Uniunea Europeană chiar trebuie schimbată, așa cum spune Orban?
Părerea mea este că da, a venit vremea ca Uniunea Europeană să devină ceea ce a fost proiectată inițial să fie, nu ceea ce a devenit.
Adică o țară mare și frumoasă a tuturor europenilor, cu propriile legi, cu o armată proprie, cu interese comune.
Nu al 51-lea stat al SUA, nu al 6-lea ochi al monstrului cu 5 ochi.
Cultura este la pământ în România.
Eu cred că de fapt nu a fost niciodată altfel.
Și mai cred că percepția poate fi deformată, pentru că lumea se cam schimbă.
În privință cărților este adevărat, majoritatea românilor preferă mai nou varianta „video”, pentru că acolo poți afla ce este cu Mizerabilii în 90 de minute și nu trebuie să citești 1500 de pagini. Și îi și vezi pe Jan Valjean, Gavroche, Cosette și pe Thenardier cum arată la față, pe când în cazul cărții trebuie să îți soliciți creierul pentru a-ți imagina personajele.
Ei, fanii clipurilor video și ai filmelor, pentru că nu au citit la viață lor, nu au cum să înțeleagă toate subtilitățile din carte, amănuntele acelea mititele care fac ca niciodată un film de 90 de minute să nu poată fi comparat cu o carte.
Dar eu am cunoscut și înainte de revoluție persoane care se lăudau că nu au citit nici o carte în viață lor, sau persoane care afirmau cu mândrie că ei muncesc și nu au timp de prostii cum ar fi cititul cărților. Totuși cred că pe atunci românii stăteau mai bine cu cititul.
Pe de altă parte, muzeele, sălile de teatru, operă sau cinema, încep să aparțină trecutului.
Dacă vrei să asculți ceva, este mult mai eficient să-ți faci o cafea, să-ți pui căștile pe urechi și să asculți ce e de ascultat.
Nu mai trebuie să te îmbraci frumos, nu mai trebuie să pleci de acasă, nu trebuie să te încadrezi într-un program la care acel spectacol are loc, iar calitatea audiției este infinit superioară celei dintr-o sală oarecare.
Probabil că numărul celor care ascultă muzică clasică este același ca și cel din urmă cu 40 de ani, doar că cei de acum o fac în alte condiții.
Și la fel se întâmplă și cu piața de carte.
Dacă doriți să citiți o carte, în varianta clasică, trebuie să mergeți într-o librărie, să alegeți una sau două din miile de cărți existente acolo, poate nu aveți timp sau chef să ieșiți astăzi în oraș, mai se pune și problema banilor.
Alternativa ar fi să intrați pe internet, pe un site specializat, dați un click și aveți cartea pe care o citiți comod pe o tabletă, pe telefon sau pe displayul calculatorului. Sau, așa cum fac eu, pe toate trei, în funcție de locul în care mă aflu la un moment dat.
Și tot legat de obiceiurile din trecut fată de cele din prezent:
Cineva, într-un articol, îl acuză pe Fritz că nu face stadioane.
Eu cred că și cu stadioanele se întâmplă ca și cu sălile de cinema și cu teatrele: Stadioane se mai fac, pentru că la un stadion sunt mulți bani de sifonat, dar acestea aparțin trecutului.
Dar asta nu înseamnă că oamenilor nu le mai place sportul. Numai că pe de o parte sportul a devenit cu totul altceva decât era în trecut, nu ne mai uităm la 22 de indivizi care aleargă cu pulpele transpirate (mi-a plăcut această imagine care poate pentru amatorii de meciuri are chiar în subconștient o semnificație erotică, din păcate nu este a mea ci a lui Dan Alexe) după o minge în timp ce noi în tribune urlăm, bem bere și spargem semințe, ci alergăm chiar noi în parcuri sau în jurul stadionului.
Ia să mergeți după-amiaza, mai ales în weekend, când nu e ploaie, la stadionul 1 Mai, o să vedeți câtă lume face sport acolo, și mici și mari, unii aleargă, alții pedalează, alții se dau cu patinele curotile, i-am văzut chiar pe unii care jucau criket acolo.
În stadion ce să vezi? Mai mulți jandarmi decât jucători și public și pe unii care urmă „muie Timișoara”. Sau pe alții care se numesc „COMMANDO VIOLA ULTRA CURVA SUD”. Nici măcar simțul ridicolului nu-l mai avem, eu când am văzut prima oară chestia asta era să mă piș pe mine de râs. După care m-am întrebat cum de autoritățile permit să se scrie așa ceva într-un spațiu public.
Într-o lume modernă fotbalul este urmărit altfel, la fel ca și în cazul filmelor sau al spectacolelor de operă stai într-un fotoliu comod, eventual împreună cu un prieten pasionat de fotbal, berea, dacă tot trebuie să bei bere, este scoasă din frigider pe măsură ce se consumă, dacă vrei să analizezi o fază poți să o redai încă odată, sau de încă 10 ori, până te lămurești.
