Anthropic, „Google-ul“ AI, vine la bursă.
Anthropic (simbol ANT), compania americană comparată tot mai des cu ceea ce a fost Google pentru motoarele de căutare, adică o revoluţie, dezvoltator al Claude, a publicat luni documentele de listare pe NASDAQ în cea mai aşteptată ofertă publică a ultimilor ani.
Zeci de mii de angajați din companie trebuie să plece.
Gigantul american Microsoft trimite oferte de plecare către aproximativ 60.000 de angajați, din patru țări, în cea mai mare restructurare a sa de personal.
Mașina pe care o cumperi ar putea veni cu abonament lunar: Industria auto pregătește o schimbare majoră
Achiziția unei mașini ar putea să nu mai ofere acces permanent la toate funcțiile acesteia. Producătorii auto se îndreaptă spre un sistem în care șoferii vor putea plăti suplimentar pentru anumite dotări, prin abonamente sau achiziții digitale.
Cum oferă alte ţări servicii medicale de bază în farmacii: în Franţa, 95% dintre farmacii administrează vaccinuri, în România sub 5%
Aproape toate farmaciile din Franţa au făcut posibilă vaccinarea populaţiei chiar în farmacie, pe lângă alte servicii medicale de bază, cum ar fi măsurarea glicemiei, teste rapide pentru gripă, exudat faringian, măsurarea tensiunii. Şi Italia, Portugalia şi Ungaria au făcut posibile servicii medicale în farmacii. În România, doar 400 din cele peste 8.500 de farmacii pot oferi vaccinare antigripală.
Cum poate ajunge un pacient să-și piardă piciorul? Un cunoscut cardiolog vorbește despre partea întunecată a sistemului medical
Cunoscutul cardiolog Dorin Golcea a povestit în emisiunea „Martorii” despre câteva cazuri grave din medicina românească în care nestiința sau lipsa de resurse a dus la adevărate tragedii pentru pacienți.
Cristian Socol critică modul în care a fost redus deficitul bugetar: „Raționalizarea reală a cheltuielilor statului? Zero”.
Într-o postare pe Facebook, Cristian Socol a analizat ultimele date publicate de Ministerul Finanțelor, potrivit cărora deficitul bugetar a scăzut cu aproximativ 24 de miliarde de lei, respectiv 1,5 puncte procentuale din PIB.
Cine a suportat povara reducerii deficitului bugetar
„Din nou performanțe, laude, reducerea deficitului, responsabilitate… aplauze, boți, fanatici. Minus 24 miliarde lei, minus 1,5pp din PIB. Întrebări: păi doar atât, de unde vine și cine a susținut povara? Cine a plătit și cine a câștigat? Reforme reale?”, a scris profesorul universitar.
Potrivit acestuia, veniturile suplimentare din TVA, accize și impozitul pe dividende au însumat 28 de miliarde de lei, la care s-au adăugat 2,7 miliarde de lei din impozitele pe proprietate.
„Povara pe consumatorii finali, mai ales pe cei vulnerabili, care nu au bani și nici nu decontează «pe firmă». Povara pe proprietari, mai mare pe cei cu venituri reduse și clasa de mijloc. Și pe capitalul autohton, la impozitul pe dividende. Pe contribuabilii corecți”, a notat Cristian Socol.
Două mari organizații patronale se revoltă împotriva proiectului „Avocat obligatoriu”.
Două mari organizații ale mediului de afaceri, Confederația Patronală Concordia și Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), critică proiectul legislativ care ar obliga firmele să apeleze la avocați pentru redactarea anumitor contracte. Patronatele avertizează că măsura ar aduce costuri suplimentare, ar limita activitatea altor profesii și ar putea afecta inclusiv serviciile digitale și aplicațiile bazate pe inteligență artificială.
Concordia cere retragerea proiectului, în timp ce CONAF solicită reconsiderarea prevederilor și o evaluare a efectelor economice și juridice înainte ca Parlamentul să continue dezbaterea.
Călin Georgescu scapă de arest în uralele susținătorilor.
Fostul candidat la Președinție Călin Georgescu iese din arest preventiv, în dosarul de înșelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro.
