bine Statele Unite și Israelul, chiar și în cazul în …
Statele Unite anunță că au scufundat peste 30 de nave iraniene de la începutul ostilităților
Anunțul a fost făcut de Brad Cooper în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de secretarul Apărării, Pete Hegseth.
„Atacurile noastre împotriva marinei iraniene s-au intensificat. Suntem acum la peste 30 de nave scufundate, iar în ultimele ore am lovit un portavion de drone, o navă de dimensiunea unui portavion din al Doilea Război Mondial. Acesta arde chiar în acest moment”, a declarat Cooper, citat de AFP.
S-a terminat „miracolul economic” promis de Trump? Economia americană a pierdut 92. 000 de locuri de muncă în februarie. „Aceste date sunt surprinzător de slabe”

30 de democrați din Camera Reprezentanților solicită o anchetă asupra discursului „biblic” al armatei americane despre războiul din Iran
Semnatarii au adăugat că declarațiile administrației Trump „care invocă afirmații biblice despre Israel și regiune – împreună cu retorica care sugerează o dimensiune profetică sau religioasă a conflictelor geopolitice – riscă să încurajeze mesaje similare în rândurile militare”.
Prim-ministrul Spaniei cere o „cooperare loială” cu SUA, dar condamnă atacurile asupra Iranului drept „greșeală extraordinară”
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, solicită o cooperare „loială” cu Statele Unite, în ciuda tensiunilor dintre cele două țări privind atacurile asupra Iranului. În același timp, Sánchez a descris intervenția militară americană drept o „greșeală extraordinară” și a avertizat că aceasta reprezintă un risc major pentru pacea mondială și economia globală.
Premierul spaniol a criticat din nou atacurile SUA și ale Israelului asupra Iranului, pe care le-a descris ca o „greșeală extraordinară”, spunând că „nu sunt în conformitate cu dreptul internațional”. Cu toate acestea, Pedro Sánchez a declarat că relațiile cu Washingtonul trebuie să se desfășoare „cu respect, într-un spirit de cooperare loială și pe picior de egalitate”.
Un miliardar arab il confrunta pe Trump: „Cine v-a permis sa transformati Orientul Mijlociu intr-un camp de razboi?”

Khalaf Al Habtoor, președintele influentului grup Al Habtoor din Emiratele Arabe Unite, a criticat dur recentele acțiuni militare ale Statelor Unite împotriva Iranului, considerate cele mai agresive din actualul mandat al lui Donald Trump. Miliardarul i-a transmis liderului de la Casa Albă o scrisoare deschisă în care a cerut explicații directe: **”Cine v-a dat permisiunea să transformați regiunea noastră într-o zonă de război?”**.
Trezește-te înainte să fie prea târziu: Opune-te războiului nedrept și crud împotriva Iranului

Tăcerea în fața agresiunii americano-israeliane va distruge ordinea juridică internațională și va pune în pericol pacea globală.
Ministrul energiei din Qatar avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu ar putea dărâma economiile lumii. Toţi exportatorii de energie din Golf ar putea opri producţia în câteva zile, ceea ce va dubla preţul barilului

Rusia redirecționează o parte din GNL-ul furnizat Europei către alte piețe

Companiile rusești vor redirecționa o parte din gazul natural lichefiat (GNL) furnizat în prezent piețelor europene către alte piețe, fără a aștepta intrarea în vigoare a interdicției de import. „În conformitate cu instrucțiunile președintelui, am abordat astăzi această problemă. Am discutat în detaliu situația actuală și posibilitățile de redirecționare a gazelor. S-a decis ca o […]
Orbán: Europa se pregătește pentru o economie de război, Ungaria trebuie să rămână pe drumul păcii
Potrivit lui Viktor Orbán, întrebarea cheie pentru continent este dacă Europa va rămâne o economie a păcii sau va trece la o economie de război, iar strategia Ungariei este să reziste acestei schimbări și să își protejeze propriul model economic, scrie Budapest Times.
La începutul discursului său, acesta a avertizat publicul că multe dintre scenariile economice discutate anterior în cadrul conferinței presupun condiții stabile care s-ar putea să nu se materializeze.
„Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán.
Pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, Orbán a susținut că liderii din Europa de Vest sunt din ce în ce mai concentrați pe creșterea cheltuielilor militare și pe pregătiri economice pentru război, mai degrabă decât pe strategii de dezvoltare.
Comisia Europeană, reacție rară la adresa lui Zelenski după declarațiile despre Viktor Orban: „Acest tip de limbaj nu este acceptabil”

