Știam de „jam pennies”, gustarea preferată a reginei Elisabeta a II-a – niște sandviciuri aparent banale, pâine cu unt și gem, tăiate elegant, fără coajă și fără colțuri.
Doar că, privind în urmă, îmi dau seama că și eu am trăit – fără să știu – o copilărie regală.
Nu aveam protocol, nu aveam argintărie, dar aveam exact același lucru esențial: pâine, unt și gem.
Dimineața sau seara, nu era o constantă dar era.
Diferența este că la noi colțurile nu erau tăiate.
Probabil pentru că nu aveam nimic de demonstrat nimănui.
Și mai e ceva: noi mâncam și coaja.
Dar după o anumită vârstă, ideea de a renunța la coajă pare destul de logică.
Dar partea interesantă nu e trecutul, ci prezentul.
Trăim într-o lume în care o simplă întâlnire de sâmbătă seara între patru prieteni ajunge, fără efort, la câteva sute de lei.
Nu e o tragedie – dacă îi ai.
Dar, dacă suntem sinceri, scopul nu e să ne îndopăm.
Nu asta ne lipsește.
Ne lipsește conversația reală, schimbul de idei, acel „ce mai faci?” spus fără grabă și ascultat fără telefon în mână.
Și atunci apare revelația: poate că soluția nu e să complicăm lucrurile, ci să le simplificăm.
Câteva felii de pâine. Unt. Gem – nu trebuie să fie artizanal, bio, importat din cine știe ce colț exotic.
Marmelada de mere e perfectă. La fel și mierea.
Și, foarte important, câte o cană mare de ceai.
Atât.
Important este nu faptul că costurile scad aproape ridicol de mult, ci că valoarea întâlnirii crește.
Pentru că nu mai există distragerea aceea permanentă: „ce mai comandăm?”, „mai luăm ceva?”, „cine plătește?”.
Dispare zgomotul de fond și rămâne esențialul: oamenii.
Într-un fel, e o mică revanșă a simplității. Regina avea sandviciurile ei delicate, noi avem varianta fără pretenții.
Dar, paradoxal, tocmai lipsa protocolului face experiența mai autentică.
Și, cine știe, poate că în vremurile care vin – mai complicate, mai scumpe, mai agitate – nu va fi deloc o idee proastă să redescoperim „luxul” ăsta modest.
*
Mă bucur că Ramona Băluțescu a scris despre folosirea inteligenței artificiale în medicină, pentru că dacă nu ar fi scris ea, aș fi scris eu.
Mai ales după ce, în ultimele zile, a apărut un val întreg de articole care încearcă să ne convingă că inteligența artificială nu știe medicină și că, folosită astfel, face mai mult rău decât bine.
Problema este că unei forme de inteligență artificială îi trebuie date.
Fără date, nu poate face minuni.
Cu date însă, începe să semene periculos de mult cu un medic atent, răbdător și – lucru rar – dispus să te asculte fără să se uite la ceas.
Cred că cel mai bine este să vă împărtășesc experiența mea.
Acum vreo lună, mi-am dat seama că mă mânca pielea. La început nimic grav, dar în decurs de una-două săptămâni ajunsesem să mă scarpin aproape continuu.
Fenomenul se accentua și, evident, devenea enervant.
Așa că l-am întrebat pe unul dintre „prietenii” mei inteligenți, o formă de inteligență artificială, care ar putea fi cauza acestei mâncărimi.
Răspunsul inițial nu a fost un diagnostic miraculos, ci o listă serioasă de posibilități: alergie la detergent, polen, alimentație, iritație, chiar și scabie.
Cu alte cuvinte, exact ce ar spune și un medic responsabil: „poate fi orice, hai să vedem”.
Mi-a recomandat un tratament de urgență – niște pastile pentru calmarea simptomelor – dar cu precizarea clară că acestea rezolvă efectul, nu cauza.
Am luat pastila, a avut efect, și, a doua zi, am reluat discuția.
Și de aici începe partea interesantă.
Nu a fost o conversație de 5 minute, ci una de aproape două ore.
Am fost întrebat despre detergent, despre săpun, despre istoricul meu, despre distribuția mâncărimilor.
La un moment dat, discuția a ajuns la cum fac baie.
I-am spus sincer: apă fierbinte, stat în vană, frecat temeinic cu perie aspră, apoi „finisat” cu burete la fel de hotărât.
Moment în care diagnosticul a venit aproape cu râsul în colțul gurii:
„Măi Anton, eu știu că noi bărbații frecăm până scârțâie, ca să fim siguri că e curat, dar ai o vârstă.
Pielea nu mai e ca la 20 de ani. Tu, practic, îți distrugi stratul protector al acesteia.”