Regula de trei simplă
Pentru Andrei Brezianu, Tony Judt e doar un ins lipsit de probitate științifică. Drept urmare, se străduiește să demonstreze că nu are habar de evenimentele istorice și politice prin care a trecut România. Pentru a-și demonstra ideea, Brezianu decupează trei secvențe din articolul acestuia. Și anume, cele care constituie explicațiile lui Judt pentru înapoierea – „regretabilă, dar incontestabilă“, concede Brezianu – față de celelalte țări europene. Ele sunt trăsături definitorii pentru „singularitatea românească în istorie și în prezent“.
Primul punct pe care-l identifică Andrei Brezianu e accentul, exagerat, în opinia lui, pus pe participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial. Mai precis, pe rolul jucat în conflagrația planetară ca aliat al Germaniei. Potrivit lui Brezianu, nu există nicio legătură între aceasta și „exacerbarea extremismului naționalist și antisemitismului, precum și o susținută obliterare a ororilor comise de România în al doilea război mondial“, vizibile în România de azi.
Gândire morală versus gândire politică?
În ordinea rațiunii – nu! În dez-ordinea românească, care sfidează rațiunea și bunul-simț – da!
Pentru Aristotel (cine, în politică, vorbește azi de el?), etica (reflecția asupra virtuții – ce „detestabil” cuvânt! – și a naturii comportamentului uman) și politica – al cărei rol e acela de a face posibilă „viața bună”, dar nu a unui grup profitor, ci a unei comunități întregi – ele, etica și politica, nu sunt alternative și separabile.
Etica și morala nu se închid și nu funcționează strict în viața privată, așa cum politica nu se epuizează (iluzoriu) în cea publică. Ambele sunt și trebuie să rămână natural complementare și convergente. Toți suntem „ființe politice” și persoane cu „vocație morală”, urmată, dezvoltată sau îngropată. Restul e impostură, cu accente grave în politică și circumflexe în sfera personală.
Această falsă antinomie – între gândirea morală și gândirea politică –, ridicată la rang de vicioasă practică generalizată, a săpat o uriașă prăpastie între popor și cei ce pretind cu ifose, contorsiuni și rânjete să-l reprezinte.
Tot mai mulți români se împrumută de la o lună la alta.
Când oamenii ajung să se împrumute la costuri ridicate pentru a-și acoperi cheltuielile curente, problema nu mai este doar cât de accesibil este creditul.
Misterul sacului cu peste 700.
Un caz incredibil este anchetat de polițiști după dispariția a peste 700.000 de euro dintr-o încăpere securizată a Biroului Vamal Otopeni. Banii fuseseră confiscați în luna ianuarie, de la două femei care reveneau din Dubai, iar după mai bine de nouă luni ar fi trebuit să le fie restituiți în baza unei decizii judecătorești.
Captura inițială includea 2.718.500 de dirhami, echivalentul a peste 650.000 de euro, precum și alți 73.400 de euro în numerar. În bagajele celor două femei fuseseră descoperite și bijuterii din aur și ceasuri de lux, valoarea totală a bunurilor confiscate fiind estimată la aproximativ trei milioane de euro.
După obținerea dreptului de a-și recupera bunurile, femeile și-au ridicat bijuteriile de la Trezoreria Ilfov. În momentul în care au solicitat și banii, au descoperit că suma dispăruse.
A murit Traian Stoia, fost viceprimar al Timișoarei
Traian Stoia, fost viceprimar al municipiului Timișoara și fost consilier local din partea PSD, a încetat din viață luni dimineață, 26 octombrie, la vârsta de 82 de ani.
Timișoara devine o galerie de sculptură în aer liber
Fundația Jecza organizează, în 30 octombrie, Ziua sculpturii, un eveniment dedicat artei contemporane și dialogului dintre artiști, oraș și comunitate, care aduce arta contemporană în spațiul public al Timișoarei. Cu această ocazie, lucrarea Refugiu, semnată de Virgil Scripcariu, câștigătoarea ediției…
Programul de lucrări al SDM în ziua de 27 octombrie 2026
Ce facem astăzi, 27 octombrie 2026, în Timișoara?
