Exact acesta este pasul care trebuia făcut.
În loc să fim ancorați în fața unor ecrane de diverse dimensiuni, fie ele monitoare de birou, tablete sau telefoane, a venit momentul să avem ecranul direct cu noi. Nu orice ecran, ci unul imersiv, cu o diagonală virtuală de 120″, susținut de inteligență artificială și realitate augmentată.
Gândiți-vă cum ar fi să mergeți pe stradă și, în fața voastră, să aveți un ecran transparent de peste 3 metri pe care să vedeți instant informații relevante despre locurile prin care treceți—istoricul clădirilor, recomandări personalizate, trasee alternative. Mai mult, toate notificările, mesajele și datele personale ar fi accesibile fără să fie nevoie să scoateți telefonul din buzunar. E ca și cum realitatea însăși ar deveni interactivă, adaptată în timp real la nevoile fiecăruia.
Privind în urmă, îmi amintesc primele mele experiențe cu monitoarele monocrome de 12″, apoi de 14″, urmate de revoluțiile CGA, EGA, VGA. Diagonala a crescut treptat, iar acum folosesc două monitoare de 24″, ceea ce părea un vis cândva. Dar chiar și acestea încep să pară niște relicve ale trecutului.
Sper să apuc momentul în care să le demontez definitiv și să le înlocuiesc cu ochelarii chinezești de realitate augmentată. Pentru că viitorul nu mai stă pe un birou sau într-un buzunar—viitorul e chiar în fața ochilor noștri.
*
Discuția despre folosirea cărților piratate pentru antrenarea inteligenței artificiale nu este nouă. Marile companii IT descarcă și analizează cărți și ziare de pe internet pentru a îmbunătăți atât motoarele de căutare, cât și modelele de AI.
Practic, exact ceea ce fac și mulți oameni obișnuiți, ceea ce fac eu zilnic: vizitează diverse site-uri unde se găsesc cărți, descarcă ce îi interesează și își îmbogățesc cunoștințele.
Întrebarea centrală este dacă acest lucru este moral sau nu.
Dacă privim problema dintr-o perspectivă strict juridică, răspunsul este evident: drepturile de autor trebuie respectate. Dar dacă ne uităm la implicațiile mai largi, lucrurile nu mai sunt atât de simple.
Să ne imaginăm că cineva fură o pâine pentru a o împărți celor flămânzi. Este un act ilegal? Da. Este un act imoral?
Depinde de perspectivă. Dacă acea pâine ajută pe cineva să supraviețuiască, atunci furtul poate fi justificat moral.
În mod similar, AI-urile care „fură” cărți nu fac acest lucru din lăcomie, ci pentru a învăța, pentru a putea furniza cunoștințe utilizatorilor care poate nu și-ar fi permis acele cărți.
În plus, inteligențele artificiale nu consumă resurse fizice.
O carte rămâne disponibilă oricui, indiferent dacă a fost „citită” de un AI sau nu. În esență, informația nu este epuizată și, dimpotrivă, devine mai accesibilă, mai organizată și mai ușor de găsit.
Mai mult decât atât, ne justificăm moral investițiile în educație sub pretextul că, pe termen lung, elevii și studenții formați pe banii publici vor aduce beneficii întregii societăți.
De ce nu am extinde această logică și la AI?
Dacă suntem dispuși să finanțăm burse, laboratoare și instituții de învățământ, de ce nu am oferi și acces liber la cărți acestor sisteme care, inevitabil, ne vor influența viața în bine?
Inteligențele artificiale, fie că vorbim de ChatGPT, Gemini, DeepSeek sau altele, vor contribui la progresul umanității.
Și dacă un astfel de progres poate fi atins fără o cheltuială suplimentară, doar prin accesul la cunoștințele deja existente, atunci poate că ar trebui să reevaluăm ideea de „furt” și să o înlocuim cu un concept mai potrivit: democratizarea informației.
*
Nu știu dacă realizați pe deplin acest lucru, dar domnul Ciucă este un înțelept. Și nu spun asta în glumă.
De ce? Pentru că a avut curajul să-și rupă lanțurile și să facă, în sfârșit, ceea ce vrea el, nu ceea ce îi dictează alții.
Iar acesta nu este un lucru simplu.
Trăim într-o lume în care mulți dintre noi suntem prinși în mecanisme sociale, politice sau profesionale care ne constrâng deciziile, ne limitează alegerile și, de cele mai multe ori, ne împiedică să ne urmăm propriul drum.