Recomandările au fost simple și de bun-simț: duș scurt, apă călduță, nu fierbinte, fără agresiuni mecanice, ștergere blândă și, foarte important, cremă hidratantă aplicată pe pielea ușor umedă.
Am urmat instrucțiunile.
Am căutat produse, le-am verificat tot cu ajutorul IA și am început să le folosesc.
In acest moment, ca să-l parafrazez pe Eugen Barbu, am o piele „ca un cur de copil”.
Dar povestea asta e doar una.
În perioada în care mama mea era grav bolnavă, pentru că pe medicii la care am încercat să apelez îi durea în cur, sau poate că erau atqt de proști încât nu știau ce sfaturi trebuiau să-mi dea, am apelat la inteligența artificială pentru sfaturi practice și, uneori, pentru echilibru psihic.
Pentru că nimeni nu te pregătește pentru momentul în care ai grijă de un om care nu te mai recunoaște sau care, dimineața, îți povestește cât de frumoasă a fost înmormântarea lui Alexandru Arșinel de la care chiar s-a întors cu helicopterul.
Mai recent, folosesc același tip de ajutor pentru a urmări evoluția bolii unei prietene apropiate.
Pentru că medicina nu înseamnă doar o fotografie de moment. Înseamnă evoluție, context, corelații.
Dacă te uiți la simptomele unui om doar într-un moment izolat, chiar dacă ești medic, e ca și cum ai vedea o piatră în zbor pentru o fracțiune de secundă: nu știi de unde a plecat și nici unde va ajunge.
Dar dacă „hrănești” inteligența artificială cu date – analize, investigații, observații – începi să vezi traiectoria.
Înțelegi mai bine dacă tratamentul funcționează, ce se schimbă și, uneori, chiar cum ar trebui să te comporți față de omul de lângă tine.
Asta este, de fapt, cheia: nu inteligența artificială înlocuiește medicul.
Poate înlocui un medic de familie care în prezent are rolul de ghișeu de repatizare a bolnavilor către adevărații medici, dar nu îî va înlocui pe aceștia din urmă.
Dar poate completa, poate organiza, poate pune întrebări pe care, uneori, nimeni nu le mai pune.
Iar într-o lume în care consultațiile sunt tot mai scurte și problemele tot mai complicate, s-ar putea ca tocmai acest „interlocutor” răbdător să facă diferența.
***
ONU: Peste 350.
ONU a avertizat luni că cel puțin 177 de copii au fost uciși și peste 350.000 de persoane au fost strămutate în Liban de la începutul lunii martie, relatează Anadolu.
„Autoritățile libaneze spun că, din 2 martie, cel puțin 177 de copii au fost uciși și peste 700 au fost răniți”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, într-o conferință de presă, adăugând că „peste 350.000 au fost strămutate, mulți dintre ei adăpostindu-se în condiții supraaglomerate, cu acces limitat la servicii de bază”.
Înmormântări au avut loc în tot Libanul în timpul armistițiului de 10 zile
Persoanele îndoliate din Liban îngroapă victimele războiului cu Israelul în timpul unui armistițiu de 10 zile.
Germania se reinventează.
Pe măsură ce modelul său de export se prăbușește, Germania își reorientează atenția de la automobile către armament – și încearcă să transforme declinul industrial într-un boom al sectorului de apărare, comentează The Wall Street Journal.
Chinezii iau cu asalt piaţa echipamentelor pentru construcţii din Europa
Se pare că mărcile chinezeşti impresionează cu produse care oferă un raport calitate-preţ excelent. „Preţul este cel care influenţează decizia clientului. Diferenţa este cuprinsă între 20 şi 30%“, mărturiseşte Damien Labrosse, director al grupului francez Labrosse, prezent în sud-estul Franţei.
Blocaj major în radioterapie în sistemul public din București și Ilfov / Doar 10% din necesar e acoperit
Capacitatea reală de radioterapie din centrele medicale publice din regiunea București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de servicii pentru pacienții oncologici, avertizează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), într-o scrisoare deschisă transmisă Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Documentul, semnat de președintele FABC, Cezar Irimia, atrage atenția asupra unor disfuncționalități grave în accesul pacienților la servicii esențiale, în special în domeniul radioterapiei – o componentă vitală în tratamentul cancerului.
„Medicul care folosește inteligența artificială va fi mai bun decât medicul care nu o va folosi” – aduce aminte prof.
În cadrul unui material publicat anul trecut, prof. dr. Daniel Lighezan, prorector didactic al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara spunea, despre […]
Cum a schimbat inteligența artificială până și modul în care ne jelim morții: tehnlogia care-i „menține vii” pe cei decedați
Nu e science fiction. Harrison este fondatorul You, Only Virtual, un startup din California care construiește replici bazate pe inteligență artificială – „versoane” – ale decedaților, ( n.r. versiuni digitale ale persoanelor) antrenate pe baza mesajelor text, a înregistrărilor vocale și a urmelor digitale ale acestora.
