Salvați Copiii România atrage atenția că scăderea vârstei de răspundere penală nu previne faptele violente ale minorilor și poate agrava delincvența, din cauza lipsei unităților specializate și a personalului pentru reintegrarea copiilor în conflict cu legea.
Sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor care comit fapte penale se confruntă cu lipsuri majore, iar reducerea vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani nu reprezintă o soluție, avertizează organizația Salvați Copiii România.
Experții susțin că o astfel de măsură poate crea un cerc vicios al delincvenței, mai ales într-un context în care România are infrastructură minimă pentru gestionarea acestor cazuri. În prezent, țara dispune doar de patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), dedicate minorilor între 14 și 18 ani cu măsuri educative privative de libertate.
„Personalul specializat (psihologi, asistenți sociali, mediatori, pedagogi) în domeniul reintegrării copiilor aflați în conflict cu legea este absolut insuficient”, arată organizația. Fără programe și centre adecvate, autoritățile plasează adesea copilul în sistemul de protecție generală fără un plan clar de intervenție terapeutică.
În cazul copiilor sub 14 ani, nu există unități specializate pentru cei care comit fapte penale; aceștia sunt plasați împreună cu alte categorii de copii vulnerabili, cum ar fi victimele abuzului sau cei cu dizabilități.
Salvați Copiii România subliniază că prevenția, sprijinul și intervenția timpurie reprezintă cheia combaterii comportamentelor violente. „Dacă România dorește cu adevărat să prevină fapte absolut inacceptabile, precum uciderea unui copil, atunci atenția politică și resursele trebuie direcționate către serviciile de asistență socială, educație și sănătate mintală pentru copiii vulnerabili ori cu comportamente antisociale, nu spre coduri penale mai rigide”, se arată în comunicat.
Experiența internațională arată efecte negative ale pedepselor timpurii
Cazuri din Danemarca, Australia, Suedia și Regatul Unit demonstrează că implicarea copiilor în sistemul penal de la o vârstă fragedă are consecințe adverse.
În Danemarca, scăderea vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani între 2010–2012 nu a redus infracționalitatea, iar recidiva a crescut cu 10%. „Intervenția penală severă a avut consecințe educaționale negative, majoritatea copiilor de 14 ani judecați de instanțe au avut performanțe școlare mai slabe decât generațiile anterioare.”
Australia demonstrează efecte similare: pragul minim actual este de 10 ani, dar datele arată că 94% dintre copiii condamnați la detenție între 10 și 13 ani revin în fața tribunalului în decurs de 12 luni.
Și în Suedia, autoritățile avertizează că „nu este corect ca un copil de 13 ani să fie trimis la închisoare”, subliniind că implicarea timpurie în justiție poate agrava problemele sociale și penale.
În Regatul Unit, politica de penalizare a copiilor de 10–13 ani nu a redus violența: în 2025, s-au înregistrat peste 3.200 de infracțiuni cu arme albe comise de copii, cu 20% mai multe față de acum 10 ani.
De ce închisoarea nu rezolvă problema
Detenția adolescenților afectează negativ dezvoltarea lor psiho-socială și școlară. Internarea într-un centru de detenție crește riscul de marginalizare, trauma și violența viitoare. Experiențele negative din închisoare nu corectează comportamentul, ci înrăutățesc starea psihologică a copilului.
În schimb, modelele internaționale de reabilitare arată rezultate pozitive. Norvegia, de exemplu, aplică „Principiul Normalității”, oferind un mediu închis care seamănă cu viața de afară și reintegrare prin educație, consiliere psihologică și menținerea legăturii cu familia. Rata recidivei este de aproximativ 20% la doi ani după eliberare.
Scoția și programele nordice pun accent pe prevenție și intervenție timpurie, abordând cauzele fundamentale ale violenței juvenile, precum sărăcia, segregarea socială și problemele de sănătate mintală.
Investiții în prevenție, nu în pedepse
Salvați Copiii România recomandă dezvoltarea centrelor de consiliere, echipelor mobile de intervenție timpurie și includerea în școli a materiei „Educație pentru sănătate”, care să acopere sănătatea emoțională, prevenirea violenței, consumul de substanțe și educația digitală și pentru mediu.
„Un răspuns eficient trebuie să pornească de la prevenție, sprijin și intervenție timpurie, nu de la represiune”, concluzionează organizația.
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
