Salariul unui profesor debutant sau al unui medic rezident pornește de pe la 4.500 de lei, aproximativ cât câștigă un chelner.
Da, poate că este adevărat. Numai că simpla așezare a celor trei salarii unul lângă altul nu spune întreaga poveste. Este una dintre acele comparații care par perfecte până când începi să te uiți la ceea ce se află în spatele cifrelor.
Profesorului i se spune „dom’ profesor”, medicului rezident i se spune „dom’ doctor”.
Chelnerului i se spune, în cel mai fericit caz, „șefu’”. Iar dacă întârzie două minute cu berea, s-ar putea să i se spună și altfel.
Prestigiul social nu ține loc de mâncare și nu plătește factura la gaz. Nu poți merge la supermarket, pune pe tejghea două kilograme de „dom’ doctor” și cere restul în „dom’ profesor”.
Dar nici nu putem pretinde că statutul social, condițiile de muncă și perspectivele profesionale nu au nicio valoare. Au.
Nu suficientă pentru a justifica orice salariu, dar au.
Mai există apoi timpul de lucru și natura muncii. Chelnerul poate alerga zece sau douăsprezece ore pe zi printre mese, cu farfurii fierbinți în mâini, într-un zgomot continuu, suportând oameni care cred că, pentru prețul unei beri, au cumpărat nu numai berea, ci și dreptul de a se purta ca niște mici împărați romani.
Unuia nu-i place mâncarea. Altul spune că berea nu este suficient de rece. Al treilea s-a așezat de cinci secunde și deja privește indignat spre bar, convins că personalul restaurantului complotează împotriva lui. Iar chelnerul trebuie să zâmbească, pentru că din bacșișul acestor oameni își completează adesea venitul.
Munca profesorului și cea a medicului sunt, desigur, grele în alt fel.
Profesorul lucrează cu treizeci de copii și, indirect, cu șaizeci de părinți, fiecare convins că propriul copil este un mic Einstein neînțeles de sistem. Medicul rezident face gărzi, ia decizii care pot afecta sănătatea unor oameni și lucrează într-un sistem în care oboseala este prezentată adesea drept metodă de formare profesională. Nu sunt meserii ușoare. Sunt doar grele în moduri diferite.
Dar există o diferență importantă, pe care asemenea comparații o ascund.
Profesorul debutant și medicul rezident sunt, prin definiție, la începutul carierei. Sunt oameni care încă învață meseria, acumulează experiență și nu au ajuns la capacitatea profesională maximă. Salariul lor de început este prima treaptă a unei scări. Peste un an, peste cinci sau peste zece ani, în mod normal vor câștiga mai mult, vor avea grade profesionale, sporuri, vechime și posibilitatea de a avansa.
Chelnerul cu care sunt comparați s-ar putea să nu fie deloc debutant. Poate că lucrează de cinci, zece sau cincisprezece ani, cunoaște meseria perfect, vorbește două limbi străine, ține minte comenzile unei mese întregi și știe să calmeze un client beat fără să transforme restaurantul într-o secție de poliție.
Cu toate acestea, salariul lui poate rămâne aproximativ același. Pentru el, cei 4.500 de lei s-ar putea să nu fie prima treaptă, ci aproape capătul scării.
De aceea problema nu este că un profesor debutant sau un rezident câștigă „doar cât un chelner”.
Formularea aceasta conține și o doză serioasă de dispreț social, ca și cum munca celui care ne aduce mâncarea ar fi ceva rușinos, destinat unor oameni care merită în mod natural mai puțin.
Întrebarea corectă este alta: sunt plătiți decent profesorul, medicul și chelnerul în raport cu munca, responsabilitatea, programul și costul vieții?
Răspunsul poate fi foarte bine că niciunul nu este plătit suficient.
Dar, în timp ce profesorul și medicul au măcar perspectiva unei cariere și primesc, chiar dacă uneori doar formal, o anumită recunoaștere socială, chelnerului îi rămân oboseala, picioarele umflate și privilegiul de a i se spune „șefu’” de către un client care lasă pe masă un leu bacșiș și pleacă mulțumit că a sprijinit economia națională.
***
Instrumentul de AI „suprauman” care detectează în mai puțin de două secunde unele dintre cele mai grave afecțiuni la nivel global
Tehnologia, antrenată pe baza a milioane de EKG-uri de rutină, ar putea accelera trimiterea pacienților cu risc ridicat către tratament. Medicii au dezvoltat un instrument de inteligență artificială (AI) „suprauman” care poate detecta bolile cardiace în mai puțin de două secunde. Această tehnologie revoluționară a fost antrenată pe baza datelor a milioane de pacienți și …
ULTIMA ORĂ Romgaz a preluat combinatul Azomureș.