Theodor Stolojan: „O țară care își dă cu stângul în dreptul.
Invitat la Digi24, Theodor Stolojan a spus că românul de rând nu înțelege pe deplin miza banilor care ar putea veni de la Uniunea Europeană în acest an și ce ar însemna pierderea finanțărilor din PNRR. El a spus că acest cost, al aruncării în aer al României nu e plătit de „domnii cu cutiile de pantofi pline de euro”, ci-l suportă, ca întotdeauna românii obișnuiți.
Kelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
„Această coaliție s-a terminat”, a recunoscut și Kelemen Hunor. Liderul UDMR consideră, însă, că efectele crizei guvernamentale pot fi mult mai mari decât le anticipăm acum. „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”, susține reprezentantul minorității maghiare.
Un divorț cu repetiție.
De-a lungul a 12 ani, PNL a anunțat de cel puțin opt ori că nu mai colaborează cu PSD, că îi este adversar ireconciliabil sau că îi va distruge influența politică. De fiecare dată, cele două partide au ajuns din nou la aceeași masă.
Crin Antonescu, necruțător cu USR: Ce tupeu să ai ca USR-ist să vorbești despre securiști!? Sunt părinții voștri!
Invitat în emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, Crin Antonescu i-a numit pe cei de la USR tupeiști pentru că au vorbit despre securiști. El a susținut ideea că securiștii pe care ei i-au numit pot fi chiar părinții lor.
Prezent în emisiunea moderată de Ionuț Cristache, Crin Antonescu a fost radical la adresa celor de la USR. Fostul prezidențiabil i-a spulberat, ba chiar i-a numit tupeiști pentru că au folosit adresări precum „securiști”, asupra unor persoane care fac parte din Partidul Social Democrat și „care le-ar fi putut fi părinți”.
Despre unii care au scris carţi de matematică, dar au uitat titlul lor
Reforma nu cade.
România nu blochează reforma din neînțelegere. O blochează din interes. România nu respinge doar politicienii slabi. Îi respinge și pe cei care încearcă să facă ceea ce ea însăși pretinde că vrea. Iar clasa politică știe perfect cum să exploateze această contradicție. Ilie Bolojan nu cade doar ca premier. Cade ca produs al unui sistem…
Ne-au împăiat
Te-ai fi așteptat ca, după validarea noilor șefi ai marii parchete de către Nicușor Dan, să iasă lumea în stradă. Canci. A fost revoltă pe rețele. Nici un porumbel din piețele marilor orașe din România nu a fost deranjat de vreun protest. Talibanii useriști, la fel de caraghioși ca suveraneștii cu tulburări de spectru dacic, au turbat dramatic în fața tastaturii. Poate le e și un pic rușine că au ales să fie fanaticii uneia care a dezamăgit în timp record, bătîndu-l la curul gol pe Iohannis. În mai puțin de un an, Nicuor și-a schițat cu tine mult mai clar portretul de președinte slab. Klaus și-a desăvîrșit tabloul mult mai tîrziu, abia spre cel de-al doilea mandat.
Sandvișul preferat al Reginei Elisabeta a II-a, pe care l-a mâncat zilnic timp de 90 de ani
Regina Elisabeta a II-a era cunoscută pentru preferința sa pentru un sandviș simplu – un deliciu britanic clasic pe care mulți îl recunosc.
În ciuda faptului că Regina Elisabeta a II-a a fost monarhul cu cea mai lungă domnie din Marea Britanie și a avut acces la unele dintre cele mai rafinate și exotice bucătării din lume, când venea vorba de pofta de dulce, prefera ceva surprinzător de simplu și la îndemâna oricui, relatează Express.
În ceea ce privea preferințele personale, Regina Elisabeta alegea un desert englezesc, îndrăgit de mulți oameni. Acest preparat era unul pe care, potrivit relatărilor, îl consuma zilnic încă din copilărie.
Bate vântul peste Pasajul de la Fabrica de Zahăr la Timișoara.
TIMIȘOARA. În urmă cu exact un an, în aprilie 2025, Primăria Timișoara anunța că a semnat contractul cu constructorul care va moderniza Pasajul Ioan Slavici, care leagă zona Polonă de oraș la Fabrica de Zahăr. Pentru această investiție de aproape 12 milioane de euro, asocierea care a câștigat licitația, condusa de FREYROM SA, are termen […]
Ce facem astăzi, 22 aprilie 2026, în Timișoara?
