Ciolacu are dreptate: România nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite.
Nu este o competiție în care trebuie să ne declarăm loialitatea absolută față de una dintre tabere, ci o relație de colaborare și pragmatism economic. Trebuie să facem afaceri atât cu Europa, cât și cu America, și cu China, India și alte țări, menținându-ne echilibrul strategic.
Nu e nevoie să exagerăm cu lingușiri inutile, dar nici să ne lansăm în conflicte sterile, mai ales că avem un nemaipomenit talent să-i mușcăm de cur pe toți și după aceea ne mirăm că nu ne bagă nimeni în seamă.
De aceea avem diplomați – rolul lor este tocmai să gestioneze aceste relații astfel încât să avem de câștigat, nu de pierdut.
Europa, la rândul ei, are probleme serioase de rezolvat. E clar că, pe termen lung, va trebui să-și construiască o armată proprie, capabilă să-i asigure securitatea fără a depinde complet de NATO sau de voința Washingtonului. Însă pentru asta e nevoie de bani, iar în momentul de față acești bani lipsesc. Așadar, până să viseze la o forță militară proprie, Europa ar trebui mai întâi să-și pună ordine în economie, să nu mai toace resursele pe războaie care nu-i aduc beneficii și, mai ales, să scape de conducerea actuală.
Pentru că adevărata problemă a Europei nu este doar lipsa banilor sau dependența militară de SUA, ci tipul de lideri care o guvernează.
Oligarhia birocratică de la Bruxelles, formată din „walkiriile” progresiste și dogmatice care domină scena politică, a demonstrat că este mai preocupată de ideologie decât de realitate.
Europa are nevoie de lideri cu adevărat inteligenți, capabili să ia decizii pragmatice și să pună interesele economice și strategice ale continentului mai presus de agendele utopice.
Dacă acest lucru nu se schimbă, Europa riscă să devină o putere de mâna a doua, incapabilă să-și mai decidă singură viitorul.
*
Despre afirmațiile lui Lucian Mîndruță nu pot spune decât ceea ce am repetat de nenumărate ori: lumea s-a schimbat, iar motivele pentru care oamenii făceau mulți copii în trecut nu mai sunt valabile astăzi.
Odinioară, familiile numeroase erau o necesitate, nu un moft sau o virtute patriotică. Mortalitatea infantilă ridicată îi obliga pe părinți să aibă mai mulți copii, în speranța că măcar o parte dintre ei vor supraviețui și vor duce mai departe numele familiei. Era o realitate dură, dictată de lipsa medicinei moderne și a condițiilor de trai decente. Pe de altă parte, regimurile politice de odinioară, fie că vorbim de monarhii sau de regimuri totalitare, au încurajat natalitatea excesivă dintr-un calcul rece: mai mulți oameni însemnau mai multă forță de muncă și mai mulți soldați pentru armată. Însă acele vremuri au trecut.
Astăzi, nu doar că nu mai avem nevoie de familii numeroase pentru supraviețuire, dar suprapopularea poate deveni o problemă reală.
Nu suntem mai fericiți dacă suntem mai mulți, dimpotrivă.
Resursele sunt finite, iar aglomerarea, competiția pentru locuri de muncă, poluarea și criza locuințelor nu fac decât să accentueze stresul și nemulțumirea generală.
Calitatea vieții nu crește odată cu numărul populației, ci odată cu nivelul de educație, accesul la sănătate, infrastructura bine pusă la punct și echilibrul dintre resurse și nevoi.
Nostalgia după vremurile în care se făceau copii „pentru țară și rege” este nu doar anacronică, ci și lipsită de logică în contextul actual.
Nu cantitatea, ci calitatea vieții este ceea ce ar trebui să ne preocupe.
*
Înclin să-i dau dreptate și lui Elon Musk.
Înțeleg că oamenii care lucrează în birouri, milioanele de cercetători și alte categorii profesionale au responsabilități personale: copii de crescut, rate la casă sau mașină, griji de zi cu zi. Dar, la urma urmei, acestea sunt problemele lor personale, nu ale întregii societăți. Statul și economia nu pot funcționa pe principiul subvenționării continue a unor oameni care, în multe cazuri, nu doar că nu produc nimic util, dar uneori chiar complică inutil lucrurile.
