A murit José „Pepe” Mujica, modelul de președinte pe care mi l-aș fi dorit în România.
*
Am trăit să o văd și pe asta, lui Gheorghe Simion încep să-i placă ungurii iar Nicușor Dan a devenit religios.
Dar eu aș vrea și mai mult.
În momentul în care îl voi vedea pe Nicușor Dan făcănd mătănii la moaștele sfiintei Parascheva și pe George Simion adresându-li-se concetățenilor noștri de etnie maghiară, ținând un scurt discurs în limba lor maternă, promit să-i votez. Pe amândoi deodată.
Incercați domnule Simion, mai aveți vreo 3 zile să vă puneți la punct accentul, „Isten nem alszik„, nu e greu.
*
Cine mă cunoaște de mai mult timp știe foarte bine că sunt departe de a fi un fan al lui Ceaușescu.
Regimul său a însemnat, pentru mine și pentru mulți alții, un simbol al oprimării, al minciunii instituționalizate și al unui control sufocant asupra vieților oamenilor.
Am trăit acele vremuri, iar experiența personală m-a făcut să nu pot privi înapoi fără un profund sentiment de respingere.
Mai mult decât atât, atunci când a fost nevoie, nu am ezitat să ies în stradă pentru a-mi striga ura și revolta împotriva acelui regim.
Nu când totul se terminase și coloanele de sindicaliști au ieșit în stradă în mod organizat, cu steaguri și pancarte, ci înainte, când nu mulți au avut curaj să facă asta.
Și tineți cont că atunci, să ieși și să protestezi însemna să riști ceva real: libertatea, locul de muncă, poate chiar și integritatea fizică.
Asta e cu totul altceva decât să te duci în Piața Operei și să ceri, cu pancarte și sloganuri, blugi și banane, de parcă ți-ar fi fost interzise prin lege.
Cine a trăit acele vremuri știe exact la ce mă refer.
Pe de altă parte, nici AUR nu îmi este deloc pe plac. Am spus asta și ieri, dar și de nenumărate alte ori.
Ideologia pe care o promovează și modul lor de a aborda problemele societății îmi par străine de valorile democratice și de spiritul rațional de care ar avea nevoie România.
Naționalismul exagerat, populismul ieftin și apelul constant la frică și dezbinare nu pot fi soluții reale pentru o societate modernă și sănătoasă.
Cu toate acestea, de aici până la a face plângere penală împotriva cuiva pentru simplul fapt că a afirmat că Ceaușescu a făcut blocuri și hidrocentrale este o distanță uriașă.
Putem să fim critici, putem să fim radicali în gândire, dar să pedepsim penal o opinie istorică, oricât de incomodă ar fi aceasta, este un pas periculos.
Un pas care nu are nimic de-a face cu democrația.
Dimpotrivă, seamănă mai degrabă cu intoleranța specifică regimurilor totalitare.
Într-o societate liberă, trebuie să avem dreptul de a dezbate, de a combate idei și de a demonta mituri, dar asta se face prin argumente, nu prin dosare penale.
Orice altceva ne duce cu gândul mai degrabă la nazism decât la democrație.
*
Unul dintre candidați consideră că participarea României la reconstrucția Ucrainei reprezintă o mare oportunitate economică.
Pe hârtie, ideea pare excelentă: deschiderea de noi piețe, contracte internaționale, stimularea industriei locale și, poate, o infuzie de capital care să ne aducă beneficii pe termen lung.
Ni s-au mai spus astfel de povești și în trecut.
Să ne amintim de reconstrucția Irakului, un proiect care, în teorie, ar fi trebuit să fie un izvor de prosperitate pentru companiile românești, dar în realitate a fost doar o altă fantezie birocratică în care marile contracte au ocolit România, iar oportunitățile s-au risipit pe drumuri bine pavate pentru alții.
Ar fi de bun simț să privim adevărul în față.
Suntem în 2025 și, după 35 de ani de la Revoluție, Timișoara – un oraș european, Capitală Culturală în 2023 – are mai puține WC-uri publice decât în 1989.
Dacă nu suntem capabili să ne asigurăm nici măcar un minim de infrastructură publică elementară în propriile orașe, cât de realist este să credem că putem reconstrui alte țări?
*
Nicușor Dan afirmă că „e posibil ca, în ciuda unui președinte anti-occidental, România să rămână în UE.”
Eu cred că această afirmație este rezultatul unei evaluări superficiale sau, mai probabil, al unui mesaj greșit pe care cineva din staff-ul său i l-a pus în față, fără o înțelegere profundă a implicațiilor și a complexităților procesului.
Paradoxal, o astfel de declarație nu doar că îi face mai mult rău decât bine, dar riscă să creeze o percepție falsă despre cât de solid este angajamentul României față de Uniunea Europeană.
Cred, deasemenea, că pericolul pentru români este mai degrabă reprezentat de ceea ce se va întâmpla în România, decât din partea reacției Uniunii Europene.
În realitate, ieșirea din Uniunea Europeană nu este nici pe departe un proces simplu.
Pentru a înțelege de ce, trebuie doar să privim la exemplul Marii Britanii. După referendum, au urmat aproape patru ani de negocieri intense, blocaje legislative, presiuni economice și diviziuni sociale majore.
Brexit-ul a demonstrat că o decizie de a părăsi Uniunea nu se rezumă la voința politică a unui președinte, ci implică acorduri comerciale complexe, renegocieri de tratate internaționale și, poate cel mai important, consens parlamentar și popular.
România, spre deosebire de Marea Britanie, nu are aceeași influență economică sau politică pe plan european și global.
Ieșirea din UE ar reprezenta un risc enorm pentru economie, pentru securitatea națională și pentru drepturile cetățenilor români care trăiesc și muncesc în spațiul comunitar.
Nu este vorba doar despre pierderea fondurilor europene—deși acestea reprezintă miliarde de euro anual pentru infrastructură, agricultură și dezvoltare locală—ci și despre destrămarea unui ecosistem economic interconectat.
Exporturile României sunt în mare parte direcționate către țările Uniunii, iar un eventual exit ar ridica bariere comerciale, taxe vamale și controale birocratice care ar lovi direct în economia locală.
În plus, migrarea forței de muncă ar deveni subiect de renegociere, iar cetățenii români ar pierde dreptul automat de muncă și de ședere în statele membre.
Acest lucru ar crea un haos logistic și social greu de gestionat, amplificat de lipsa unor acorduri bilaterale care să compenseze acest vid juridic.
Și, poate cel mai important, cine vrea, de fapt, ieșirea României din Uniunea Europeană?
Populația nu a arătat niciodată un apetit real pentru un astfel de scenariu.
Dimpotrivă, studiile și sondajele de opinie din ultimii ani indică un sprijin constant pentru apartenența la Uniune, românii văzând în această relație o garanție pentru democrație, dezvoltare economică și stabilitate. Partidele politice, indiferent de orientare, își construiesc campaniile pe promisiuni legate de atragerea fondurilor europene și de consolidarea relațiilor cu Bruxelles-ul.
Un președinte anti-occidental ar putea încerca să saboteze relațiile diplomatice sau să critice politicile europene, dar să scoată efectiv România din UE este un scenariu aproape imposibil de realizat fără susținerea Parlamentului și a poporului.
Constituția României, angajamentele internaționale și interdependențele economice fac din acest plan o utopie populistă, nu o realitate tangibilă.
Adevărul este că să ieși din Uniunea Europeană nu este chiar atât de simplu. Ba chiar este aproape la fel de greu pe cât a fost să intri acolo.
Dacă intrarea a presupus ani de reforme și aliniere la standardele europene, ieșirea ar presupune dezmembrarea unei structuri economice și juridice bine înrădăcinate, fără nicio garanție că ceea ce urmează va fi mai bun.
***
A murit Jose Mujica, fost președinte al Uruguayului, la 89 de ani. Lider de gherilă și promotor al reformei canabisului
José Mujica, fostul președinte al Uruguayului și una dintre cele mai respectate figuri ale stângii latino-americane, a murit la vârsta de 89 de ani, relatează Reuters.
Kremlin: Delegația rusă o va aștepta pe cea ucraineană la Istanbul pe 15 mai