Comisia Europeană l-a admonestat vineri pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru comentariile pe care Ungaria le-a interpretat ca o ameninţare la adresa prim-ministrului Viktor Orban, relatează Politico, conform News.ro. Zelenski a spus joi că va da adresa unei „anumite persoane” – înţelesă de toată lumea ca fiind Viktor Orbán – trupelor ucrainene pentru o discuţie …
Explicațiile Ungariei după ce a arestat cu trupele antitero angajați bancari ucraineni, în timpul unui transport de aur și valută

Ungaria a declarat vineri că a reținut șapte ucraineni care transportau aproximativ 82 de milioane de dolari în numerar și aur, sub suspiciunea de spălare de bani. Comentariile vin după ce Kievul a acuzat Budapesta că a luat ostatici angajați ai unei bănci, pe fondul unei dispute legate de livrările de petrol, transmite Reuters. Agenția …
Anunțul care schimbă totul între Washington și Caracas: Ambasada SUA s-a redeschis

Statele Unite și Venezuela au anunțat o colaborare strânsă pentru a asigura stabilitatea regională, a sprijini refacerea economiei și a facilita reconcilierea pe plan politic, conform unui comunicat oficial. Această reluare a legăturilor diplomatice formale reprezintă un moment cu o încărcătură simbolică majoră, după cum notează BBC, în contextul în care relațiile dintre cele două state s-au îmbunătățit după ce forțele americane l-au reținut pe președintele Nicolás Maduro în luna ianuarie, în urma unei operațiuni neașteptate.
Cascadorii râsului: Consulul din Dubai și purtătorul de cuvânt al MAE
„Nu aveţi a vă teme de absolut nimic. Bucuraţi-vă că sunteţi aici, bucuraţi-vă că sunteţi împreună. Ăsta e cel mai mare câştig. Şi întoarceţi-vă acasă cu amintiri plăcute, gândindu-vă că aţi avut şansa să fiţi aproape de un război dintr-o zonă foart
Tehnologia AI ar putea deveni un „asistent al judecătorului”
Întrebat dacă acesta consideră că Inteligența Artificială ar trebui sau nu să joace un rol mai important în Justiție, judecătorul CSM, Claudiu Drăgușin a precizat:
„Da, dar nu în zona de decizie și de analiza judecătorului. Eu mă ocup la Consiliul de partea de informatică, inclusiv de zona asta, și cel puțin atât timp cât o să am un cuvânt de spus. Nu o să fiu de acord cu intrarea inteligenței artificiale pe zona de analiză și decizie a judecătorului. Asta este ceea ce ne face judecători. Eu nu spun că aplicațiile de inteligență artificială nu o pot face”, a declarat Drăgușin.
Frica la români: nu de criză, ci de stat

În România, anxietatea colectivă nu vine doar din pericolele globale, ci din neîncrederea că statul știe să le gestioneze atunci când acestea ajung în viața de zi cu zi. Primăvara lui 2026 arată un lucru incomod: românii nu se tem de lume, ci de felul în care statul îi lasă singuri în fața ei. Românii…
Nu mai folosesc Word sau Docs – această aplicație de scriere open-source le întrece pe amândouă
Ani de zile, fluxul meu de lucru pentru scriere s-a învârtit în jurul Microsoft Word și Google Docs . Asta nu e surprinzător. În majoritatea mediilor profesionale, aceste două instrumente sunt implicite. Documentele sosesc ca fișiere DOCX, echipele colaborează în Google Docs și, mai devreme sau mai târziu, ajungi să folosești orice folosește restul biroului. Am făcut același lucru. Word se ocupa de cea mai mare parte a scrierii mele, în timp ce Docs se ocupa de lucrurile pe care le făceam atunci când ceva necesita partajare sau editare rapidă într-un browser.
Timișoara, în zodia șantierelor în 2026: 200 de milioane de euro pentru 8 mari proiecte

Municipalitatea apasă pedala de accelerație pentru modernizarea orașului. „Începe anul șantierelor”, este mesajul clar transmis cetățenilor, odată cu anunțarea unui pachet de opt proiecte strategice care vor intra în faza de execuție pe parcursul acestui an. O investiție record pentru mobilitate Suma alocată este impresionantă: 200 de milioane de euro vor fi injectate în lucrări […]
Ce facem astăzi, 7 martie 2026, în Timișoara?
Sâmbătă puteți merge la mai multe petreceri tematice, expoziții și proiecții.
















