Peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica la sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din 8 noiembrie. Ziua aduce o serie de tradiții populare importante, de la aprinderea lumânărilor pentru protecție și belșug, până la obiceiuri specifice din Bucovina și zonele montane.
Sărbătoarea religioasă din 8 noiembrie îi aduce în prim-plan pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, considerați conducătorii cetelor de îngeri și călăuze ale sufletelor către Rai. În total, peste 1,5 milioane de cetățeni români își serbează ziua de nume. Statistica arată că în această situație se află aproximativ 830.000 de bărbați care poartă numele de Mihai, Gabriel sau alte forme derivate, precum și peste 630.000 de femei numite Mihaela, Gabriela sau alte variante similare.
Cine sunt cei doi arhangheli și ce rol au în tradiție
Arhanghelul Mihail este recunoscut drept conducătorul oștilor cerești, un luptător împotriva diavolului și un ocrotitor al sufletelor. Credința populară menționează că acesta veghează asupra persoanelor bolnave, fiind prezent la capul celor care urmează să moară și la picioarele celor care se vor vindeca.
La rândul său, Arhanghelul Gavril are rolul de mesager divin. El este cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea că îl va naște pe Iisus și le-a vestit părinților acesteia, Ioachim și Ana, nașterea Sfintei Fecioare.
Potrivit informațiilor publicate de Libertatea, această zi sfântă reprezintă un prilej de rugăciune și păstrare a obiceiurilor strămoșești, fiind un moment în care spiritualitatea se îmbină cu folclorul local.
Ce semnificație are lumânarea aprinsă pe 8 noiembrie
În calendarul popular, ziua de 8 noiembrie poartă denumirea de „Vara Arhanghelilor”. Perioada marchează un interval în care se așteaptă câteva zile însorite și calde înainte de Crăciun, numite popular „Vara iernii”.
Cu această ocazie, credincioșii aprind lumânări atât pentru persoanele în viață, cât și pentru cei trecuți în neființă care au murit fără a avea o lumânare la căpătâi. Se consideră că acest obicei atrage norocul, protecția și belșugul.
De asemenea, în sâmbăta de dinaintea sărbătorii se organizează pomeniri numite „Moșii de Arhangheli”, unde se oferă de pomană pentru sufletul celor decedați.
Obiceiuri specifice în Bucovina și la munte
Tradițiile difera în funcție de regiune:
În satele din Bucovina, cei doi arhangheli erau văzuți ca protectori ai oamenilor pe tot parcursul vieții, de la naștere până la moarte.
În zonele de munte, Sfinții Mihail și Gavril erau considerați patronii spirituali ai oilor. Crescătorii de animale preparau „turta arieților”, o pâine din făină de porumb pe care o aruncau între oi. Dacă turta cădea cu fața în sus, se credea că primăvara următoare vor veni pe lume miei sănătoși.
O sărbătoare de trei zile în calendarul popular
În tradiția folclorică, sărbătoarea se extinde pe parcursul a trei zile consecutive, între 8 și 10 noiembrie:
8 noiembrie: denumită „Capul Arhanghelului”;
9 noiembrie: denumită „Mijlocul Arhanghelului”;
10 noiembrie: denumită „Coada Arhanghelului”.
În aceste trei zile se recomandă evitarea muncii fizice pentru a preveni suferințele înainte de moarte. Se crede că Arhanghelii vor fi prezenți la Judecata de Apoi pentru a veghea asupra sufletelor, iar credincioșii își curăță conștiința prin post și rugăciune.
