Planul de pace propus de SUA și Rusia pentru războiul din Ucraina domină presa internațională, în timp ce Europa, America și Kievul negociază sub presiune. În paralel, crește îngrijorarea în Occident privind terorismul, extremismul și scăderea coeziunii sociale.
Planul de pace propus de Statele Unite și Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina a devenit subiectul central al presei internaționale în weekendul trecut, scrie Rador. Negocieri intense au avut loc duminică seara la Geneva între reprezentanții Ucrainei, SUA și statelor europene, în timp ce tensiunile politice, presiunile asupra Kievului și dezbaterile din marile capitale continuă.
Potrivit Reuters, discuțiile au înregistrat „progrese notabile”, secretarul de stat american Marco Rubio numind întâlnirea „foarte, foarte semnificativă”. În același timp, europenii au venit cu o versiune proprie a documentului, care „respinge limitele pentru armata ucraineană și concesiile teritoriale”, preferând în schimb viitoare „negocieri privind schimburi teritoriale”.
Liderii europeni – cancelarul german, premierul britanic și președintele francez – au transmis că planul este doar „un proiect” și „necesită modificări”. Publicația La Libre Belgique notează că Washingtonul nu consideră documentul ca fiind o ofertă finală, ci un punct de plecare. Rubio a precizat că „documentul nu reprezintă poziția oficială a SUA, ci mai degrabă servește drept punct de plecare pentru negocieri, incluzând și o «listă de dorințe ale Rusiei»”.
Presiune politică și ultimatum pentru Kiev
În același timp, Donald Trump pune presiune pe Ucraina și europeni. Potrivit France 24, fostul președinte american a declarat că „responsabilii ucraineni nu și-au exprimat nici o recunoștință pentru eforturile noastre, iar Europa continuă să cumpere petrol din Rusia”.
Cotidianul El País notează că Trump ar fi dat Kievului un termen de o săptămână pentru a răspunde la propunere, amenințând că va „retrage sprijinul militar și logistic”.
The New York Times explică motivul acestei presiuni: „Situația de pe câmpul de luptă devine tot mai periculoasă pentru ucraineni […] Nu se știe cât mai poate rezista Ucraina.” Publicația subliniază că planul conține „mari concesii” și riscul ca Putin să profite de semnalele politice din Washington.
The Financial Times și The Economist consideră că Ucraina „nu are încotro” și este obligată să intre în negocieri pe baza propunerii, chiar dacă aceasta ar putea fi îmbunătățită.
De cealaltă parte, Anne Applebaum scrie în The Atlantic că acest „plan tenebros” ar „garanta un război viitor”, ar putea „dezbina America și Europa” și ar aduce beneficii unor „investitori ruși și americani necunoscuți”.
The Wall Street Journal are o poziție mai prudentă, sugerând că documentul ar putea fi o perdea de fum, posibil legată de scandalul de corupție de la Kiev. Pentru Trump, susține publicația, miza reală ar fi „un plan de pace care să-i servească propriile interese”, iar faptul că unii îi caută consecvență este „hilar”.
Frustrarea Europei: vorbe multe, fapte puține
Filozoful francez Bernard-Henri Lévy critică în The Wall Street Journal faptul că Occidentul a fost „permanent cu un pas în urma necesităților de pe câmpul de luptă”, iar Putin ar fi ajuns să-și asume „dubla moștenire a lui Stalin și Hitler”.
The Washington Post solicită o reacție fermă din partea Europei: „Ucraina are nevoie imediat de activele înghețate de 200 de miliarde de dolari ale Rusiei, Europo”.
The Telegraph observă că, deși UE a promis sume mari, foarte puține fonduri au ajuns concret în Ucraina. Conform estimărilor, după februarie 2022, ajutorul UE a fost de 187 miliarde de euro, în timp ce achizițiile de petrol și gaze din Rusia au totalizat 311 miliarde euro. UE rămâne al patrulea cel mai mare cumpărător de hidrocarburi rusești, după China, India și Turcia. Concluzia publicației: Europa îi cere lui Zelenski să continue lupta, dar nu îi oferă resursele necesare.
Operațiuni antiteroriste și frici în creștere în Occident
Pe frontul terorismului, Fox News anunță că „Mossad și serviciile secrete europene lansează o operațiune cuprinzătoare contra rețelei teroriste globale a Hamasului”, cu acțiuni concentrate în Germania și Austria, unde „s-au descoperit depozite de armament și celule operative”.
The Jerusalem Post relatează despre gruparea „Punishment for Justice Movement”, care afișează pe site-ul său liste cu profesori israelieni și tarife pentru asasinarea lor. Se oferă „50.000 de dolari pentru uciderea unuia și dublu pentru asasinarea unei «ținte speciale»”. Una dintre ținte, profesorul Michael Bronstein, a reacționat spunând că autorii sunt „țicniți care au foarte mult timp liber și nu au slujbe adevărate” și că prețul pus pe capul său este „jignitoare”.
Haaretz avertizează că evreii din Europa își ascund limba în public: „Cine ar îndrăzni astăzi să citească o carte în ebraică în metroul de la Roma, Londra ori Paris?”
The Spectator analizează eșecul integrării musulmanilor în Franța. Sondajul IFOP arată că „57% din tinerii musulmani francezi de 15-24 de ani consideră normele religioase islamice mai presus de legislația republicii”, iar aproape jumătate simpatizează mișcări islamiste.
Proteste radicalizate în Europa și SUA
BBC relatează că poliția britanică a arestat „cel puţin 90 de participanți” la un protest legat de interdicția impusă grupării Palestine Action, considerată organizație teroristă.
În SUA, The Times of Israel scrie că un activist le striga protestatarilor: „trebuie să-i facem să fie speriați”. S-au scandat și mesaje noi: „moarte armatei israeliene” și „rezistență, fă-ne mândri, lichidează încă un colonist”.
Agenția VIN News informează că Departamentul de Justiție a deschis o anchetă, anunțând „toleranță zero pentru violențe și obstrucții în apropierea oricărui lăcaș de cult american”.
New York Post descrie protestele drept „Spectacol înspăimântător de ură antisemită” și remarcă contradicția discursului radical: evreii sunt acuzați de colonialism în Israel, iar în alte țări li se strigă „Duceți-vă înapoi în Polonia”.
foto (c) Michael Kappeler/dpa
