Va dispărea Schengen?
Nu știm sigur.
Dar ceea ce putem observa este că, din ce în ce mai clar, pare că acesta a fost scopul de la bun început: slăbirea și, în cele din urmă, destrămarea Uniunii Europene și a spațiului Schengen.
Ieșirea Marii Britanii din UE nu a fost un accident de parcurs, ci o mutare strategică.
Sabotarea conductei Nord Stream 2 nu a avut doar implicații energetice, ci și geopolitice majore.
Iar războaiele recente – din Ucraina, Orientul Mijlociu sau chiar conflictele comerciale transatlantice – nu fac decât să tensioneze și mai mult relațiile între statele europene și să pună sub semnul întrebării solidaritatea comunitară.
Dacă liderii europeni ar fi inteligenți și responsabili, dacă ar înțelege miza istorică a acestui moment, ar reuși să repare fisurile și să mențină aceste construcții – Uniunea Europeană și Schengen – în picioare.
Însă, din păcate, ceea ce vedem astăzi la conducerea Europei – inclusiv a României – este un amestec de mediocritate, oportunism și o imbecilitate îngrijorătoare.
În aceste condiții, devine tot mai greu să sperăm că, peste câțiva ani, vom mai face parte dintr-un proiect european coerent, care să semene cu o adevărată Uniune – un fel de „State Unite ale Europei”.
În loc de unitate, riscăm să asistăm la fragmentare.
În loc de progres, la stagnare.
Și în loc de speranță, la un nou val de izolaționism, în care fiecare țară încearcă să supraviețuiască pe cont propriu, pe un continent care cândva visa la un viitor comun.
*
India va continua să importe petrol din Rusia. La fel vor face și alte state care își permit să ignore ipocrizia sancțiunilor occidentale, în numele propriului interes economic. Această realitate nu e o noutate. Este doar o expresie firească a felului în care funcționează capitalismul globalizat: dublu standard, profituri ascunse, rute comerciale ocolite și reștampilate cu cinism geopolitic.
După invadarea Ucrainei, Occidentul a aplicat sancțiuni Rusiei, printre care și embargoul parțial sau total asupra importurilor de petrol și gaze.
Dar India, a treia mare economie asiatică și o piață în expansiune, nu s-a grăbit să se alinieze.
Dimpotrivă, a crescut semnificativ importurile de țiței rusesc, beneficiind de prețuri reduse.
India rafinează acest petrol și, în unele cazuri, îl exportă sub formă de produse petroliere… inclusiv în Europa.
Sancțiunile sunt deseori mai mult simbolice decât eficiente.
Țări precum Turcia, Emiratele Arabe Unite sau chiar unele state africane au devenit verigi intermediare în lanțul energetic global.
Petrolul rusesc devine „neutru” după o rafinare parțială într-un port din Orientul Mijlociu sau Asia.
Gaze rusești, lichefiate în porturi asiatice, ajung în Europa cu o hârtie de proveniență modificată, dar cu aceeași moleculă energetică.
Nimeni nu-și mai bate capul: energia nu are pașaport.
La rândul ei, China rămâne sursa principală pentru materiile prime critice, în special pământurile rare.
Fără neodim, dispriu, terbium sau praseodim, nimeni nu poate construi magneți de înaltă performanță, indispensabili în motoarele electrice, turbinele eoliene sau tehnologiile militare.
Deși Occidentul declară că vrea să „decupleze” lanțurile de aprovizionare de China, realitatea economică spune altceva: China livrează, iar restul lumii consumă.
Statele Unite nu sunt străine de această hipocrizie. Importă materii prime brute (petrol, gaze, neodim), le transformă prin procese industriale de înaltă valoare adăugată, apoi exportă produse „Made in USA” către Europa și restul lumii.
Eticheta contează mai mult decât originea materialului.
De exemplu, o mașină electrică americană conține magneți produși cu neodim din China, plastic obținut din petrol rusesc rafinat în India și o baterie care include litiu din Argentina.
Dar ea poartă cu mândrie steagul american.
Aceasta este esența capitalismului contemporan: fluxuri economice adaptabile, ipocrizii diplomatice și etichete convenabile.
În teorie, există principii morale.
În practică, există profit.
India, Rusia, China, SUA – fiecare joacă un rol diferit, dar complementar.
Și când produsul final ajunge în mâinile unui consumator european care încă se crede „verde” sau „etic”, nimeni nu mai întreabă de unde vine energia sau materia primă.
Până la urmă, nu contează cine forează, cine prelucrează sau cine transportă. Contează cine pune ștampila.
*
„Vrem Starlink”, spun triburile din Amazon.
Și nu e o glumă.
Din ce în ce mai multe comunități izolate – din păduri tropicale, stepe, tundră sau munți – își doresc să intre în lumea conectată.
De fapt, cu toții vrem Starlink. Fie că trăim pe malul Amazonului, într-un sat din Transilvania, într-un bloc din Berlin sau pe o insulă uitată de lume, ne dorim același lucru: conexiune rapidă, stabilă, fără dependență de infrastructura învechită a altora.
Și îl vom avea.
În acest moment, Elon Musk are deja 8.075 de sateliți activi pe orbită, care deservesc constelația Starlink.
Ținta pe termen scurt este de 12.000 de sateliți, iar pe termen lung se vorbește despre un număr amețitor: 42.000.
O rețea de dimensiuni planetare, care nu mai ține cont de granițe, cabluri sau monopoluri. Doar cerul, sateliții și utilizatorul final.
Cât va mai dura până când ne vom trezi la ușă cu două domnișoare drăguțe – sau un robot simpatic – care ne vor face o ofertă de nerefuzat? „Un terminal Starlink complet, trei telefoane mobile incluse și un abonament promoțional de 1 euro pe an.
