Pierderea locurilor de muncă în România – și nu numai în România – nu este o întâmplare și nici o fatalitate. Ea este, în mare măsură, consecința unor politici educaționale greșite, aplicate timp de trei sau patru decenii, fără să se țină seama de nevoile reale ale economiei.
Ieri am traversat orașul de la sud la nord, inclusiv o localitate periurbană. M-am uitat atent în stânga și în dreapta drumului.
Ce am văzut?
Spălătorii auto. Vulcanizări. Ateliere de reparații. Magazine alimentare. Magazine de materiale de construcții. Cabinete de cosmetică și manichiură. Restaurante, shaormerii, cofetării, farmacii, firme de transport, depozite și zeci de alte afaceri de servicii.
Toate acestea alcătuiesc economia reală, cea care produce salarii și plătește taxe.
Dar câte dintre aceste firme au nevoie de absolvenți de fizică, matematică, filosofie, relații internaționale sau alte specializări universitare foarte teoretice?
Foarte puține.
Majoritatea au nevoie de oameni care stăpânesc bine o meserie.
Ca să emiți facturi nu este nevoie de un economist cu cinci ani de facultate.
Dacă cineva știe să citească și să scrie, poate învăța operațiunile necesare în câteva ore. fie că face facturile scrise de mână pe un imprimat sau pe un calculator.
La fel, un instalator bun nu se formează în amfiteatre universitare.
El se formează lângă un meseriaș experimentat.
Învață cum se montează o instalație, cât de tare se strânge un racord ca să nici nu picure dar să nici nu-l rupi, unde poate apărea o infiltrație și cum se rezolvă o problemă înainte să provoace pagube.
Acest lucru nu poate fi predat complet din cărți.
Se învață cu mâinile.
Exact același lucru este valabil pentru mecanicul auto, zidarul, electricianul, sudorul, tâmplarul, coafeza sau tehnicianul frigotehnist.
Sunt profesii în care experiența practică valorează uneori mai mult decât sute de pagini de teorie.
În schimb, România a desființat sau a neglijat mare parte din sistemul de școli profesionale și de ucenicie.
Ani la rând s-a transmis ideea că succesul înseamnă obligatoriu facultate și diplomă universitară.
Rezultatul îl vedem astăzi.
Avem firme care caută instalatori și nu găsesc.
Caută electricieni și nu găsesc.
Caută sudori și nu găsesc.
Caută mecanici auto și nu găsesc.
În schimb, există absolvenți ai unor facultăți care nu își găsesc un loc de muncă potrivit pregătirii lor, sau îl vor pierde pe cel care îl au.
Problema nu este că acești oameni sunt prea bine pregătiți, să nu ne facem iluzii.
Problema este că statul a investit ani și bani în calificări care nu corespund structurii economiei existente.
Dacă economia acestei țări este bazată în principal pe servicii, comerț, construcții, logistică și industrie de asamblare, atunci sistemul educațional trebuie să pregătească și suficienți oameni pentru aceste domenii, nu absolvenți pregătiți pentru cercetare sau industrie cu valoare adăugată mare.
Nu poți construi o economie funcțională numai cu diplome universitare.
Un fizician poate deveni un mecanic auto excelent, dar numai după ani de practică într-un atelier.
La fel cum un olimpic la matematică nu devine automat un zidar priceput doar pentru că este foarte inteligent. Inteligența ajută, dar meseria se învață lucrând.
Dar, în același timp, este o risipă să formezi un specialist pentru o calificare înaltă, iar apoi acesta să fie nevoit să ocupe un post care putea fi învățat printr-un curs practic de câteva săptămâni sau luni.
Statul pierde.
Persoana respectivă este frustrată.
Angajatorul plătește uneori mai mult decât este necesar sau angajează un om care nu își dorește cu adevărat acel loc de muncă.
Toată lumea pierde.
Noi pierdem, pentru că, să nu uităm că noi suntem statul.
O economie sănătoasă are nevoie și de cercetători, și de ingineri, și de medici, dar și de foarte mulți meseriași bine pregătiți. Nu există nici o contradicție între aceste categorii. Fiecare este indispensabilă.
Greșeala ultimelor decenii a fost că am confundat diploma cu valoarea profesională și am considerat școala profesională un eșec, în loc să o transformăm într-o cale respectată de formare.
Poate că înainte de a ne întreba de ce se pierd locuri de muncă ar trebui să ne întrebăm dacă, timp de treizeci de ani, am pregătit oamenii pentru economia pe care o aveam în fața ochilor sau pentru una imaginară, care nu a existat niciodată.
