Tânărul Patrick Pascotă, de doar 17 ani, a devenit campion național la clasa SuperSport 600 cmc, învingându-l pe tatăl său, Ionel Pascotă, care a dominat această clasă timp de 22 de ani consecutivi. Finalul sezonului Campionatului Național de Motociclism Viteză al României, desfășurat pe circuitul de la Serres, Grecia, a adus o confruntare memorabilă între cei doi, marcând o schimbare de generație în familia Pascotă.
Familia Pascotă din Banat: Patru generații de campioni în motociclismul românesc
De peste șapte decenii, numele Pascotă reprezintă excelența în motociclismul românesc. Începând cu Ilie Pascotă în anii ’50 și până la strănepotul său Patrick, această familie a dominat competițiile naționale și internaționale, devenind un simbol al pasiunii și performanței pe două roți.
Povestea familiei Pascotă începe cu Ilie Pascotă, care a adus prima motocicletă în satul său natal înainte de Al Doilea Război Mondial. Fără să-și imagineze că va deveni un adevărat sportiv, Ilie s-a antrenat pe ulițele din sat și a ajuns să participe la competiții de prestigiu. După Ilie, fiii săi, Ionel și Petrică, au continuat tradiția, câștigând numeroase titluri. Astăzi, Ionel junior și Patrick în Giroc duc mai departe moștenirea, reușind performanțe remarcabile pe plan european și mondial.
Înfrângerea lui Ionel Pascotă după 22 de ani de succes continuu
În urma celor 10 etape precedente, Patrick Pascotă avea un avans de 37 de puncte (190 față de 153) față de tatăl său. Cu toate acestea, Ionel Pascotă a câștigat penultima etapă de sâmbătă, apropiindu-se de titlu. Totuși, duminică, 13 octombrie 2024, Patrick a câștigat ultima cursă a sezonului, surclasându-l pe tatăl său și preluând titlul național, consolidând schimbul de generații în familia Pascotă.
Emoții și mândrie după victoria fiului
Ionel Pascotă, vizibil emoționat, a declarat după ceremonie: „Am pierdut, după 22 de ani, titlul de campion național! După mai bine de 22 de ani de când trăiesc bucuria de a fi campion, a venit momentul care, deși știam că va veni, nu am fost pregătit niciodată cu adevărat pentru el. Astăzi, cu o combinație unică de nostalgie, mirare și mândrie, pot să spun că acela este… copilul meu: Patrick! Sunt plin de bucurie, dar și de o melancolie dulce, că a venit ziua în care «predau» titlul de campion fiului meu”.
De asemenea, el a mulțumit echipei și sponsorilor, recunoscând contribuția echipei italiene Team Rosso e Nero, din care Patrick face parte: „Mare parte din acest rezultat este și datorită echipei italiene Team Rosso e Nero din care Patrick face parte cu onoare”.