Gândindu-ne la sectoare precum agricultura sau cercetarea, vedem exemple clare de astfel de ineficiențe.
Avem „producători agricoli” care, în loc să cultive efectiv ceva, cumpără roșii de la Piața de Gross și le revând în piețe ca și cum ar fi produse locale, după care mai încasează și o mulțime de subvenții. Avem birocrați care în acest moment, o mare parte dintre ei, ar putea fi înlocuiți de mașini.
Există cercetători care își consumă timpul și resursele pentru a descoperi metode de „extragere a luminii soarelui din castraveți” sau pentru a studia istoria unui colț obscur al lumii, fără ca aceste eforturi să aibă vreodată un impact real asupra progresului umanității.
Îi găsiți chiar și aici, la noi în oraș.
Gândiți-vă numai la parlamentari, o mulțime de oameni care sunt plătiți zilnic cu sume imense, mai este plătit și aparatul de sprijin al acestora, pentru a face legi.
Dar nu este neapărat nevoie ca legile să fie rescrise în permanență, necesar este să avem niște legi făcute ca lumea și să le lăsăm dracului așa, nu să le tot schimbăm, sau să facem legi acolo unde nu este nevoie de ele.
Pentru că o reglementare care nu rezolvă cu adevărat o problemă devine ea însăși o problemă.
Din acest punct de vedere mult mai eficientă era organizarea din epoca împușcată, exista un corp de specialiști bine pregătiți care scriau niște legi, după care, periodic, se întrunea Marea Adunare Națională să le discute și să le aprobe.
Dar cei din Marea Adunare Națională nu mergeau zilnic acolo, nu erau plătiți în permanență, erau convocați la câteva luni timp de câteva zile, după care se întorceau acasă să-și facă treaba.
Să nu se înțeleagă că sunt nostalgic după acea vreme, știu că ăia din Marea Adunare Națională erau doar o fațadă, dar poate că un sistem în care să existe un corp de experți independenți care să analizeze impactul legilor existente și să propună îmbunătățiri doar acolo unde este absolut necesar, ar putea duce la un sistem mai eficient și mai puțin costisitor.
De aceea, este esențial să facem o distincție clară între cei care produc ceva cu adevărat valoros pentru societate și cei care doar consumă resurse fără un rezultat concret.
Cei din a doua categorie ar trebui îndrumați spre recalificare în domenii mai utile sau, dacă nu există o astfel de posibilitate, poate ar fi chiar mai eficient din punct de vedere economic să li se asigure un venit minim fără să facă nimic, decât să fie plătiți regește pentru a umple biblioteci cu lucrări pe care nimeni nu le va citi vreodată, să facă legi care se bat cap în cap, să încurce lumea cu tot felul de piedici birocratice sau pur și simplu să fure.
***
Consiliul de Securitate al ONU adoptă o rezoluţie a SUA, care cere o pace rapidă în Ucraina fără să evoce integritatea teritorială ucraineană, cu susţinerea Rusiei
Oficiali americani şi ruşi se întâlnesc marţi la Riad într-o ”reuniune de urmărire”, la o săptămână de la negocierile purtate de Rubio şi Lavrov
Oficiali americani şi ruşi urmează să se întâlnească marţi, la Riad, într-o ”reuniune de urmărire”, la o săptămână de la o întâlnire între şefii diplomaţiilor celor două ţări, Marco Rubio şi Serghei Lavrov, declară luni o sursă diplomatică AFP.
Trump spune că este în „discuții serioase” cu Putin și negociază acorduri economice „majore”: „Acest război brutal și sălbatic se va încheia”
Președintele SUA Donald Trump a salutat „discuțiile solide” cu omologul său rus Vladimir Putin cu privire la soluționarea războiului în Ucraina.
Putin, dispus la concesii? Vrea o Ucraină prietenoasă, nu o „trambulină pentru atacuri împotriva Rusiei”
Rusia nu se opune menținerii statalității ucrainene, însă Ucraina nu ar trebui să fie utilizată ca o platformă ostilă, a afirmat președintele rus Vladimir Putin într-un interviu realizat din biroul său de la Kremlin, în timp ce la Casa Albă, Emmanuel Macron și Donald Trump susțineau o conferință de presă.