***
SUA la 250 de ani: Un moment pentru a reveni la înțelepciunea fondatorilor
De Jeffrey D. Sachs
Sâmbătă, Statele Unite vor marca cea de-a 250-a aniversare a Declarației de Independență. Ocazia merită o reflecție – nu doar asupra a ceea ce au devenit SUA, ci și asupra principiilor fondatoare pe care le-au uitat atât de des. Trei dintre aceste principii, stabilite chiar de fondatori, dacă ar fi ținute minte astăzi, ar transforma conduita politicii externe a SUA și ar îmbunătăți perspectivele păcii globale.
Prima este conținută în deschiderea Declarației de Independență. Coloniștii americani și-au explicat decizia de a se separa de Marea Britanie apelând la „un respect decent față de opiniile omenirii”. Aceasta a fost o formulare remarcabilă. Congresul Continental și-a revendicat legitimitatea printr-un argument rațional adresat comunității umane mai largi, ale cărei opinii meritau respect. Noua republică, anunțându-se lumii, a făcut-o ca membru al familiei umane, nu ca stăpânul ei destinat. A fi demn de respectul celorlalți – mai degrabă decât a cere supunerea lor – a fost oferit ca fundament al identității politice americane.
„O idee groaznică”.
Ministerul Apărării din Japonia a declanșat o adevărată agitație în rândul producătorilor străini de drone și al start-up-urilor locale după ce aproape a triplat bugetul pentru achiziția de vehicule fără pilot, la 277 de miliarde de yeni, echivalentul a 1,7 miliarde de dolari, pentru acest an fiscal, scrie Financial Times.
Avertisment privind fabricile auto transformate în uzine de drone
Eisaku Ito, directorul general al Mitsubishi Heavy Industries, a spus că grupul industrial vrea să joace un rol important în planurile Japoniei privind dronele, dar a criticat planurile de transformare a fabricilor nefolosite, invocând diferențele majore dintre producția de automobile și cea de drone.
„Sincer, am simțit că astfel de comentarii au fost făcute de oameni care nu înțeleg cu adevărat acest domeniu”, a spus el.
„Produsele din acest sector își schimbă constant specificațiile în funcție de situație. Fabricile auto, în schimb, sunt concepute pentru a produce zeci de mii sau milioane de unități identice”, a adăugat Eisaku Ito.
Europa încearcă să folosească uzinele auto pentru drone
Mai mulți producători auto europeni încearcă să transforme linii de producție auto în fabrici pentru drone și componente de rachete. Scopul este folosirea uzinelor care funcționează sub capacitatea maximă sau care riscă să fie închise.
INS: Aproape unul din cinci români, în risc de sărăcie în 2025
Aproximativ 18,4% din populația rezidentă a României a trăit în 2025 sub pragul sărăciei relative, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), care indică o ușoară scădere față de anul precedent, de 0,6 puncte procentuale.
Un gigant software, prezent și în România, concediază 4.
Gigantul tehnologic Microsoft a anunțat luni că intenționează să concedieze aproximativ 4.800 de angajați, echivalentul a 2,1% din forța sa de muncă la nivel global, confirmând astfel informațiile publicate anterior de Business Insider.
Sindicatele reclamă blocarea completă a dialogului social de către conducerea Oracle
În toamna anului 2025, Oracle România a concediat colectiv peste 400 de angajați, în lipsa unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate și în absența unor garanții colective.
Cristian Socol: Despre cel mai grav simptom al crizei economice și sociale profunde în care se află România – pierderea locurilor de muncă
Am demonstrat în analize anterioare că România se află într-o criză economică și socială profundă, nu doar în recesiune tehnică. Transformarea unei probleme bugetare rezolvabile într-o criză economică structurală este validată de un simptom grav – pierderea consistentă de locuri de muncă. Și nu este un proces în care contribuția definitorie să vină din schimbările datorate implementării AI. Vorbim despre efectul unui management eronat din punct de vedere macroeconomic, în care fundamentarea, secvențialitatea și implementarea măsurilor au fost greșite.
Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dragi Economişti, apropo, cu cine vreţi să industrializaţi şi internaţionalizaţi România? Cu cinci milioane de Decreţei care se duc în pensie? Cu patru milioane de Mileniali care urăsc fabricile, uzinele şi combinatele? Cu un milion de GenZee care sunt NEET şi trei milioane care urăsc fabricile, uzinele şi combinatele?
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond: „Nici peste şase luni nu vom avea Guvern”
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a lansat un avertisment dur la adresa partidelor care negociază formarea noului Executiv. Într-o intervenție la RFI, acesta a subliniat că disputele dintre PSD și PNL favorizează ascensiunea curentelor extremiste și blochează stabilitatea politică a țării, solicitând formațiunilor să renunțe la condițiile rigide.
Băsescu: Nicușor Dan și-a abandonat rolul de președinte
„PSD și PNL sunt împreună de 20 de ani, au participat la guvernare împreună. Au făcut un dezastru împreună”, a spus Traian Băsescu.
Cristian Ghinea (USR), îl desființează pe Nicușor Dan: „Un tăntălău ajuns în locuri greșite”.