Revenind la Fritz, păi Fritz a fost ales exact pentru că a promis că va planta copaci, nu pentru stadioane, nici pentru parcări. Și copacii ăia sunt importanți, mai importanți decât stadioanele, că dacă nu avem copaci nu o să mai mergem la stadion ci o să stăm la coadă la Oncomed să ne pună ăia perfuzii cu citostatice.
Stadioane au promis că fac ceilalți, ăia care sunt la guvernare, avem chiar și desene cu stadionul promis de ei, spuneau că banii au și pornit spre Timișoara.
Și hărnicia poate fi un viciu, spune Pleșu.
Cred că are dreptate.
Noi am fost dresați să ne simțim vinovați dacă nu facem ceva, când nu mergem la serviciu, în weekend de exemplu, avem un fel de mustrări de conștiință așa că ne apucăm să mai găurim un perete sau să batem niște cuie undeva, sau să tundem iarba aia din grădină până o ia dracu de iarbă.
Ceea ce nu înțelegem este că nu trăim pentru a munci, ci muncim pentru că altfel nu putem să ne asigurăm existența.
Înțelepciune ar însemna să muncim exact cât avem nevoie pentru a ne asigura existența, după care să citim o carte, sau să ascultăm muzică, sau să ne uităm la un film, adică să lenevim.
Și cred că noi românii avem înțelepciunea asta ascunsă undeva în codul genetic. Amintiți-vă de amploaiații ăia din cărțile lui Caragiale, mai ieșeau la prânz la un mizilic, mai la o halbă de bere, o țuiculiță înainte de masă…
Oamenii ăia erau mult mai înțelepți decât cei de acum care stau până mor acolo în birou sau unde sunt bătându-și capul cu tot felul de rapoarte sau alte lucruri care oricum nu interesează pe nimeni, numai pentru a primi un bănuț în plus, pe care-l vor risipi pe un concediu scump din care se vor alege cu exact atât ca și cel care-și face concediul cu cortul pe Muntele Mic, sau pe un telefon scump care face exact ce face și unul ieftin.
***
Sistemul Starship a ajuns mult mai departe decât prima încercare din aprilie, dar în cele din urmă zborul s-a încheiat cu o altă explozie.
Racheta și nava spațială s-au ridicat în siguranță de pe suport. Apoi, propulsorul Super Heavy și nava spațială Starship s-au decuplat la două minute și jumătate de zbor, metodă inedită numită “hot staging”, pe care compania o considera “cea mai riscantă parte a zborului”. Deși în această fază propulsorul a explodat, nava a continuat să prindă altitudine. După aproximativ nouă minute de la decolare, SpaceX a pierdut semnalul video cu Starship și, ulterior, la 11 minute și jumătate de la lansare, nu a mai putut stabili semnalul cu racheta. Compania a confirmat în fluxul său live că a fost forțată să declanșeze funcția de autodistrugere a Starship pentru ca aceasta să nu se abată de la curs.
Vladimir Putin susține că Rusia „nu are niciun conflict cu societatea europeană”
Rusia îşi menţine deschisă fereastra spre Europa în pofida „vremurilor dificile”, susține preşedintele rus Vladimir Putin.
Ungaria trebuie să schimbe UE, nu să o părăsească, afirmă premierul Viktor Orbán
Ungaria trebuie să spună nu actualului model de Europă construit la Bruxelles, a declarat premierul Viktor Orbán la un congres al partidului Fidesz desfăşurat sâmbătă, adăugând că Uniunea Europeană trebuie să fie mai degrabă schimbată decât părăsită. Orbán a reiterat opoziţia guvernului său faţă de începerea convorbirilor de aderare cu Ucraina.
Tinerii șoferi trebuie să aibă o anumită vârstă pentru a obține permisul de conducere, însă este mai puțin clar când ar trebui cei mai în vârstă să renunțe la volan.
Cum am plătit taxa de protecție în avans pe 10 ani
Probabil că ar fi mult mai onest din partea partenerilor noștri strategici să ne spună foarte direct: vreți să rămâneți în NATO? Ok, vă costă 3 miliarde de dolari pe an, cotizație de membru. Iar taxa de protecție se va actualiza cu rata inflației din SUA.
Ce depășește 3 miliarde se cheamă furt. Tâlhărie. Jaf la drumul mare.
Este exact ceea ce ni s-a întâmplat după izbucnirea războiului din Ucraina. Sub pretextul ”Vin rușii peste noi!”, statul român a fost presat de Ambasada SUA să cumpere la foc automat armament și muniție de zeci de miliarde de dolari. Mult peste ceea ce am avea nevoie. Și, mai ales, inutil în cazul unui conflict catastrofal NATO-Rusia.
România pierde în fiecare an cel puțin 300 de mii de persoane, iar migrația externă rămâne în continuare principalul motiv pentru care populația țării noastre este tot mai puțină. Până la finalul acestui deceniu vom fi mai puțin de 18 milioane, iar până în 2050 vom mai pierde încă 3 milioane de persoane, iar asta va pune presiune pe piața muncii și automat pe sistemul de pensii. Forța de muncă străină adusă din țările asiatice nu este o soluție, deoarece această piață nu este o sursă și pentru angajați calificați.
