Nu bursa se prăbușește. Ci competența
Zilele acestea, analiștii de pe Wall Street vorbesc cu îngrijorare despre pensionarea generației baby-boomers – cei născuți între 1946 și 1964.
Se vehiculează ideea că vânzarea acțiunilor de către acești pensionari ar destabiliza piețele financiare.
Dar adevărata problemă nu stă în capitalul retras, ci în capitalul uman pierdut.
Generația baby-boomers a fost crescută și educată într-un spirit al meseriei făcute cu cap și cu rost.
Erau oameni care „se făceau ceva”: strungari, ingineri, mecanici, profesori, medici.
Aveau o profesie, dar și o identitate profesională.
Munca nu era doar o sursă de venit, ci un motiv de mândrie și un sens al vieții.
Fiecare șurub strâns, fiecare diagnostic pus, fiecare sistem gândit – toate făceau parte dintr-o lume construită temeinic.
Această generație a pus temelia întregii lumi moderne: de la calculatoare și internet, până la medicina de vârf, infrastructură și, da, chiar premisele inteligenței artificiale.
Când acești oameni ies din scenă, nu dispare doar o masă de consumatori sau de investitori – dispare o rețea întreagă de cunoștințe, rigoare și responsabilitate.
În schimb, noile generații – mai flexibile, mai adaptabile, dar adesea mai superficiale – vin cu o pregătire generalistă și o atitudine detașată față de muncă.
S-a pierdut ideea că trebuie să fii „bun la ceva”.
Jobul e văzut ca ceva temporar, iar competența, ca o opțiune.
E suficient să te uiți la câteva exemple din jur: contabili care, odinioară, înțelegeau fiecare cont în parte și știau exact că acele numere nu sunt niște simple înșiruiri de cifre ci reprezintă mărfuri pe un raft sau într-un depozit, sau sunt o oglindă a eficienței sau ineficienței unor procese de producție, au devenit simpli operatori care introduc date într-un program fără să mai înțeleagă impactul lor.
IT-iști care știu să instaleze Windows, dar habar n-au ce e un kernel sau ce face un server DNS.
Funcționari care cer dosare după niște proceduri, dar nu mai știu ce rost au acele hârtii, ce conțin sau cui folosesc.
O societate care funcționează pe bază de clicuri, dar nu mai știe să repare un contact slăbit.
Asta e prăbușirea reală: nu a bursei, ci a unei culturi a muncii bine făcute.
Poate că e timpul să ne întrebăm nu cum susținem prețul acțiunilor, ci cum reconstruim respectul pentru meserie, expertiză și responsabilitate.
*
Pe vremea lui Ceaușescu, când totul părea veșnic și betonat în eternitatea socialismului, obișnuiam să-mi imaginez, în rarele momente de speranță, ce-aș face dacă — Doamne ferește și ajută! — ar veni totuși o revoluție. O schimbare bruscă, cu lume pe străzi, cu lozinci și poate chiar cu o televiziune liberă.
După câteva scenarii juvenile cu haos și eroism, am ajuns la o concluzie ceva mai matură și mult mai practică: cel mai deștept ar fi să intru repede în partidul care preia frâiele.
Să nu rămân pe margine cu mâna goală, cum au pățit alții prin istorie.
Nu de alta, dar odată ce s-a schimbat macazul, noii „revoluționari” vor avea și ei nevoie de „oameni de încredere” – și acolo vreau să fiu.
Poate prind o locuință într-un cartier liniștit, poate o butelie fără să stau la coadă, sau, în cel mai fericit caz, un post la un birou unde să-mi pot bea cafeaua liniștit timp de opt ore.
Un fel de premiu de consolare pentru sprijinul meu tacit.
Se pare că n-am fost singurul cu asemenea gânduri pragmatice.
Ca dovadă uitați-vă la știrea asta: 1.000 de oameni s-au înscris în USR în doar cinci zile.
Nu zic că nu sunt toți plini de idealuri democratice, dar… nici nu cred că toți au visat din copilărie să salveze România prin reformă instituțională.
Unii poate doar au mirosit direcția vântului.
*
Într-o eră a inteligenței artificiale, a misiunilor spațiale private și a imprimării 3D de organe umane, Statele Unite ale Americii, lider mondial în inovație și libertate, s-au împiedicat de… șuruburi foarte mici. Nu de o criză economică globală, nu de lipsa de resurse sau de forță de muncă calificată, ci de niște șurubele liliputane, probabil ascunse într-un buzunar secret al vreunui tehnician chinez care râde satisfăcut în timp ce asamblează al 20-lea iPhone pe oră.
Apple, compania care vinde anual sute de milioane de telefoane ce costă cât o vacanță în Grecia, a explicat într-un mod foarte sobru că producția în SUA e greu de realizat pentru că… nu găsesc destule șuruburi mici. Nu e vorba de o metaforă filozofică – chiar șuruburi reale. Minuscule. Insesizabile aproape. Mai greu de prins decât o idee originală la o conferință TEDx.
Sigur, ar putea părea ciudat că o țară care produce rachete balistice, drone autonome și rovere marțiene nu poate să dea gata niște șuruburi de 1,2 milimetri. Dar nu e vina lor. Pur și simplu, SUA nu mai are industria de micro-șurubărit de altădată. În anii ’60, un american, sau chiar un român, putea să strângă la el în garaj 800 de șuruburi înainte de micul dejun. Astăzi, tinerii preferă să devină influenceri sau să dezbată identitatea de gen a roboților.