Ghinea: „Nicușor Dan a folosit cinic slăbiciunea Elenei Lasconi”
Cristian Ghinea a afirmat că Nicușor Dan a urmărit deliberat să se prezinte drept singurul candidat proeuropean capabil să intre în turul al doilea.
„Nicușor Dan a avut o strategie cinică de a folosi slăbiciunea Elenei, de a se autoproclama drept singura soluție, cu sondaje care creează raritate. Oamenii sunt sensibili la sondaje: votează cu acela care pare că are șanse. Și a folosit la fix chestia asta”, a spus Ghinea în podcastul Comunitatea Liberală.
După ce a fost la inundațiile de la metrou la costum și cravată, Radu Miruță a ajuns la Summitul NATO, din Turcia, în tricou
Surprins într-o încăpere plină de generali cu decorații în piept și însoțit de șeful Armatei, Radu Miruță contrastează puternic, fiind îmbrăcat în tricou. Ministrul demis al Apărării a mers la Summitul NATO din Ankara cu haine lejere, după ce, săptămâna trecută, a mers la inundațiile de la metroul Victoriei îmbrăcat la costum, cravată și pantofi lucioși.
În imaginile publicate de presa turcă și preluate de Mediafax, Miruță apare în tricou, în vreme ce ceilalți participanți sunt îmbrăcați în uniforme militare, costum sau rochie.
Cum a ajuns România să achiziționeze vaccinuri anti-COVID în exces și de ce a pierdut procesul cu Pfizer.
„Contractele au fost trimise doar la Ministerul Sănătății. Niciodată la premier sau la cabinetul premierului.”, susține fostul prim-ministru Florin Cîțu, într-o postare pe Facebook.
Partidul lui Grindeanu umilește săracii care l-au îmbogățit
Cu o viclenie dobîndită din Capitalul lui Marx, Ion Iliescu a înțeles avantajele sărăciei. Din ele a clădit supremația unui partid de securiști și nomenclaturiști, din ele a făurit domnia profitabilă a neocomuniștilor asupra milioanelor de săraci.
Conservatorismul în România.
Avem de toate în politica românească, iar când ne activăm simțul critic vom fi mulți care să zicem că această clasă politică este o reprezentare a societății. În mare, așa este. Avem oameni decenți în poporul ăsta? Avem, dar avem și parlamentari decenți. Nu-i vedem, pentru că de cele mai multe ori nu decența atrage…
Diferenta dintre medic specialist și medic primar: De ce consultația la medicul primar costă, de regulă, mai mult
Mulți pacienți observă că o consultație la un medic primar este mai scumpă decât una la un medic specialist, însă puțini cunosc motivele din spatele acestei diferențe.
Un oraș din vestul țării face transportul public aproape gratuit.
Un oraș din vestul țării face transportul public aproape gratuit. Biletul va costa doar 1 leu, iar abonamentul 20 de lei
Începând cu 1 august, Aradul va avea cel mai ieftin transport public din România, după ce administrația locală a decis reducerea drastică a tarifelor pentru călătoriile cu autobuzele și tramvaiele.
Conform noilor tarife, un bilet va costa doar 1 leu, față de 4,5 lei în prezent, în timp ce abonamentul lunar va fi redus de la 100 de lei la numai 20 de lei.
Magistrala Verde, în căutarea unui constructor.
TIMIȘOARA. A fost lansată licitația pentru găsirea unui constructor care să transforme Calea Șagului din Timișoara în Magistrală Verde. CITEȘTE ȘI: Cu trenul de la Timișoara la Szeged, ca odinioară, și pod nou peste Mureș la frontieră. 3 oferte la prima licitație pentru calea ferată care ne va lega iarăși de Ungaria și va scurta […]
Curtea de Apel a respins contestația Paulei Romocean, viceprimar al Timișoarei, împotriva raportului ANI care a găsit-o în incompatibilitate
Viceprimarul Timișoarei, Paula-Ana Romocean, a pierdut prima bătălie în instanță cu Agenția Națională de Integritate (ANI). Curtea de Apel Timișoara a respins astăzi, 6 iulie 2026, acțiunea prin care alesul local USR solicita anularea raportului de evaluare prin care a fost declarată în stare de incompatibilitate. Magistrații Secției de Contencios Administrativ și Fiscal au analizat […]
Anunțul Primăriei Timișoara.
Ideea Primăriei Timișoara pentru dezvoltarea unei rețele metropolitane de tren urban electric și integrat cu transportul public a obținut un acord de principiu al Ministerului Transporturilor. Acum urmează următorul pas pentru implementarea proiectului, adică semnarea unui parteneriat între municipalitate și Compania Națională Căi Ferate „CFR” SA. Pentru a accelera investiția, Primăria Municipiului Timișoara și-a asumat…
Ce facem astăzi, 7 iulie 2026, în Timișoara?
