Fostul procuror-șef al DNA critică decizia Guvernului de a reduce pensiile speciale, spunând că tăierea lor nu a rezolvat problemele economice ale țării.
Probabil că este adevărat. Nici eliminarea completă a pensiilor speciale nu ar transforma peste noapte România într-o țară bogată. Nu s-ar construi din diferența aceea toate autostrăzile, nu s-ar renova toate spitalele și nu ar începe să curgă lapte și miere prin conductele ruginite ale administrației românești.
Dar faptul că un magistrat, și mai ales unul ajuns în vârful sistemului, nu înțelege un lucru atât de simplu arată că această țară are o problemă mult mai gravă decât deficitul bugetar.
Pentru că nu este vorba numai despre bani, domnilor susținători ai pensiilor speciale.
Este vorba despre dreptate și nedreptate. Despre moralitate și imoralitate. Despre felul în care statul îi privește pe oamenii care trăiesc în interiorul lui: ca pe niște cetățeni egali sau ca pe niște animale din specii diferite, unele crescute cu furaje concentrate, iar celelalte lăsate să pască pe marginea drumului.
Dacă un muncitor a lucrat 45 de ani într-o fabrică, în zgomot, praf, frig sau căldură, cu spinarea îndoită și plămânii încărcați, primește o pensie calculată după cât a contribuit. Dacă o vânzătoare a stat patru decenii în picioare, dacă o asistentă medicală a spălat bolnavi, a schimbat pansamente și a lucrat nopți, duminici și sărbători, statul scoate calculatorul și îi spune: atât ai contribuit, atât meriți.
În schimb, pentru anumite categorii, calculatorul este pus deoparte. Acolo apar onoarea profesiei, incompatibilitățile, stresul, răspunderea, independența și alte cuvinte foarte frumoase, fiecare valorând câteva mii, sau zeci de mii, de lei pe lună.
Ni se spune că magistrații trebuie să primească pensii speciale deoarece au avut interdicții și incompatibilități. Este adevărat. Dar în timpul activității au primit și salarii pe măsura acestor restricții. Nu au muncit benevol, nu au fost luați cu arcanul de pe stradă și obligați să intre în magistratură. Au ales această profesie, au dat examene pentru a intra în ea și au beneficiat de salarii, sporuri, stabilitate și de un statut social pe care puțini cetățeni îl au.
Mai mult, pensia nu ar trebui să fie plata retroactivă pentru faptul că un om și-a făcut meseria.
Pentru asta a primit salariu.
Dacă statul consideră că anumite incompatibilități trebuie compensate, să le evalueze cinstit și să le plătească în timpul activității.
Dacă există riscuri profesionale, să existe asigurări speciale.
Dacă munca produce o uzură reală și demonstrabilă, să fie redusă în mod rezonabil vârsta de pensionare. La toți cei care muncesc.
Dar de aici și până la o pensie care nu mai are aproape nicio legătură cu contribuțiile și care poate depăși venitul obținut de un om după o viață întreagă de muncă este o distanță uriașă.
O distanță care se măsoară nu numai în lei, ci și în dispreț.
Ni se mai spune că asemenea pensii garantează independența magistratului. Afirmația aceasta ascunde însă o idee profund jignitoare chiar pentru magistrați: aceea că un judecător ar face dreptate numai dacă știe că, la capătul carierei, îl așteaptă o pensie uriașă.
Este ridicol ca cineva să pretindă niște bani în plus pentru că își face traba, cu alte cuvinte să spună „dacă vrei să fiu cinstit, să nu fur și să nu trădez trebuie să îmi dai o pensie mai mare”.
Adică independența lui nu s-ar sprijini pe caracter, pe conștiință, pe educație și pe respectul față de lege, ci pe perspectiva unei recompense financiare.
Un magistrat adevărat nu ar trebui să fie interesat în primul rând de premiul primit la sfârșit, ci de onoarea care i se face atunci când societatea îi încredințează puterea de a hotărî asupra libertății, averii și uneori chiar asupra destinului unui om. Nu există multe misiuni mai importante decât aceea de a despărți dreptatea de nedreptate.
La fel, un militar nu ar trebui să-și aleagă uniforma făcând mai întâi calculul pensiei.
Statul trebuie să-l plătească decent, proporțional cu efortul fizic sau intelectual pe care îl depune și, foarte important, proporțional cu veniturile pe care le au ceilalți membri ai societății în mijlocul căreia trăiește, să-l protejeze și să-i despăgubească sacrificiile reale.
Dar uniforma, gradul și dreptul de a apăra comunitatea ar trebui să însemne și onoare, datorie și răspundere, nu numai un contract financiar foarte avantajos încheiat cu patria.
