O țară cu aproape 19 milioane de locuitori nu reușește să găsească un premier a cărui biografie să inspire încredere unei părți semnificative a populației.
Așa este.
Dar, pentru corectitudine, trebuie spus că nu țara alege premierul.
Premierul este rezultatul unor negocieri între partide, grupuri de influență, centre de putere economice și politice, alianțe de moment și calcule electorale.
Cetățeanul obișnuit nu primește niciodată pe buletinul de vot o listă cu posibili prim-miniștri din care să aleagă direct.
Nici eu, nici cei care citesc aceste rânduri nu avem un cuvânt direct de spus în privința numirii sale.
Desigur, ni se va explica imediat că președintele este ales de popor, parlamentarii sunt aleși de popor, iar aceștia, la rândul lor, participă la desemnarea și validarea guvernului. Prin urmare, într-un sens indirect, și premierul este ales tot de noi.
Așa funcționează democrația reprezentativă.
Cel puțin în teorie.
Numai că teoria și practica au fost întotdeauna rude îndepărtate.
În manuale, democrația este un mecanism elegant: cetățeni informați, care analizează critic realitatea, aleg reprezentanți competenți, iar aceștia iau decizii în interesul societății.
În viața reală, lucrurile sunt ceva mai complicate. Cetățeanul este bombardat zilnic cu propagandă, publicitate, manipulare emoțională, sloganuri și scandaluri atent regizate.
În loc să se discute programe economice, sisteme de sănătate sau reforme administrative, se discută cine pe cine a insultat, cine cu cine s-a fotografiat și cine a postat ceva neinspirat pe internet acum zece ani.
Chiar și în cazul parlamentarilor, nu îl alegem pe Ionescu sau pe Popescu ci alegem o listă întocmită de un partid.
O listă unde Ionescu poate fi un asasin economic, sau un derbedeu care și-a făcut o listă în care este el și prietenii săi.
Democrația autentică nu poate exista fără un electorat educat.
Nu educat în sensul memorării unor lecții pentru examen, ci educat în spiritul științei, al logicii și al gândirii critice.
Un om care a învățat să verifice informațiile, să identifice manipulările și să ceară dovezi este greu de condus cu lozinci.
Un om care nu a fost învățat aceste lucruri poate fi convins de aproape orice, cu suficientă propagandă și suficientă repetare.
Iar aici apare problema fundamentală.
Democrația nu este doar dreptul de a vota.
Acesta este doar mecanismul.
Substanța democrației este capacitatea cetățenilor de a lua decizii raționale.
În lipsa acestei capacități, votul nu dispare, dar își schimbă natura.
Se transformă într-o competiție între cei mai pricepuți manipulatori ai emoțiilor colective.
Rezultatul nu mai este guvernarea celor mai competenți, ci victoria celor care au reușit să controleze mai eficient atenția, frica, speranțele și frustrările publicului.
Iar atunci nu mai vorbim despre democrație în sensul ideal al cuvântului.
Vorbim despre ceea ce numeroși filosofi și gânditori politici au observat încă din Antichitate: riscul ca democrația să degenereze într-o dictatură a majorității.
Nu a majorității informate, ci a majorității manipulate.
Pentru că, în cele din urmă, calitatea conducătorilor nu poate depăși mult calitatea mecanismului prin care sunt selectați.
Iar mecanismul începe și se termină cu nivelul de educație și spirit critic al societății.
Doar când suficient de mulți cetățeni vor pedepsi sistematic prostia, aroganța și hoția (prin vot, prin boicot, prin cerințe publice), clasa politică se va adapta.
Restul sunt doar negocieri în culise și conferințe de presă.
*
Era zilele trecute prin presă o fotografie cu „Omul în Alb”, personajul acela celebru care, în iunie 1990, îi săruta mâna unui miner.
Autorul articolului se întreba dacă omul acela mai există și pe unde o fi ajuns.
Există.
L-am întâlnit de nenumărate ori de atunci.
În timpul pandemiei vorbea la radio și ne avertiza împotriva dușmanilor publici care nu poartă mască.
Pe Facebook își pusese halat de fizician și ne explica doct că masca nu afectează în niciun fel fluxul de aer către plămâni.
Cine avea dubii era imediat suspect de ignoranță sau rea-credință.
La un moment dat l-am văzut într-o poză pe Facebook, era cu umărul dezgolit și cu o seringă înfiptă acolo. Era tare mândru în imbecilitatea sa, cam la fel ca atunci când îi săruta mâna acelui miner.
După o vreme l-am auzit din nou, la radio. De data aceasta cerea măsuri exemplare împotriva celor care refuzau vaccinarea anti-covid.
Cerea înființarea a unul fel de lagăre în care să fie internați cei nevaccinați.
L-am auzit și mai târziu, ne povestea cum o babă din Ucraina a doborât un elicoper aruncând după el cu un borcan cu murături.
Omul în Alb se adaptează întotdeauna vremurilor. Nu ideilor, ci puterii.
Ieri am publicat o fotografie cu niște gunoaie abandonate lângă niște containere arhipline. Nu mai încăpea nici măcar un ambalaj de înghețată în ele.
