1663 – Potrivit propriei sale relatări, Otto von Guericke își finalizează cartea Experimenta Nova (ut vocantur) Magdeburgica de Vacuo Spatio , detaliind experimentele sale asupra vidului și descoperirea repulsiei electrostatice.
Otto von Guericke, un inginer și fizician autodidact, este cel mai cunoscut pentru demonstrația sa spectaculoasă a efectelor vidului asupra sferei Magdeburg. Acest experiment, realizat în fața împăratului Ferdinand al III-lea și a Dietei Imperiale, consta în două emisfere metalice lipite una de alta prin vid. După extragerea aerului din interior folosind o pompă special concepută de Guericke, douăzeci și patru de cai nu au reușit să le despartă, demonstrând astfel forța presiunii atmosferice.
Cartea Experimenta Nova… conținea descrieri detaliate ale acestor experimente, explicând rolul aerului în crearea unui efect de „aderență” aparentă între emisfere. Aceste experimente au contribuit la respingerea concepțiilor aristotelice conform cărora „natura abhoră vidul”, punând bazele studiului modern al gazelor și al presiunii atmosferice.
Pe lângă cercetările sale asupra vidului, Guericke a fost și unul dintre primii oameni de știință care au observat repulsia electrostatică. Prin frecarea unei sfere de sulf, el a reușit să genereze sarcină electrică și a constatat că mici particule puteau fi atât atrase, cât și respinse de aceasta. Această observație a fost un pas important în direcția înțelegerii forțelor electrice și a pregătit terenul pentru studiile ulterioare ale lui Coulomb și ale lui Benjamin Franklin asupra electricității.
1794 – Lui Eli Whitney i se acordă un brevet pentru egrenajul de bumbac.
Înainte de apariția egrenajului, separarea manuală a fibrelor de semințe era o muncă istovitoare. O persoană putea curăța manual doar aproximativ o livră (0,45 kg) de bumbac pe zi. Aceasta limita considerabil producția și făcea din bumbac o cultură dificil de exploatat la scară largă.
În anii 1790, cererea de bumbac a început să crească rapid datorită revoluției industriale și dezvoltării manufacturilor textile din Anglia și America. Proprietarii de plantații din sudul Statelor Unite căutau soluții pentru a produce bumbac mai eficient, iar Eli Whitney a răspuns acestei nevoi cu invenția sa.
Egrenajul inventat de Whitney era un dispozitiv relativ simplu, dar ingenios. Acesta folosea un tambur rotativ cu dinți metalici care prindeau fibrele de bumbac și le trăgeau prin niște fante înguste, suficient de mici pentru a împiedica trecerea semințelor. Fibrele erau apoi separate cu ajutorul unei perii rotative.
Această invenție a crescut semnificativ viteza de procesare a bumbacului. Un singur egrenaj putea curăța aproximativ 50 de kilograme de bumbac pe zi, echivalentul muncii a zeci de oameni.
1881: Parlamentul a votat Legea prin care România devenea regat. Carol I a fost încoronat la 10 mai 1881.
După Războiul de Independență din 1877-1878, în urma căruia România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman, statutul său politic a devenit subiect de dezbatere. Deși independența fusese recunoscută la Congresul de la Berlin din 1878, România era încă oficial un principat, iar domnitorul Carol I purta titlul de „Domnitor al României”.
Pentru a întări poziția statului și a legitima pe deplin suveranitatea dobândită, clasa politică românească a considerat că proclamarea regatului era un pas necesar. O astfel de schimbare avea să ofere stabilitate, prestigiu și recunoaștere internațională, punând România pe picior de egalitate cu marile monarhii europene.
La 14 martie 1881, Parlamentul României a adoptat legea prin care România devenea regat, iar domnitorul Carol I era ridicat la rangul de rege. Senatul și Adunarea Deputaților au votat aproape în unanimitate această decizie, reflectând consensul politic asupra importanței transformării.
Ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai 1881, o dată simbolică pentru România, deoarece marca atât urcarea pe tron a lui Carol I în 1866, cât și proclamarea independenței în 1877. Festivitățile s-au desfășurat la București, în prezența unei numeroase asistențe și a delegaților străini.
Pentru a sublinia independența și suveranitatea țării, coroana purtată de Carol I a fost confecționată din oțelul unui tun capturat de la otomani în timpul Războiului de Independență, simbolizând sacrificiul și lupta pentru libertate a românilor.
1961: Un bombardier B-52 al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii se prăbușește în apropiere de Yuba City, California, în timp ce transporta arme nucleare.
La începutul anilor ’60, în plin Război Rece, Statele Unite mențineau un program de patrulare aeriană nucleară numit Operation Chrome Dome. Acest program presupunea ca bombardierele B-52, echipate cu bombe nucleare, să fie mereu în aer, pregătite să răspundă imediat în cazul unui atac sovietic.
În ziua accidentului, aeronava B-52 implicată efectua un zbor de antrenament. La bord se aflau opt membri ai echipajului, iar bombardierul transporta două bombe nucleare Mark 39, fiecare având o putere de explozie de până la 3,8 megatone – de peste 250 de ori mai puternice decât bomba de la Hiroshima.
În timpul zborului, aeronava a întâmpinat probleme structurale cauzate de o defecțiune la aripa dreaptă, ceea ce a dus la pierderea controlului. Echipajul a încercat să stabilizeze avionul, însă, din cauza avariilor severe, a fost nevoit să se catapulteze.
Șapte dintre cei opt membri ai echipajului au reușit să se salveze cu parașutele, însă unul a murit în urma impactului. Aeronava s-a prăbușit într-o zonă agricolă de lângă Yuba City, la aproximativ 90 km nord de Sacramento.