Firește, nimeni nu poate trăi numai din onoare.
Onoarea nu plătește factura la gaz și nici pâinea de la magazin.
Însă între o remunerație decentă pentru o muncă grea și transformarea unei funcții publice într-un bilet câștigător pe viață există o diferență pe care tocmai un magistrat ar trebui să fie primul capabil să o observe.
Pentru că menirea justiției nu este doar aceea de a aplica niște legi scrise.
Aplicarea mecanică a unei reguli o poate face și un calculator.
În curând, cred că deja se înâmplă acest lucru, orice sistem de inteligență artificială suficient de bine construit va putea citi un dosar, identifica textele legale aplicabile, compara speța cu mii de hotărâri anterioare și produce în câteva secunde o motivare impecabilă din punct de vedere formal.
Dar justiția nu înseamnă numai să găsești articolul potrivit și să-l lipești peste viața unui om.
Justiția înseamnă să înțelegi împrejurările, intenția, suferința, proporția dintre faptă și pedeapsă, diferența dintre litera legii și spiritul ei. Înseamnă să observi că două situații aparent identice pot fi, omenește, profund diferite. Aici intervine magistratul. Aici este partea umană pe care nu o poți înlocui cu un formular, cu un algoritm sau cu o ștampilă.
Menirea magistratului este să facă dreptate folosind legea, nu să transforme legea într-o scuză pentru nedreptate.
Iar un sistem de justiție care își apără propriile privilegii spunând că eliminarea lor nu salvează economia seamănă cu un judecător care îl achită pe hoț pentru că suma furată nu este suficient de mare încât să rezolve deficitul bugetar.
Nicio nedreptate nu devine morală doar pentru că reprezintă un procent mic din buget.
Sunt sigur că economiile obținute prin reducerea pensiilor speciale nu vor salva România. Dar nici nu acesta este rostul măsurii.
Rostul este ca statul să le poată cere oamenilor sacrificii fără să le râdă în față.
Nu poți îngheța pensia unui om care a contribuit 45 de ani și, în același timp, să-i explici că pensia de câteva ori mai mare a altuia este sacră deoarece acesta a slujit statul.
Și muncitorul a slujit statul. Și asistenta medicală. Și profesorul. Și șoferul de autobuz care se trezește la patru dimineața. Și femeia de serviciu care spală podeaua tribunalului înainte ca judecătorul să intre în sală.
Toți au ținut această societate în picioare.
O pensie specială nu devine dreaptă pentru că beneficiarul ei poartă robă, uniformă sau epoleți.
După cum o nedreptate nu devine dreptate pentru simplul motiv că a fost scrisă într-o lege și publicată în Monitorul Oficial.
Iar dacă tocmai oamenii chemați să facă dreptate nu mai pot vedea această nedreptate, atunci problema României nu mai este doar una economică.
Este una morală.
***
China 3.
Într-un editorial publicat de The Guardian, Larry Elliott notează că sfârșitul miracolului economic chinezesc a fost prezis și așteptat încă de la bun început. Au apărut cărți care explicau cum se va termina totul prost pentru Beijing. S-a vorbit despre suprainvestiții și despre o țară copleșită de datorii. S-au pus pe tapet prăbușirea pieței imobiliare și represiunea politică. Nu a lipsit cererea de instaurare a democrației din partea unei clase de mijloc în creștere.
Toate acestea au fost invocate ca motive pentru inevitabila criză terminală.
„Și, în timp ce așteptarea mult prezisei sale dispariții a continuat, China a devenit atelierul lumii”, punctează editorialistul The Guardian.
„Îl cunosc foarte bine”: Donald Trump reafirmă că Vladimir Putin „nu are nicio intenție de a ataca” NATO
Donald Trump a reiterat vineri că președintele rus Vladimir Putin „nu are nicio intenție de a ataca” NATO.
Potrivit AFP, declarația președintelui american a venit în contextul în care Germania a acuzat Moscova că a trimis o dronă încărcată cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, la începutul lunii august.
„Am vorbit cu el. Îl cunosc foarte bine. Putin nu are nicio intenție de a ataca teritoriul NATO”, a declarat președintele american în Biroul Oval.
Mai mult, Trump a indicat că își trimite emisarii, Jared Kushner și Steve Witkoff, la Moscova și Kiev. Aceștia se deplasează cu o propunere de a pune capăt războiului din Ucraina.
„I-am trimis să vadă dacă putem face progrese. Există șanse mari să putem face acest lucru”, a declarat liderul de la Casa Albă reporterilor aflați la fața locului.
Ion Cristoiu: Cel mai prost cancelar din Istoria Germaniei a pus la cale cea mai proastă diversiune din Istoria Lumii
„Pentru români, nemții sunt întruchiparea seriozității, „treabă nemțească”, se spune în România, cu admirație când e vorba de ceva solid bine făcut”, își începe publicistul Ion Cristoiu cel mai nou jurnal zilnic.