Diplomați europeni recunosc pentru Reuters că amenințările cu sancțiuni „masive” împotriva Rusiei nu prea se susțin

Test critic pentru Ursula von der Leyen. Curtea de Justiție a Uniunii Europene decide asupra mesajelor secrete din „Pfizergate”
Moștenirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene se va confrunta cu o provocare uriașă în această săptămână, când Curtea de Justiție a UE va decide asupra mesajelor text secrete pe care aceasta le-a schimbat cu șeful unei companii farmaceutice care a convenit asupra unui acord de miliarde de euro cu Bruxelles-ul privind vaccinurile anti-COVID.
Profesorul John Mearsheimer: Leyen se află in buncărul lui Hitler

Noi concedieri în IT: Microsoft renunţă la 3% din angajaţii companiei la nivel global, aproape 7. 000 de persoane
ChatGPT îți poate intui vârsta în funcție de modul în care îl folosești, dezvăluie CEO-ul OpenAI

Sam Altman, CEO-ul companiei OpenAI care a dezvoltat chatbot-ul popular ChatGPT, spune că acesta este folosit diferit de oameni în funcție de vârsta lor, relatează Business Insider. „Este o suprasimplificare grosieră, dar, de exemplu, persoanele…
Ziar american, despre alegerile din România: ”Elitele europene distrug democrația pentru a o salva”