„În ultimele 2 decenii numărul românilor care au părăsit țara a crescut cu 30%. Recordul a fost în 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, iar granițele țării s-au deschis, fără restricții, pentru peste jumătate de milion de români care au plecat peste hotare. Anul trecut, au emigrat peste 200 de mii de conaționali, cei mai mulți cu vârste între 30 și 34 de ani, iar Spania a fost una dintre destinațiile preferate”
Doar jumătate dintre români (51,4%) afirmă că au citit cărţi în ultimele 6 luni, relevă datele unui Sondaj realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. În acelaşi interval, peste jumătate dintre cei chestionaţi spun că nu au vizitat un monument istoric, peste două treimi nu au mers la muzeu sau la o expoziţie şi mai mult de trei sferturi spun că nu au fost la un spectacol de teatru, de operă sau la un concert de muzică clasică.
Andrei Pleșu despre poporul român: „Lenea e un viciu, dar și hărnicia poate fi un viciu”
Evenimentul „O conversație despre 30 de ani de România”, organizat de Asociația Rethink România, la Institutul Francez din București, i-a adus fașă în față pe filosoful Andrei Pleșu și psihologul Daniel David, care au discutat despre trăsăturile poporului român.
Istoria medievală și modernă timpurie a Clujului nu este ușor de descifrat. Spre deosebire de Sibiu, unde mai există un număr semnificativ de case medievale renascentiste, care amintesc de vremurile pre-habsburgice, urbanismul modern a lăsat o amprentă serioasă la Cluj moștenirea arhitecturală a orașului medieval și renascentist fiind încet-încet ștearsă în secolul al XIX-lea. Urmele orașului de acum o jumătate de mileniu constau în mărturii ascuse vederii în câteva pivnițe, portaluri refolosite în restaurante sau cafenele din centrul orașului, mai puțin de jumătate de kilometru de ziduri, precum și urme ale unor case din perioada Renașterii târzii, care se ascund în spatele fațadelor baroce, clasiciste, eclectice și Art Nouveau.
Cristian Tudor Popescu lansează o opinie în privința apartenenței punctând că din îngâmfarea naturală, genetică a ființei umane inși de cea mai joasă calitate omenească, plini de bani, care nu se mulțumesc cu asta își caută ascendențe nobile, ieșite din comun.
Asasinatele comise în 1947 la granița României. Oameni nevinovați, împușcați de grăniceri
O serie de asasinate ce au avut loc în perioada august – septembrie 1947, la granița de vest a României, nu au o explicație certă nici după 75 de ani. Circa 100 de români au murit atunci de gloanțele grănicerilor.
Tramvaiele vor mai circula pe lina 6 până duminică, 19 noiembrie 2023, inclusiv. Începând de luni, 20 noiembrie, legătura între Piața Nicolae Bălcescu și strada […]
În timp ce timişorenii aşteaptă de mult timp să fie gata Mica Polivalentă, care e în construcție de numai puțin de 13 ani, Universitatea Politehnica s-a apucat să ridice o arenă de mai mici dimensiuni
Primarul Timișoarei mai bine plantează copaci, decât să facă stadion
Primarul Timișoarei mai bine plantează copaci, decât să facă stadion. Dominic Fritz se laudă pe facebook că plantează 2600 de pomi în zona Stadionului Dan Păltinișanu. La dărâmarea stadionului vedem câți rămân!?
Campanie, nu administrație!
Timișoara este martora unui scandal intensificat în urma declarațiilor primarului Dominic Fritz, care a fost acuzat că pune mai mult accent pe plantarea de copaci decât pe dezvoltarea infrastructurii sportive. Într-o postare pe Facebook, edilul se laudă cu plantarea a 2600 de pomi în zona Stadionului Dan Păltinișanu, dar criticii întreabă câți vor rămâne după demolarea stadionului.
Această abordare a stârnit nemulțumirea locuitorilor și a susținătorilor sportului, care consideră că primarul ar trebui să se concentreze pe proiecte care aduc beneficii imediate comunității, precum construirea și modernizarea infrastructurii sportive.
STPT dă în clocot. Angajații, lăsați fără salarii, directorul, cu 20.000 de lei în mână
Directorul general primește, conform contractului pe 4 ani semnat în luna martie, 20.000 de lei în mână (34.188 lei brut), în timp ce directorul adjunct ia 21.368 lei brut (12.500 lei, cel net). În plus, dacă va îndeplini indicatorii de performanță, directorul general va mai încasa o dată pe an trei indemnizații fixe lunare, adică încă 60.000 de lei net.
Și membrii Consiliului de Administrație de la STPT iau bani frumosi: 7.692 lei brut (4.500 lei, net) pentru o singură ședință, în timp ce președintele CA ia 8.547 lei (5.000 lei, în mână).