Așadar, când Apple a încercat cu toată sinceritatea să fabrice telefoane în America, s-a trezit cu o criză națională de… elemente de prindere. Și nu orice șuruburi, ci unele care trebuie să se potrivească perfect în carcasa anodizată cu marginile rotunjite, să nu zgârie, să nu vibreze, să nu jignească estetica minimalistă și să nu se piardă în șosete.
Un oficial anonim din Silicon Valley a declarat pentru presa economică: „Pur și simplu nu mai avem meșteri care pot să țină un șurub atât de mic între degete. Cei mai mulți americani sunt deprinși cu șuruburi de grătar.”
Până când Statele Unite vor reuși să construiască o întreagă industrie dedicată micro-șuruburilor patriotice, probabil telefoanele vor continua să fie fabricate în China. Iar noi, muritorii de rând, vom continua să ne întrebăm: dacă o companie de trilioane nu poate găsi șuruburi, cum o să găsească soluții la probleme mai mari? De exemplu, de ce telefonul nou are nevoie de încărcător separat?
În concluzie: nu e globalizarea de vină, nici outsourcing-ul, nici lipsa unei strategii industriale. Nu. Totul se reduce la niște șuruburi mici. Atât de mici, încât au reușit să țină pe loc un colos economic.
***
Papa Leon a preluat scaunul de episcop al Romei în Bazilica Sfântul Ioan
Consiliul de Securitate din Iran suspendă aplicarea legii privind purtarea hijabului de către femei.
Consiliul de Securitate Naţională al Iranului a oprit punerea în aplicare a legii controversate privind purtarea obligatorie a hijabului (n.r. acoperământ pentru cap) de către femei, transmite duminică dpa, citată de Agerpres.
„Șuruburile foarte mici” – unul dintre numeroasele obstacole în calea producerii de telefoane iPhone în SUA
Încercarea președintelui Donald Trump de a muta producția telefoanelor iPhone în Statele Unite se confruntă cu multe provocări legale și economice, susțin experți intervievați de agenția de presă Reuters, cel mai mic din aceste obstacole…
Generația „baby boomers” se pensionează, Wall Street-ul cade: Prăbușirea demografică care afectează bursele
Nu lipsesc explicațiile pentru încetinirea pe care a cunoscut-o Wall Street în acest an. Evaluări scandaloase, rate ale dobânzii ridicate în termeni reali, incertitudine politică la apogeu și o datorie publică care cochetează cu nesustenabilitatea.…
Cimpanzeii, surprinși în timp ce își acordă primul ajutor unii altora.
Comportamente rare și surprinzătoare au fost observate în comunități de cimpanzei din Africa: animalele își tratează rănile reciproc, folosind frunze, insecte sau plante mestecate, dar și prin gesturi precum linsul sau toaletarea leziunilor, relatează Science Alert. „Aceste comportamente adaugă dovezi care sugerează că cimpanzeii par să recunoască suferința celorlalți și să acționeze deliberat pentru a o ameliora”, explică cercetătorii.
Nicușor Dan depune jurământul de președinte al României, în ședință solemnă în Parlament.
Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale, este învestit luni, 26 mai 2025, în funcția de președinte al României. Mandatul său a fost validat de către Curtea Constituțională a României, care s-a întrunit joi, 22 mai, în ședință solemnă, confirmând rezultatul alegerilor.
Cum vede Traian Băsescu negocierile: „Nicuşor Dan este matematician, e posibil să nu vrea să aibă ca obiectiv doar formarea guvernului”
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, duminică, într-o intervenție în exclusivitate pentru Digi24, despre consultările pe care preşedintele ales Nicuşor Dan le va începe cu partidele, pentru formarea guvernului, că acesta din urmă, având abordare metodică, de matematician, ar putea să nu aibă drept obiectiv doar formarea guvernului, ci „foarte probabil să vrea să desemneze mai întâi premierul, care ar putea fi sau nu Ilie Bolojan”, acordând partidelor timpul necesar pentru a forma guvernul.
Dominic Fritz: 1.
Ediție de Vrancea: 3 morți subite în 4 zile în rândul cadrelor medicale din județ. Cea mai tânără: o asistentă de 27 de ani
Mesaje de avertisment în limba română, pe rafturile supermarketurilor din Olanda: „Nu fura!”
Într-un supermarket Coop, din zona Venlo, Olanda, au apărut mesaje de avertizare scrise în limba română și lipite deasupra rafturilor, potrivit Știri Diaspora. Afișele au stârnit indignare în comunitatea românească din Olanda.
Ultima stație din Europa: Pata Rât sau cum trăiesc 4.
În mijlocul României există un loc unde oamenii se nasc și trăiesc sub gunoaie. La propriu. De murit, mor la spital, doar dacă ajunge ambulanța printre malurile de glod combinat cu resturi putrezite. La Pata Rât, în buza Clujului, vreo 4.000 de oameni stau în mizerie pură.
Fenomenul Maglavit și Petrache Lupu.
„Fenomenul Maglavit“ este reprezentarea perfectă mioritică a tabloului lui Goya „Somnul rațiunii naște monștri“. Într-o societate polarizată dominată de lipsa educației, de sărăcie și degringoladă politică a dat oamenilor o rază de speranță. Însă ce a fost cu adevărat Petrache Lupu?
Dialog imaginar: Mircea Cărtărescu și Dani Mocanu.
În ultimele săptămâni, am citit și câteva lucruri care m-au făcut să zâmbesc. Foto: Profimedia
Ce facem astăzi, 26 mai 2025, în Timișoara?
Luni, 26 mai, puteți vizita diverse expoziții în oraș sau să mergeți la un recital.