Primul an e din partea casei. Vă conectați sau rămâneți în Evul Mediu digital?”
Va fi nevoie de 2 ani? De 5? Nu contează exact cât. Contează că direcția e clară.
În acel moment, toți operatorii tradiționali de telecomunicații vor părea dinozauri.
Antenele lor masive, cablurile lor îngropate cu greu în asfalt, tarifele lor complicate și echipamentele greoaie vor deveni istorie.
Exact cum au devenit telefoanele fixe cu disc niște obiecte de muzeu.
Angajații acestor companii vor fi concediați sau reconvertiți.
Turnurile de telecomunicații vor fi demontate și tocate în utilaje de reciclare.
Acesta este progresul. Nu are milă. Nu așteaptă. Nu cere permisiunea nimănui.
Și nu vine doar pentru cei din Silicon Valley sau din marile capitale. Vine pentru toți.
Inclusiv pentru bătrânul care locuiește singur în munții Apuseni. Pentru pescarul din Deltă.
Pentru copilul dintr-un sat uitat de lume, care va putea, într-o zi, să vadă o lecție de fizică transmisă în direct din Japonia, tradusă automat de AI.
*
Mailul, Facebook-ul și întreg internetul sunt invadate de reclame la colagen: „Aplică-l pe genunchi și se reglează articulația”, „pe ochi și vei vedea mai bine”, „pe față și dispar ridurile”.
Reclamele sunt însoțite de studii, de obicei prezentate ca fiind ale unor cercetători britanici.
Dar, dacă citim cu atenție studiile, aflăm că în aproximativ 50% din cazuri rezultatele sunt pozitive, în 50% – inexistente.
Practic, e ca și cum ai arunca o monedă.
E ca și cum ai plăti un supliment scump fără nicio garanție.
Un alt studiu a comparat trei grupuri: placebo, colagen și proteine din zer.
Fazele indicate: doar zerul a avut efect semnificativ în regenerarea țesuturilor — colagenul a avut rezultate slabe, comparabil cu placebo.
Paradox: colagenul nu pare mai eficient decât… nimicul
Totuși, un lucru prezentat ca ceva pozitiv: colagenul nu ne face rău — efectele adverse grave sunt rare.
Se pot semnala balonări, gust neplăcut, alergii sau disconfort digestiv; în cazuri rare, risc de pietre la rinichi sau interacțiuni medicamentoase
Dar, dacă vrem să nu ne facem rău, de ce să nu folosim apa de la robinet?
E ieftină, inofensivă, n-are reclame false șî nici nu apar probleme din interacțiunea cu alte medicamente.
O poți folosi pe ten, pe genunchi, o poți bea – și nici măcar nu trebuie să crezi în efecte miraculoase.
***
După ce ne-am chinuit 17 ani, se pregătește ”închiderea” Schengen la comanda SUA?
În ședința de joi, guvernul Bolojan a adoptat o HG care reglementează mecanismul prin care România poate reintroduce în orice moment controale la frontieră, ceea ce echivalează cu anularea Schengenului în care ne-am chinuit 17 ani…
India va continua să importe petrol din Rusia, în ciuda ameninţărilor lui Trump
„Vrem Starlink”: Cum au ajuns foste triburi necontactate din Amazon tot mai dependente de internet, telefoane mobile și panouri solare
Comunitățile de indigeni din valea Javari, în inima Pădurii Amazoniene, erau până nu demult complet izolate de restul lumii. Acum, însă, tot mai multe dintre ele au început să folosească tehnologii și produse din societatea modernă, precum internetul, panourile solare sau biscuiții, această tranziție rapidă având consecințe potențial dăunătoare asupra sănătății, culturii și viitorului băștinașilor din fostele triburi necontactate din Amazon.
Starea de sănătate a lui Ion Iliescu este critică
„Starea generală a pacientului (Ion Iliescu – n.r.) s-a deteriorat, la acest moment fiind critică, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă”, anunță Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Dreptu-i drept, da` cinstea-i pe bani
Șefa CSM, Elena Costache, declară că o pensie de 11.309 lei, cu ieșire la 65 de ani, pentru un magistrat, i se pare puțin. Că magistrații sunt unici, nu pot fi puși pe picior de egalitate cu celelalte categorii de oameni care muncesc.
Colagenul: supliment-minune sau doar o altă pudră proteică?
Colagenul a devenit un ingredient tot mai popular în rândul sportivilor și al celor preocupați de aspectul fizic. Este vândut sub formă de pudră sau capsule, cu promisiunea de a întări articulațiile, de a netezi pielea și de a reda strălucirea părului. Dar cât de bine funcționează, de fapt?
Incendiu de amploare la hala de muniții a Fabricii de de Arme Cugir
Conform informațiilor transmise de ISU Alba, focul s-a extins rapid pe o suprafață inițial estimată la 300 metrii pătrați ulterior ajungând la aproximativ 700 metrii pătrați. Incendiul a afectat o hală destinată depozitării de muniție, iar în interior s-au auzit și explozii.
Hieronymus Bosch, inspirație pentru muzica rock
Hieronymus Bosch, cunoscut și sub numele de Jérôme Bosch, s-a născut în 1450 în orașul Bois-le-Duc din Flandra, unde a pictat tablouri enigmatice gotice până la moartea sa, în 1516. În Europa secolelor al XV-lea…
Ce facem astăzi, 3 august 2025, în Timișoara?
De la concerte spectaculoase și ateliere pline de imaginație, la expoziții, activități pentru cei mici și evenimente culturale, orașul întreg vibrează în armonia unei sărbători autentice urbane, duminică, 3 august, cu ocazia Zilei Timișoarei.