Compania de stat Romgaz, controlată de Ministerul Energiei, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de energie electrică, a anunțat finalizarea tranzacției de achiziție a activelor de de producție ale combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș, precum și preluarea contractelor și transferul salariaților necesari activității preluate.
Financial Times pune la colţ România: ”Societatea românească percepe vechile elite politice nu doar ca fiind din ce în ce mai nedemocratice, ci şi profund iresponsabile.
Ce scrie FT despre criza politică din România: România riscă să piardă fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro, după ce cea mai recentă criză politică a blocat adoptarea legilor cerute de Bruxelles pentru reformarea salarizării din sectorul public şi a companiilor de stat care înregistrează pierderi
Năsui la Chișinău, tatăl, Moldova capturată și celebra afacerea Motorola
S-a vorbit mult în ultimele zile despre numirea lui Claudiu Năsui în funcția de ministru al Economiei. Mai puțin s-a știut însă despre legătura mai veche a familiei sale cu Republica Moldova. Noul ministru este fiul lui Dorel Năsui, om de afaceri stabilit în SUA, care a fost timp de aproximativ zece ani consul onorific […]
Ministrul Finanțelor anunță la cât au ajuns cheltuielile cu dobânzile: Una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, una dintre „facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”, iar corecția bugetară trebuie continuată pentru reducerea presiunii asupra costurilor de finanțare.
România intră în dezinflație.
În statistici, România începe să arate mai bine: inflația coboară, deficitul bugetar se reduce, BNR vorbește despre o posibilă revenire a economiei. Dacă privești doar indicatorii, pare că ce e mai greu a trecut. Și totuși, pentru mulți oameni, senzația este exact opusă. La supermarket, bonul rămâne mare.
Poliția își cumpără sute de mașini
Inspectoratul General al Poliției Române anunță pe SEAP o licitație în vederea achiziționării a până la 736 de autovehicule pentru munca operativă, în valoare totală estimată de 100.181.152 lei
Spectaculoasa răpire a lui Sorin Grindeanu, înfăptuită de Lucian Pahonțu în 2017, în timpul OUG 13
Combinația lui Nicușor cu Grindeanu e amenajată de șeful SPP. Se vede perfect sincronizarea lor politică – atît în moțiunea anti-Bolojan, cît și în decedatele guverne Veștea și Tomac. Ceea ce se vede mai puțin e tradiția de codoș a generalului. Dar o privire aruncată în trecut poate clarifica aspectul.
Legătura lui Grindeanu cu Pahonțu e veche. În ianuarie 2017, Pahonțu era deja de 11 ani și ceva șeful SPP. Grindeanu abia fusese numit premier și simțea încă pe una din buci palma de încurajare pe care Dragnea i-a tras-o, împingîndu-l spre prima ședință de guvern. Numirea lui atunci în fruntea guvernului rămîne un mister din umbra Pădurii, căci o duzină de alți pesediști cu greutate aveau precădere la job.
Clotilde, un an de închisoare
Judecătoria Sectorului 1 București a decis luni condamnarea la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, a fostei primărițe a Sectorului 1, Clotilde Armand. Decizia nu e definitivă. Instanța i-a impus obligația de a respecta un termen de supraveghere timp de doi ani și a dispus confiscarea sumei de 18.720 de lei, obținută în […]
Un profesor debutant şi un medic rezident pornesc cu salarii de bază de circa 4.
După luni de negocieri şi în ciuda faptului că România a ratat jalonul din PNRR privind reforma salarizării bugetarilor, Ministerul Muncii a publicat la finalul săptămânii trecute forma pe care o consideră finală a noii legi a salarizării unitare.
Angajații reintroduc manual datele din reclamațiile online, risc cibernetic ridicat.
ETA2U a depus singura ofertă în cadrul unei licitații organizate de Consiliul Național de Combatere a Discriminării (CNCD) pentru achiziționarea unui sistem IT care va digitaliza serviciile publice de combatere a discriminării.
Ce facem astăzi, 1 septembrie 2026, în Timișoara?
Marți, 1 septembrie, puteți merge la cumpărături la Iulius Town, la o plimbare pe Bega sau să vizitați expoziții.