Imediat după accident, echipele militare au fost trimise să securizeze locul prăbușirii și să recupereze armele nucleare. Din fericire, ambele bombe nucleare nu s-au armat, evitând astfel o catastrofă majoră. Explozia unei singure astfel de bombe ar fi putut distruge complet orașul Yuba City și ar fi contaminat radioactiv o mare parte a Californiei.
1964: Jack Ruby este condamnat pentru uciderea lui Lee Harvey Oswald, presupusul asasin al președintelui american John Fitzgerald Kennedy.
Pe 22 noiembrie 1963, președintele John F. Kennedy a fost împușcat mortal în timp ce se afla într-o mașină decapotabilă în Dallas, Texas. La scurt timp după atac, Lee Harvey Oswald a fost arestat și acuzat de crimă, iar autoritățile au susținut că acesta a acționat singur.
Totuși, Oswald nu a ajuns niciodată în fața justiției. Pe 24 noiembrie 1963, în timp ce era transferat din închisoarea poliției spre o altă locație, a fost împușcat mortal de Jack Ruby, în direct, în fața camerelor de televiziune.
Jack Ruby era un personaj bine cunoscut în Dallas, fiind proprietarul unui club de noapte frecventat de polițiști, politicieni și gangsteri locali. Deși era considerat un individ impulsiv și uneori violent, nimeni nu și-ar fi imaginat că ar putea comite o astfel de crimă.
După ce l-a împușcat pe Oswald, Ruby a susținut că a acționat din furie și dorința de a cruța familia Kennedy de suferința unui proces public. Totuși, scepticii au pus la îndoială această explicație, speculând că Ruby ar fi fost implicat într-un complot mai amplu.
Procesul lui Ruby a început în februarie 1964 și a fost urmărit cu interes național și internațional. Procurorii au argumentat că uciderea lui Oswald a fost un act premeditat, iar apărarea a încercat să susțină că Ruby era instabil emoțional și că a acționat impulsiv.
În final, pe 14 martie 1964, un juriu format din 8 bărbați și 4 femei l-a găsit vinovat de omor cu premeditare și l-a condamnat la moarte prin electrocutare.
În 1966, Curtea de Apel din Texas a anulat condamnarea, invocând proceduri incorecte în desfășurarea procesului. Ruby urma să fie judecat din nou, dar, înainte ca acest lucru să se întâmple, a murit pe 3 ianuarie 1967, din cauza unui cancer pulmonar, în timp ce era încă în custodia autorităților.
Moartea lui Ruby înainte de un al doilea proces a intensificat suspiciunile că acesta fusese parte a unei conspirații pentru a-l reduce la tăcere pe Oswald și a împiedica aflarea adevărului despre asasinarea lui Kennedy. Unele teorii sugerează că Ruby ar fi avut legături cu mafia sau chiar cu agenții guvernamentali.
Chiar și astăzi, cazul lui Jack Ruby rămâne unul dintre cele mai misterioase episoade din istoria americană, iar întrebarea dacă a fost un justițiar singuratic sau un pion într-o conspirație mai amplă rămâne deschisă.
1988: Este fondată Ziua pi, celebrare anuală a constantei matematice π (pi).
2004: Vladimir Putin este reales președinte al Rusiei cu 71% din voturile exprimate.
2021 – Forțele de securitate birmane ucid cel puțin 65 de civili în masacrul de la Hlaingthaya.
În 1 februarie 2021, armata din Myanmar, cunoscută sub numele de Tatmadaw, a organizat o lovitură de stat, arestând-o pe lidera civilă Aung San Suu Kyi și alți oficiali aleși democratic ai partidului Liga Națională pentru Democrație (NLD). Acest act a anulat rezultatul alegerilor generale din 2020, pe care NLD le câștigase categoric.
În urma loviturii de stat, în întreaga țară au izbucnit proteste masive pro-democrație, la care au participat sute de mii de oameni. Manifestanții cereau revenirea la guvernarea civilă și eliberarea liderilor politici. În încercarea de a suprima aceste demonstrații, armata a recurs la violență extremă, folosind muniție de război împotriva protestatarilor.
Pe 14 martie 2021, junta militară a declarat legea marțială în Hlaingthaya, un cartier muncitoresc din Yangon cunoscut pentru sprijinul său puternic față de mișcarea pro-democrație. În acea zi, forțele de securitate au deschis focul asupra protestatarilor și civililor, ucigând cel puțin 65 de persoane și rănind sute.
Martorii au descris scene de teroare, în care soldații trăgeau asupra oricui se afla pe stradă, inclusiv asupra celor care încercau să ajute răniții. Mulți oameni au fost uciși în timp ce încercau să fugă, iar spitalele locale au fost copleșite de numărul mare de victime.
După acest masacru, junta militară a impus restricții severe, inclusiv oprirea internetului și arestarea pe scară largă a celor suspectați de participare la proteste.
Masacrul de la Hlaingthaya a atras condamnare internațională, iar mai multe țări și organizații, inclusiv ONU, SUA și Uniunea Europeană, au cerut încetarea violențelor și eliberarea deținuților politici. De asemenea, au fost impuse sancțiuni suplimentare împotriva liderilor militari din Myanmar.
Totuși, represaliile nu au încetat, iar junta militară a continuat să reprime opoziția cu brutalitate. Până la sfârșitul anului 2021, peste 1.500 de civili fuseseră uciși, iar mii de persoane fuseseră închise sau forțate să se ascundă.