Putin va accepta trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, îl asigură Trump pe Macron la Casa Albă.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a întâlnit cu omologul său american, luni, la Casa Albă, și a încercat să construiască un pod peste adevărata prăpastie care s-a deschis între Donald Trump și europeni în ceea ce…
Trump refuză să îl numească pe Putin „dictator”
Preşedintele american Donald Trump a evitat să îl caracterizeze pe liderul rus Vladimir Putin drept „dictator” în timpul unei întâlniri cu preşedintele francez Emmanuel Macron desfăşurată în Biroul Oval de la Casa Albă.
Elon Musk le cere angajaților federali să trimită un e-mail cu 5 realizări la job în ultima săptămână, altfel vor fi daţi afară
Elon Musk a anunţat sâmbătă că funcţionarii federali vor trebui să dea socoteală pentru activitatea lor recentă sau riscă să îşi piardă locul de muncă, în contextul în care preşedintele american i-a cerut anterior consilierului său apropiat să fie „mai agresiv” în reducerea cheltuielilor publice, relatează AFP.
Zelenski începe să-și piardă sprijinul în Parlamentul Ucrainei.
O rezoluție care reafirmă legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a reușit să obțină suficient sprijin pentru a fi adoptată luni în Rada Supremă, parlamentul ucrainean, informează dpa.
Liderii UE se tem de un acord secret SUA – Rusia.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a convocat partidele parlamentare la consultări, la Palatul Cotroceni. Vrea să discute poziţia României la Consiliul European dedicat Ucrainei, de săptămâna viitoare. Politicienii europeni se tem de un acord ruso-american în detrimentul Kievului, în care Europa nu va avea niciun cuvânt de spus. În semn de sprijin, 13 lideri occidentali au fost la Kiev astăzi, când se împlinesc trei ani de la invadarea Ucrainei şi au promis un important ajutor militar.
Ciolacu: Nu trebuie să alegem între UE şi SUA.
Premierul Marcel Ciolacu consideră că România nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană şi SUA şi a explicat că acest lucru ar fi o greşeală imensă de abordare. El a adăugat că ţara noastră nu se poate dezvolta fără Uniunea Europeană şi fără fondurile europene şi că nu putem vorbi de securitatea României fără apartenenţa la NATO şi fără parteneriatul strategic cu SUA.
Analistul Dan Dungaciu: Ce trebuie să facă România
În contextul ‘competiției marilor puteri’, Ucraina este doar un dosar printre cele pe care Donald Trump trebuie să le rezolve pașnic, afirmă profesorul universitar Dan Dungaciu. El subliniază că România trebuie să iasă urgent din sfera de influență a propriei ‘incompetențe’ și ‘indecizii’ strategice.
Datorii nesustenabile și prosperitate îndoielnică
Pentru România, modelul de creștere bazat pe datorii reprezintă o iluzie periculoasă ce poate duce la prăbușirea economică. Asta pentru că beneficiile aparente imediate se obțin prin suprapunere forțată peste o fragilitate structurală și peste un periculos complex de deficite: deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de investiții, deficit de forță de muncă, deficit de productivitate, deficit de absorbție a fondurilor nerambursabile, deficit de strategie economică, deficit de încredere în instituțiile statului și în politicile publice etc.
Lucian Mîndruță: Protecția socială a permis unor oameni, care alminteri n-ar fi făcut atît de mulți copii, să facă mult mai mulți copii decît ar fi trebuit
DNA a declanşat cele mai ample percheziţii din ultimii ani în Portul Constanţa.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a efectuat, în această dimineaţă, 41 de percheziții în Portul Constanța şi alte locaţii, au transmis surse judiciare pentru MEDIAFAX.
Marian Nazat: Să fie oare pace?
Cinci tone de gunoaie, ridicate dintre blocuri.
Zona Musicescu – Hărniciei – Mureș rămâne în continuare în atenția primăriei pentru amenajarea de spații verzi, dar și parcări. Astfel, au fost ridicate cinci tone de deșeuri de pe două hectare. Primăria Timișoara continuă programul de transformare a spațiilor verzi dintre blocuri din zone neglijate în locuri sigure și curate pentru comunitate. ”Este un…
Ce facem astăzi, 25 februarie 2025, în Timișoara?
Marți, 25 februarie, puteți participa la o serie de acțiuni performative sau să mergeți la expoziții. Continuă Harababura Fair la Centrul de Proiecte.