N-a trecut mult și Omul în Alb a sărit ca ars.
Să fie amendați locatarii din acel cartier!
Niște nesimțiți care, în loc să țină gunoiul în sufragerie până când operatorul de salubritate binevoiește să golească containerele, îl lasă lângă acestea.
Omul în Alb nu știa cine aruncase gunoiul. Nu știa de când era acolo. Nu știa dacă europubelele erau pline de două zile sau de două săptămâni.
Dar știa cine trebuie pedepsit.
Cetățeanul care stătea ca prostul în față celor două tomberoane de gunoi și nu știa dacă pliculețul de ceai este hârtie sau gunoi, cu toate că, dacă ne gândim bine, ambele categorii sunt arse în aceleași cuptoare, sau aruncate în aceeași groapă, chiar dacă nouă ni se spune altceva.
Să fie amendați și cei care au lăsat trei bucăți de polistiren de la ambalajul unui televizor.
Pentru că, evident, directivele de partid și de stat prevăd că imediat după despachetarea unui televizor nou trebuie să iei polistirenul, să urci în mașină sau în taxi și să-l transporți până la centrul de colectare aflat în celălalt capăt al orașului.
În imaginația „Omului în Alb” exact așa funcționează lumea.
*
Lăsând însă gluma la o parte, problema salubrității ar putea fi rezolvată mult mai simplu.
Împărțim orașul în sectoare aproximativ egale. Pentru fiecare sector se organizează o licitație unică, pornind de la un algoritm simplu care ține cont de suprafată și de numărul de locuitori de acolo. Cerințele ar trebui să fie amenajarea spațiilor pentru containere, golirea lor, curățarea zonelor din jur, colectarea deșeurilor abandonate, măturatul trotuarelor și al carosabilului.
Tot.
Iar plata nu se face pentru hârtii, rapoarte și justificări.
Se face pentru rezultat.
Cartierul este curat? Prestatorul își primește banii.
Containerele sunt golite la timp? Prestatorul își primește banii.
Străzile sunt curate? Prestatorul își primește banii iar de Crăciun le dăruim gunoierilor niște cadouri.
Dar dacă o saltea zace la marginea drumului mai mult de două zile, dacă gunoiul se adună lângă containere, plata se oprește.
Atât de simplu.
De ani de zile ni se explică ce obligații au cetățenii.
Poate că a venit timpul să discutăm și despre obligațiile celor care sunt plătiți tocmai pentru a rezolva problema.
*
Nu încetează să mă uimească strălucirea intelectuală a celor care își asumă conducerea acestei țări, în loc să se orienteze către activități mai apropiate de competențele lor reale, unde deciziile complexe și gândirea strategică nu reprezintă o povară zilnică.
Adrian Veștea anunță că va prelua „la virgulă” programul de guvernare al lui Bolojan.
Si apare întrebarea firească: dacă programul rămâne același, până la ultima virgulă, care a fost logica înlocuirii lui Bolojan? Ați schimbat omul doar ca să demonstrați că puteți schimba omul?
***
Acord preliminar SUA–Iran: armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacție imediată pe piețele energetice
Președintele american, Donald Trump, a confirmat pe rețeaua sa Truth Social că acordul cu Republica Islamică Iran este finalizat Statele Unite și Iranul au anunțat că au ajuns la un acord-cadru, menit să pună capăt conflictului militar și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol și […]
Un sat din Normandia s-a opus vizitei șefului Pentagonului la ceremonia „Zilei Z”: „Nu este binevenit”
Totul a început în Langrune-sur-Mer, o comună franceză cu aproximativ 2.000 de locuitori, unde urma să aibă loc una dintre ceremoniile dedicate împlinirii a 82 de ani de la Debarcarea din Normandia. Membrii unei asociații locale au publicat o scrisoare deschisă în care au criticat prezența lui Pete Hegseth, susținând că pozițiile sale politice sunt incompatibile cu valorile pentru care soldații aliați au luptat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arată The Guardian.
O dronă de luptă cu explozibili a ajunsă pe o plajă de la Marea Neagră
O dronă de luptă cu explozibili a fost descoperită pe coasta Mării Negre, anunță Live Ukraine care citează publicația Yeni Şafak.
Aceasta a fost descoperită pe plaja Kapısuyu din provincia Bartın, scrie Yeni Şafak. După ce au fost alertate, autoritățile au evacuat plaja și au blocat accesul în zonă.
Conform forțelor de securitate, drona transporta muniție. Mai mulți geniști și militari au fost trimiși la fața locului. Ei au examinat dispozitivul și pregătesc o distrugere controlată.
Originea dronei nu a fost încă dezvăluită.
Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a decis împotriva Ucrainei: Rusia are drepturile în Strâmtoarea Kerci, Marea Azov și apele Mării Negre din jurul Crimeei
Curtea Permanentă de Arbitraj (CPA) de la Haga a pronunțat o decizie finală în favoarea Rusiei în cazul de arbitraj cu Ucraina privind drepturile statului de coastă în Strâmtoarea Kerci, Marea Azov și apele Mării Negre din jurul Crimeei. Despre aceasta a relatat Ministerul Afacerilor Externe. Procedura a durat 10 ani. Litigiul a fost soluționat […]
Nicușor Dan și Adrian Veștea: culegem ce am semănat și avem ce ne reprezintă
O țară cu 19 milioane de locuitori și cu una dintre cele mai mari diaspore din Europa nu reușește să selecteze un premier recomandat de o carieră care să stârnească încredere. Poate că trăim momente în care alegerile lui Nicușor Dan sunt iritante, însă ne indică unde suntem plasați pe scara competenței lumii de astăzi. …
Adrian Veștea spune că va prelua „la virgulă” programul de guvernare al lui Bolojan
Premierul desemnat Adrian Veştea a spus luni, la RRA, că va păstra integral programul de guvernare pe care l-a avut Guvernul Bolojan, precizând că va veni cu o listă de miniştri, care „vor fi desemnați pe algoritm politic”. „În câteva zile veţi vedea că programul de guvernare pe care l-a avut guvernul Bolojan şi care …
Factura dobânzilor datoriei crește mai repede decât economia, avertizează prim-viceguvernatorul BNR
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, a publicat recent o analiză despre situația finanțelor publice Datoria publică s-a triplat în șase ani România a împrumutat masiv în ultimii ani. Datoria publică a crescut de la 413 miliarde de lei în 2019 la peste 1.200 de miliarde de lei estimate pentru sfârșitul lui 2025, …
Banii din SAFE nu doar că nu rămân în țară, dar nici măcar în Europa.
Banii împrumutați în cadrul programului SAFE au născut o întreagă polemică. Toată povestea a fost împachetată frumos, din dorința de a sublinia un plan de independență militară a Uniunii și, cel mai probabil, de a contracara curentele retard-extremiste, care visează o dezmembrare a blocului comunitar.
Cristian Păun, avertisment despre recesiune: „România trăiește ca pe caiet”
Profesorul de economie Cristian Păun a afirmat, în cadrul emisiunii „Interviurile Adevărul”, că România se află în recesiune tehnică, afirmând că țara funcționează în prezent „într-o logică a «caietului»”.
BNR: Datoria externă a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni ale anului
În perioada ianuarie-aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu peste 1 miliard de euro, până la 229,5 miliarde de euro.
Astfel, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro la 30 aprilie 2026, în creștere cu 1,4 la sută față de 31 decembrie 2025.
Statul român vrea să cumpere el gazele din Marea Neagră, contract de 2.
Guvernul României se află în plin proces de negocieri cu compania OMV Petrom pentru cumpărarea achiziția gazelor din Marea Neagră, potrivit unui răspuns transmis de Administrația Națională a Rezervelor de Stat la solicitarea HotNews. Pe 15 iunie a expirat termenul pentru finalizarea discuțiilor privind exercitarea de către statul român a dreptului de preempțiune, adică prioritate …
Înregistrarea sediilor secundare: Ce obligații au firmele până la 30 iunie 2026
Până la 30 iunie 2026 inclusiv, firmele care au organizate şi/sau înregistrate fiscal mai multe sedii secundare ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor în aceeași localitate trebuie să anunțe ANAF care este sediul secundar desemnat. Citiți mai departe pe StartupCafe.ro.
Surse: Unirea cu Moldova, o schemă fabricată de Petrov pentru Nicușor
Nicușor nu are un proiect de țară. Ne-a spus asta el singur, cu gura lui, în mai multe rînduri. A tot încercat să-și confecționeze unul ba din stabilitate, ba din aderarea la OCDE, ba din coaliția pro-europeană, ba din coaliția pro-occidentală. A plătit firme de lobby, l-a întrebat pe Matei Păun, le-a cerut ambasadorilor să vină cu ceva, i-a rugat pe oamenii de afaceri să-i dea o idee, dar degeaba. Nu s-a legat nimic. Proiect de țară, ioc.
Dosarul 10 August: Foștii șefi ai Jandarmeriei, achitați la aproape 8 ani de la intervențiile violente.
Judecătorul Nicolae George Octavian de la Tribunalul Militar București a decis luni achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei implicați în reprimarea violentă a manifestanților la protestul din august 2018. Decizia Tribunalului Militar București nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 10 zile. Este vorba de colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al …
Avocatul Paul Finta este propunerea USR Timiş pentru funcţia de prefect
USR Timiş a decis să-l propună pentru funcţia de prefect de Timiş pe avocatul Paul Finta. Poziţia a devenit vacantă în urma demisiei Corneliei Micicoi, după ce, la finalul săptămânii trecute, aceasta a fost vizată de mai multe percheziţii EPPO privind posibila fraudare a unor fonduri europene.
Cea mai mare fabrică de contoare din România a fost scoasă la vânzare
Fabrica de contoare de consum de curent electric și gaze naturale din Timișoara, cea mai mare de profil din țară, a fost scoasă la licitație, după ce proprietara ei, compania AEM SA, a intrat definitiv în faliment în martie anul acesta, societatea fiind în insolvență din 2024 și cu activitatea de producție sistată din 2023. …
Ce facem astăzi, 16 iunie 2026, în Timișoara?