Primele precizări ale Comisiei Europene despre verificările pe „amendamentul Fritz”, validat de CCR.
Noua lege a integrității, cu amendamentul care îl lasă pe președintele USR Dominic Fritz fără mandatul de primar, este în analiza Comisiei Europene, pentru a stabili dacă este compatibilă cu dreptul UE, spune executivul european, într-un răspuns pentru HotNews.
Amenințare cu bombă la Tribunalul și Judecătoria Vaslui.
Autoritățile fac verificări după ce, vineri dimineață, a fost primit un e-mail prin care era anunțată plasarea unei bombe în clădirea în care funcționează Tribunalul Vaslui și Judecătoria Vaslui, relatează Agerpres.
România, restantă în fața Comisiei Europene cu Planul național de restaurare a naturii.
România este pe lista celpor 22 de state membre ale Uniunii Europene care nu trimiseseră Comisiei Europene, până la termenul-limită de 1 septembrie, proiectul Planului național de restaurare a naturii.
Doar 5 dintre cele 27 de țări membre – Spania, Țările de Jos, Portugalia, Luxemburg și Bulgaria – depuseseră documentele până la momentul dezbaterii din Comisia pentru Mediu (ENVI) a Parlamentului European din 1 septembrie, scrie portalul 2EU.brussels,.
Pentru elaborarea planului, Ministerul Mediului a obținut finanțare europeană prin proiectul „Sprijin pentru elaborarea Planului Național de Restaurare pentru Natură” – SMIS 362995, finanțat prin POAT 2021–2027. Contractul de finanțare a fost semnat la 29 mai 2026, iar proiectul se află în curs de implementare.
ULTIMA ORĂ Șeful Dacia se revoltă.
Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia, transmite unul dintre cele mai dure mesaje de până acum către autoritățile de la București.
Prăbușire pentru România în topul competitivității mondiale: Am ajuns pe locul 61, sub Bulgaria și Ungaria în 2026
România înregistrează un regres semnificativ în topul competitivității economice la nivel mondial, ajungând în anul 2026 pe poziția 61 dintr-un total de 70 de state evaluate de IMD. Rezultatul plasează țara noastră sub nivelul unor vecini precum Bulgaria și Ungaria, marcând o scădere considerabilă față de rapoartele din anii anteriori. În vârful ierarhiei se află Singapore, urmată de Hong Kong și Elveția, în timp ce mai multe state europene reușesc să se mențină în primele zece locuri.
Încă o fabrică se închide – în Maramureș – 450 de persoane disponibilizate
Printmasters va reduce treptat producția, urmând ca activitatea unității din Maramureș să înceteze în luna mai 2027, aproximativ 450 de persoane urmând să-și piardă locul de muncă. Închiderea completă a societății este prevăzută până la sfârșitul anului viitor, relatează DirectMM. Conducerea Printmasters a explicat că plecarea din Cicârlău face parte din strategia generală a grupului […]
Incursiune în lumea preoților care îl susțin pe Călin Georgescu.
Călin Georgescu face un tur de forță, aproape în fiecare weekend, în diverse zone din țară. Se axează pe piețele țărănești și pe biserici. În general, mediul bisericesc care îl primește cu brațele deschise se exprimă rar în afara zidurilor mănăstirilor respective. HotNews a discutat cu duhovincul mănăstirii Cârțișoara, Dimitrie Papacioc.
Mii de copii ar putea pierde cursurile gratuite de la Palatele Copiilor.
Peste 10.000 de persoane au semnat o petiție pentru salvarea unor activități extrașcolare gratuite din cluburile și palatele copiilor, după apariția informațiilor privind reducerea finanțării pentru posturile acoperite prin plata cu ora.
ATENȚIE – ANAF va calcula singur TVA dacă firma nu depune D300.
ANAF are, din 3 septembrie 2026, o procedură oficială distinctă prin care poate stabili din oficiu taxa pe valoarea adăugată datorată de persoanele impozabile care omit depunerea decontului de TVA (Formularul 300).
Restricții de circulație și străzi închise în Timișoara pentru lucrări de asfaltare și la rețeaua de gaz
Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat mai multe modificări și închideri de trafic rutier în oraș, pentru a permite desfășurarea unor lucrări de reabilitare a carosabilului și de modernizare a rețelei de gaze naturale. Astfel, la solicitarea Societății Drumuri Municipale (SDM), traficul rutier este închis pe strada Salcâmilor, pe tronsonul cuprins […]
Ce facem astăzi, 5 septembrie 2026, în Timișoara?