”Elitele europene distrug democrația pentru a o salva” se arată într-o analiză a ziarului american The Daily News, sub semnătura lui Michael Barone. ”Pe 11 martie, Curtea Constituțională a României l-a eliminat pe candidatul prezidențial Călin…
Il Tempo: Numai cine nu știe nimic despre România poate crede că Simion e cu Putin

”La șase luni după haosul și polemicile stîrnite de anularea scrutinului în care Călin Georgescu ieșise, surprinzător, învingător, dreapta a revenit în forță, triumfînd în alegerile prezidențiale. Liderul AUR, George Simion, a obținut 40,5% din…
După alegeri, vine oricum potopul! Bolojan: ,,Suntem într-o criză bugetară. România se împrumută cu un miliard de euro săptămânal ca să supraviețuiască”

„Suntem practic într-o criză bugetară, pentru că România cheltuie mai mult decât îşi permite, de mulţi ani. Avem deficite mari, de aproximativ 9%, anul trecut. Pentru a acoperi această diferenţă dintre veniturile ţării noastre şi cheltuielile mult mai mari pe care le facem, trebuie să ne împrumutăm şi practic ne împrumutăm cu aproximativ 1 miliard de euro săptămânal, ceea ce a făcut ca în ultimii ani datoria României să crească cu o viteză destul de mare.
Dexonline. ro și controverse în campania electorală pentru turul 2: Ce întrebare apare acum, după ce s-a solicitat ștergerea alteia
Întrebarea apărută în cursul zilei de luni este legată de turul doi al alegerilor prezidențiale: „Votați sau nu cu Nicușor Dan?”. Aceasta apare înainte de a ajunge la chenarul destinat căutărilor. În cazul în care răspunsul este „Da”, accesul este permis fără alte restricții, însă în cazul în care răspunsul este „Nu”, atunci pagina mai are o întrebare pentru utilizator: „Of! N-ați vrea să vă mai gândiți puțin?”.

Nicușor Dan: E posibil ca în ciuda unui președinte anti-occidental România să rămână în UE, dar România va fi izolată
Candidatul independent la alegerile prezidențiale Nicușor Dan consideră că, în cazul în care țara noastră ar avea un președinte anti-occidental, România va rămâne în UE, însă va fi un stat izolat, ceea ce va fi problematic din punct de vedere economic, al investitorilor.
Nicușor Dan consideră că participarea României la reconstrucția Ucrainei reprezintă o „oportunitate economică”

Nicușor Dan afirmă că investițiile în domeniul apărării trebuie să continue și că este echitabil ca România să fie implicată în procesul de reconstrucție a Ucrainei, în urma sprijinului acordat Kievului de către țara noastră…
Nicușor Dan și George Simion, pentru acest lucru chiar sunteți amândoi responsabili

Telefonul filmează un grup de oameni care sărbătoresc că vor vota pentru George Simion. „Ești de-al nostru, Simioane”, îi strigă ei. Ecranul se împarte în două și un influencer îi arată cu degetul, insistând pe…
Până la 5 ani de închisoare pentru folosirea petardelor. Copiii și animalele sunt apărați prin lege de piromanii de ocazie
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/petarda-petarde-foto-profimedia.jpg)
Timisoara va avea inca 30 de autobuze electrice, dar si statii de incarcare, pe bani europeni. A fost lansata licitatia

TIMISOARA. Parcul STPT va creste cu inca 30 de noi autobuze electrice. Licitația prin care urmează să fie cumpărate mijloacele de transport, dar și stații de încărcare pentru ele a fost lansată.
Primăria Timișoara pornește modernizarea iluminatului pe 64 de străzi. Lista completă a zonelor

Primăria Timișoara a început modernizarea iluminatului public pe 64 de străzi. Aproape 3.000 de corpuri LED eficiente vor fi montate pentru mai multă siguranță și facturi mai mici la energie.
Regenerarea urbană a zonei Traian a atras două oferte

O firmă și o asociere de mai multe firme sunt interesate de mega contractul pentru reabilitarea și transformarea zonei Piața Traian, a anunțat Primăria Timișoara. În ambele cazuri sunt implicate nume cunoscute, care au lucrat deja cu municipalitatea. Acum, investiția de regenerare urbană care va transforma zona amintită a intrat în etapa de evaluare a…
Dorel loveste naprasnic la Castelul Huniade din Timisoara. Statuia unui cavaler medieval, distrusa cand a fost data jos prelata. FOTO

TIMIȘOARA. Nici nu a început încă reabilitarea Castelului Huniade, că au și apărut noi distrugeri. CITESTE SI: Se rescrie povestea Mausoleului cazut in paragina de zeci de ani, nu departe de Timisoara. Are in proiectare lucrarile care l-ar salva, iar monumentul ar putea readus la fumusetea de altadata Marți, a fost îndepărtată prelata deteriorată, care […]
















