Presa internațională anunță că discuțiile de aproape cinci ore dintre Vladimir Putin și emisarii SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, nu au adus nicio concesie privind teritoriile ucrainene. Moscova spune că nu există compromis, Europa se teme de un posibil atac în 2029, iar Olanda își pregătește populația pentru situații de urgență.
Negocierile pentru pacea din Ucraina au stagnat din nou, după întâlnirea maraton de aproape cinci ore dintre Vladimir Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, scrie Rador.
Presa internațională notează că discuțiile nu au schimbat poziția Rusiei asupra teritoriilor ocupate.
Potrivit Le Monde, cei doi emisari americani „nu par să fi reușit să obțină concesii din partea Rusiei”. Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat: „Nu suntem mai aproape de rezolvarea crizei din Ucraina”. El a spus și că „Nu s-a ajuns încă la un compromis” și că mai este „multă treabă de făcut”.
Ușakov a descris „unele propuneri americane” ca fiind „mai mult sau mai puțin acceptabile”, dar a invocat „secretul” negocierilor. În același timp, a criticat contrapropunerile europene, pe care le-a numit „distructive”.
Înaintea discuțiilor, tonalitatea Kremlinului fusese deja una tensionată. Vladimir Putin declarase că dacă Europa vrea „război”, „noi suntem pregătiți”, amintește publicația franceză. Le Point rezumă sec întâlnirea: „Întâlnirea Putin-Witkoff: cinci ore pierdute”.
Le Figaro subliniază că problema teritorială rămâne în centrul blocajului. Rusia ocupă aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei, iar „nu a fost încă aleasă nicio soluție de compromis”, deși „pot fi discutate anumite propuneri americane”, arată partea rusă.
Declarațiile Moscovei contrastează cu optimismul exprimat înaintea discuțiilor de șeful NATO, Mark Rutte, convins că eforturile SUA „vor restabili în cele din urmă pacea în Europa”. De la Washington, Donald Trump a transmis din nou că situația este „complexă”.
Agenția rusă REGNUM titrează: „O discuție foarte utilă”, precizând că Rusia analizează „proiectele” Washingtonului doar dacă acestea nu contravin intereselor sale și obiectivelor operațiunii militare. În ajunul întâlnirii, Putin subliniase succesele armatei ruse, notează aceeași sursă.
Pentru Corriere della Sera, poziția Rusiei este una strategică pe termen lung. Publicația scrie: „Cu puțin timp înainte de mult așteptatul summit cu emisarii Casei Albe, președintele rus i-a reamintit lui Donald Trump că pacea pe care o prețuiește atât de mult depinde și de o alegere inevitabilă: între Rusia și Europa. Nu există alternativă”. Tot în analiza lor apare și fraza: „Furia glacială a lui Putin provine din această simplă observație. Discursul de marți poate părea intimidant pentru noi, dar este la fel de intimidant și pentru Trump. Un fel de ultimatum, care indică: unde este Europa, Rusia nu mai poate fi”.
The New York Times ridică o altă întrebare: „Ce ar putea convinge Rusia să ajungă la pace?”. Analiștii cred că fără presiuni economice majore și noi sancțiuni americane, Rusia nu vede motive să facă un pas înapoi. Fiona Hill afirmă: „Probabil există anumite aspecte în privința cărora Putin se simte sub presiune, dar încă nu a ajuns în punctul în care să creadă că nu mai are de ales”.
Economistul Konstantin Sonin spune că rușii sunt puțin probabil să iasă în stradă din cauza economiei.
Europa se teme de 2029
Euronews atrage atenția asupra temerilor privind un posibil atac rus asupra NATO în 2029. O evaluare internă din 2023 arată că Moscova ar putea redeveni capabilă de un război la scară largă în câțiva ani. Tot Euronews notează că relațiile SUA–Europa sunt afectate, iar „schimburile odinioară continue cu oficialii americani din domeniul apărării „au încetat””.
Experții avertizează că acest lucru poate semnala o retragere treptată a SUA din Alianță.
Olanda trimite broșuri cu instrucțiuni de criză
La Stampa scrie că Olanda a început distribuirea broșurii „Pregătirea pentru o situație de urgență” către 8,5 milioane de gospodării. Documentul explică ce trebuie făcut în primele 72 de ore după o criză majoră. În broșură, autoritățile afirmă: „Deși Olanda face tot posibilul pentru a preveni războiul, țara noastră ar putea fi implicată totuși într-un conflict. Acest lucru nu înseamnă neapărat că ţara noastră va fi atacată de soldați, sau de tancuri, însă perturbările și atacurile cibernetice sunt o posibilitate reală”.
Tensiunile din Marea Neagră cresc
Ziarul elen Kathimerini relatează că Turcia a condamnat atacurile asupra unor nave cu legături cu Moscova, aflate în zona sa economică exclusivă. Ankara le consideră „inacceptabile” și avertizează „toate părțile” să le oprească, în special Kievul.
Publicația mai notează că o companie turcească, Besiktas Shipping, a suspendat operațiunile cu Rusia din motive de securitate. Totodată, România, Bulgaria și Turcia au subliniat la Bruxelles importanța protejării infrastructurii critice și a menținerii unor rute maritime sigure în Marea Neagră.
foto: ministrul turc de externe Hakan Fidan (c) Soeren Stache/dpa
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