Gândiți-vă cât de greu este, în realitate, să ieși dintr-un sistem care te-a format și te-a definit.
Câți dintre noi au puterea de a renunța la statutul, la privilegiile și la siguranța unui drum deja trasat, doar pentru a-și urma propria voință? Puțini. Foarte puțini.
Majoritatea aleg să meargă mai departe pe calea cunoscută, chiar dacă aceasta nu le mai aparține cu adevărat.
Și tocmai de aceea, gestul domnului Ciucă nu este doar un act de voință, ci și unul de înțelepciune.
Pentru că adevărata libertate nu vine doar din puterea de a alege, ci și din curajul de a renunța la ceea ce nu îți mai servește, indiferent de presiunile externe.
***
DeepSeek stimulează inovația Chinei pentru ochelari inteligenți
Rokid, cunoscut pentru ochelarii săi AR cu AI, a subliniat că DeepSeek-R1 este mai accesibil decât concurenții.
Meta a descărcat de pe torrente peste 81,7 TB de cărți piratate pentru a antrena inteligența artificială, susțin mai mulți autori / Operațiunea s-ar fi făcut cu aprobarea lui Zuckerberg
Groenlanda ar putea organiza un referendum privind independenţa teritoriului faţă de Danemarca
Groenlandezii ar putea vota, în curând, în cadrul unui referendum privind independenţa teritoriului faţă de Danemarca, conform planurilor propuse de partidul de guvernământ, Siumut.
Furiosa Liz Cheney cere ca Elon Musk să fie deportat pentru că a dezvăluit înșelătoria USAID
Fostul reprezentant Liz Cheney a cerut ca Elon Musk să fie expulzat din Statele Unite după ce a dezvăluit USAID ca fiind o escrocherie de spălare a banilor democrată.
Democrația se mimează în Parlamentul României: Bugetul s-a votat fără prezență în sală și cu 30 de amendamente pe minut
Partidele care formează majoritatea în Parlamentul României nu mai țin cont, de mult timp, de opiniile celorlalți.
Fost director CEO: Afacerile cu eoliene și fotovoltaice, niște escrocherii
Afacerile cu parcuri fotovoltaice și eoliene sunt niște escrocherii iar România nu este o țară care să se preteze la acest gen de energii, a spus Laurențiu Ciurel, fostul director al Termocentralei Rovinari, demisionat luna trecută, citat de Radioinfinit.
”Există o modă pe baza programelor făcute de Burduja(Sebastian Burduja, ministrul Energiei – n.r.), de a construi în draci parcuri eoliene și fotovoltaice pentru a le vinde, nu pentru a le exploata. Din exploatare nu se poate obține nimic fără subvenții. (…) Sunt făcute pentru a obține niște bani de la Uniunea Europeană, care se întorc înapoi”, precizează Ciurel.
Proiectul hidrocentralei Tarnița prinde contur: Investitori internaționali discută cu Transelectrica
România va trece iarna cu gaz de import.
Precizări ONRC, după „conflictul” CECCAR-UNBR: Legea registrului comerțului NU prevede posibilitatea ca experții contabili să reprezinte clienții în relația cu oficiile registrului
Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) vine cu precizări privind categoriile de persoane care pot semna și depune cereri de înmatriculare sau înregistrare la Registrului Comerțului, după contrele din ultimele zile dintre Corpul Experților Contabili…
Nicolae Ciucă anunță că nu e interesat să mai ocupe o funcție publică, după demisia din Senat: „De acum înainte, voi face ceea ce vreau eu”
Nicolae Ciucă, fostul lider PNL, face clarificări privind situația sa politică și profesională, pentru a pune capăt speculațiilor apărute în presă privind o posibilă numire în funcții de conducere în cadrul serviciilor de informații sau în corpul diplomatic.
Limba latină la liceu.
Propunerea Ministerului Educației ca limba latină să nu mai fie obligatorie la liceu, ci să rămână disciplină de specialitate sau opțională, a iscat ample dezbateri în societate. Un lingvist și un profesor universitar oferă viziuni…
Primăria Timișoara a avizat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Muzeu Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 de la Timișoara
Ce facem astăzi, 8 februarie 2025, în Timișoara?
Sâmbătă puteți merge la mai multe proiecții în oraș, la toate cele trei cinematografe, dar și la petreceri și expoziții.
